Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Dr. Ion Petrescu   
MarĹŁi, 09 Septembrie 2014 18:43
Col. (r) Ion Petrescu, art-emisDrapele fluturate pentru impresionarea concet??enilor majoritari în statul na?ional unitar român.
 
Am ascultat, amuzat, o interven?ie telefonic? a unui fost consilier preziden?ial, întâmpl?tor al actualului ?ef al statului român, un concet??ean de na?ionalitate maghiar?, care d?dea lec?ii de seriozitate unei jurnaliste dep??it? de subiect, unor invita?i în platoul de filmare robi ai unor prejudec??i perimate ?i unor telespectatori indigna?i, dar tempera?i, în leg?tur? cu un proiect de autonomie de inspira?ie evident r?s?ritean?. Din punct de vedere politic, liderii succesivi ai U.D.M.R. - o etichet? altfel inteligent?, pentru un grup de tr?itori pe plai mioritic, pentru a î?i justifica diferen?a specific?, fireasc?, democratic? - au meritul de a fi participat la guvernare, al?turi de alte partide politice române?ti, cu reprezentare parlamentar? semnificativ?, în majoritatea anilor din istoria postdecembrist? a statului na?ional unitar numit azi ?i în viitor România. ?i aceast? realitate este un câ?tig pentru convie?uirea dezirabil?, armonioas?, a tuturor cet??enilor care tr?iesc în grani?ele ??rii române?ti de azi. Din punct de vedere economic, reprezentan?ii U.D.M.R., la diferite nivele ale administra?iei de stat par a nu fi fost manageri de succes, fie ?i pentru motivul c? nici de?inerea unor prefecturi, a majorit??ii în consilii locale, a unor prim?rii, nu a adus bun?starea dorit? de europenii vorbitori de limb? maghiar?, care s-au n?scut ?i tr?iesc normal în România. Mai corect a existat o prosperitate vizibil? pentru unii minoritari, majoritatea fiind doar utilizat? ca mas? disciplinat? de votan?i, la alegeri, dar ?i la reuniunile publice, unde, este cazul s? fie men?ionat? apeten?a vorbitorilor pentru un radicalism, la care mul?imea a r?spuns mereu cu decen?? ?i drapele fluturate pentru impresionarea concet??enilor majoritari în statul na?ional unitar român. A celor naivi.
 
Nu mai lu?m lumin? de la Moscova, cum o face ?i azi guvernul de la Budapesta.
 
Din punct de vedere imagologic trebuie s? recunoa?tem c?, sub to?i cei trei pre?edin?i postdecembri?ti ai României, U.D.M.R. a ?tiut când, cum ?i sub ce form? s? agite sperietoarea autonomiei, ob?inând mereu câte ceva, în majoritatea cazurilor func?ii râvnite în ierarhia statal?, uneori ?i un plus de fonduri alocate de unele executive, dar tot prin intermediul unor gestionari ai uniunii men?ionate. Noua juc?rie, practic scoas? de la naftalin?, se nume?te proiectul de autonomie a ?inutului Secuiesc. În ton cu seriozitatea invocat? de fostul consilier preziden?ial amintit... au mult umor concet??enii de la U.D.M.R., cei ce au redactat proiectul, utilizând sintagme precum: regiune autonom? cu personalitate juridic? sau considerarea limbii maghiare, al?turi de cea român?, drept limb? oficial? în regiune. Umor dar, de data asta, ?i o oarecare inabilitate. Pentru c? punerea în dezbatere public? a proiectului men?ionat, s?pt?mâna care urmeaz?, una în care se vor acutiza schimburile de replici între anun?a?ii candida?i, la alegerile preziden?iale din România, va avea un efect previzibil, de delimitare, deja evident?, a celor cu capul pe umeri, de cei care înc? uit? c? nu tr?im în perioada interbelic?. Nici nu mai lu?m lumin? de la Moscova, cum se întâmpl? s? o fac? ?i azi guvernul de la Budapesta.
 
Consilierea care lipse?te liderilor U.D.M.R. este aceea de a nu uita istoria României.
 
