Revista Art-emis
Lansare lacustră PDF Imprimare Email
Col. (r) Marin Neacşu   
Duminică, 03 August 2014 17:56

Col. (r) Marin Neacşu, art-emisMarţi, 29 iulie 2014 „micul Titulescu" şi-a lansat barca spre portul Cotroceni. Fără jăndari. Cunoscuţii apropiaţi spun că deşi vremurile au fost ploiase, Ponta a fost în apele lui, la Novaci. Alţii, mai puţin amabili dar la fel de cunoscuţi spun că ar pescui în ape tulburi. Din cauza viiturilor, bine înţeles. El spune însă că după ce va ajunge preşedinte, cineva va intra la apă. Lansarea la apă a avut loc în Craiova, oraşul Olguţei. Gurile rele spun că privind-o, multora le-a plouat în gură. Nimeni însă nu a îndrăznit să o întrebe ce caută în barca lui Victoraş. „Uaau,ce era să se întâmple!”. Catindatul era cât pe-aci să piardă lansarea propriei candidaturi. Noroc cu Internele care i-au aranjat ploile, să poată pleca cu elicopterul. Casa domniei sale de la Baia de Fier e o.k.! A avut grijă Mitropolitul cu un sobor de preoţi.

Prevenit din timp de ceea ce se va întâmpla, probabil de finul său Maior, Ponta a venit la Novaci pregătit pentru inundaţii, avea pantofi de lac. Încă nu s-au inventat pantofii de baltă, dar se lucrează la asta. Din surse sigure am aflat că domnia sa ar fi cerut pantofi de crocodil, dar i s-a spus că nu mai sunt crocodili, i-a luat pe toţi Băsescu, pentru lacrimi. Bucuros nevoie mare că lansarea candidaturii a fost contemporană cu viitura din Gorj, domnul Ponta a promis românilor că dacă va ajunge preşedinte, vom avea parte de alte astfel de evenimente. Iată în sfârşit promisa apocalipsă. Nu degeaba în cuvântul său domnul Ponta a pomenit despre avantajul de a avea un preşedinte orthodox, despre biserică, cea cu care se completează de minune, pentru că Biserica ne spune că numai Dumnezeu ne mai poate scăpa, în timp ce Ponta ne trimite la dracu’.

Martorii oculari la vizita domnului Ponta la inundaţii afirmă că acesta a venit în faţa lor fredonând „peste răbdări” un cântec al lui Vintilă: „Mă lustruisem, mă lustruisem, mă lustruisem pe bombeu,/ Păşeam atent, păşeam atent, păşeam atent să nu mă sfarm,/ Sperând să vină, sperând să vină, sperând să vină Dragnea-al meu,/ C-o barcă trasă, c-o barcă trasă, c-o barcă trasă de jandarm.” După lansarea candidaturii şi fotografiile de campanie, românii au rămas, ca de obicei, în ploaie. Nimeni nu îşi face iluzii că se va schimba ceva, deşi cuvântul de ordine este schimbare până la capăt, iar la capătul răbdării, toată lumea ştie că apa trece, iar primarii rămân.

Poate doar cei 5.000 de aplaudaci din Polivalentă, „cei mai importanţi oameni din România”, speră ca de la anul să le fie mai bine, mergând pe principiul că dacă nu curge, pică.

Asta fuse!

footer