Nu exist? o situa?ie comparabil? cu aceea dramatic? din Ucraina ?i nici m?car ?ansa ca afirma?ia neinspirat?, dar disperat?, a pre?edintelui de la Kiev, privind ipotetica ajungere a trupelor putiniste la Bucure?ti, s? devin? realitate, România nefiind azi un sat f?r? câini, ci o ?ar? care, al?turi de Polonia, constituie cei doi piloni, deloc insignifian?i, ai defensivei euroatlantice, la flancul de est al N.A.T.O., a?a cum o probeaz? ?i harta de mai sus, afi?at? de Pentagon pentru a în?elege, cei în?elep?i, c? Europa nu va reveni la situa?ia care a generat prima ?i ultima conflagra?ie mondial?. A?a cum ?eful statului ucrainean, aflat într-o situa?ie deloc de invidiat, a emis o judecat?, deloc de valoare, privind posibila afluire a imperialilor estici nu doar la Kiev, ci ?i pe Dâmbovi?a, a?a ?i ace?ti ultimi cavaleri Atlantic Resolve - SUAai tristei figuri atribuite unui ?inut românesc, chiar dac? are alte litere pân? la finalul ...esc, cu agitat? identitate în inima României vorbesc despre un pre?edinte al regiunii - bine c? nu au scris, ca pe timpuri Autonom? Maghiar? - care nu va fi atâta timp cât:
1. Constitu?ia României va fi respectat?;
2. Pre?edintele ??rii nu va fi un alogen;
3. Premierul de la Bucure?ti va fi con?tient de implica?iile apartenen?ei noastre la N.A.T.O. ?i exigen?ele Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii;
4. Profesioni?tii For?elor Armate Române nu î?i vor uita jur?mântul militar.
 
De altfel, prezen?a celor trei bolduri - corespunz?toare exerci?iilor Platunum Lynx, Platinum Eagle ?i Charpathian Spring - pe harta României ?i inexisten?a unuia pe aceea a statului vecin ungar indic? clar focalizarea constant?, a Pentagonului, pentru men?inerea cooper?rii cu For?ele Armate Române, care au rulat deja, prin teatre de r?zboi, peste zece mii de militari profesioni?ti, obi?nui?i s? î?i îndeplineasc? misiunile în mediu ostil. M-a amuzat ?i neaten?ia celor care au redactat proiectul. În graba lor, de a da asigur?ri lini?titoare precum „în cadrul statului unitar ?i indivizibil România”, ei au scris ?i gogom?nia „Politica extern?, cea monetar? ?i ap?rarea na?ional?, inclusiv organizarea ?i conducerea serviciilor secrete, r?mân în competen?a exclusiv? a statului ?i nu pot fi modificate prin lege.” Dar ce poate fi modificat prin lege de c?tre ini?iatorii acestui proiect - cu nostalgii transnistrene ?i priviri admirative spre g?g?uzii p?c?li?i de peste Prut - în?elege orice român bine informat ?i temperat. ?i pentru ca trompeta U.D.M.R. s? aib? ecou a fost ad?ugat? formularea „cet??enii reziden?i pe teritoriul ?inutului Secuiesc”. Sintagm? care pare s? indice un alt tip de pa?aport, mai degrab? euroasiatic, decât european. Consilierea care lipse?te liderilor U.D.M.R. este aceea de a nu uita istoria României.
 
Viitorul Pre?edinte al României nu va putea omiteceea ce scrie în Constitu?ie.
 
Chiar dac? viitorul pre?edinte al României va trebui s? fie unul al tuturor cet??enilor ??rii noastre, libere, independente, suverane, a c?rei integritate teritorial? este în afara oric?rei discu?ii, el nu va putea omite, ca ap?r?tor al valorilor na?ionale, ceea ce scrie în Constitu?ie. ?i ceea ce scria Constantin Bacalba?a: „La st?ruin?a reginei, Lasc?r Catargiu a r?spuns:
- Majestate, aiasta nu se poate! Fa?? de st?ruin?ele reginei, care punea înainte ca argument înfl?c?ratul amor al principelui ?i teama c? prin?ul s? nu aleag? o solu?ie disperat?, Lascar Catargiu a r?spuns:
- Eu, majestate, nu spun c? prin?ul nu poate lua în c?s?torie pe domni?oara V?c?rescu, o poate lua, îns? în cazul aista trebuie s? ramâie simplu particuler! Atunci interveni regele în discu?ie :
- Dumneavoastr? uita?i, domnule Catargiu, c? principele Ferdinand este mo?tenitorul tronului.
- M? ierta?i, Majestate, r?spunse ministrul, n-am uitat, îns? ?tiu c? alte?a sa are un frate. Auzind aceste cuvinte, regele exclam?, f?când gesturi energice cu mâna:
- Oh, nu, nu! Asta nu! Niciodat?! Regele Carol I n-avea nici o simpatie pentru fratele s?u, principele Wilhelm. Hot?rârea a fost refuzul consiliului de mini?tri de a aproba c?s?toria.” A?a ?i cu mariajul U.D.M.R. cu pre?edintele visat al regiunii, pardon, al ?inutului aflat pe teritoriul românesc: Aiasta nu se poate![1]
Not?: subtitlurile apar?in redac?iei
----------------------------------------
footer