Revista Art-emis
R?st?lm?cirile lui C?t?lin Cioab? despre Eminescu PDF Imprimare Email
  
Duminică, 20 Iulie 2014 19:10
C?t?lin Cioab?, R?st?lm?ciri, art-emisC?t?lin Cioab? (nume „regal”), emulul lui Patapievici ?i copilul de suflet al lui Liiceanu, a plagiat o cercetare din „Romānia literar?”
 
Dup? cum anun?? Ziaristi online, „īnc? un denigrator al lui Eminescu ?i-a dat examenul īn plagiat: C?t?lin Cioab? a plagiat cercetarea lui Hora?iu Stamatin din „Romānia literar?”: „C?t?lin Cioab?, nu numai ca nu ?i-a scris cartea publicat? de Gabriel Liiceanu dar nici m?car nu a citit-o! Este vorba de reluarea campaniei anti-Eminescu condus? de Andrei Ple?u īn « Dilema »”. La lansarea mizerabilei apari?ii editoriale, Eminescu a fost plasat la picioarele lui Cioab? ?i Patapievici. „M?rturii despre Eminescu” impune o precizare: aproape tot ce are atingere cu impostoarele personaje men?ionate poart? eticheta „Plagiat” ?i, „cine se-asem?n?, se-adun?!” (Redac?ia ART-EMIS)
 
Īn cāteva pagini, C?t?lin Cioab? g?se?te timp s? plagieze, s? dezinformeze ?i s? falsifice
 
Aparent nevinovat, volumul „M?rturii despre Eminescu”, ap?rut sub īngrijirea lui C?t?lin Cioab?, continu? seria de denigr?ri la adresa poetului, campanie īnceput? acum 17 ani īn „Dilema veche”. O spun chiar comentatorii acestui volum, īn recenziile ap?rute deja. Avem īn acest volum ?i un plagiat grosolan. Acest volum de aproape 600 de pagini, ap?rut anul trecut la editura Humanitas pare scris cu pistolul la tāmpl?, ca ?i cum cineva l-ar fi obligat pe autor s?-l scrie, chiar dac? subiectul „Eminescu” īi este complet necunoscut autorului! De fapt, contribu?ia cercet?torului (scuze!) C?t?lin Cioab? este una nesemnificativ?, ea rezumāndu-se la o „Prefa??” de 10 pagini, o cronologie aproximativ? ?i cāteva hazlii note de subsol! Īn rest, volumul adun? mai multe texte scrise de contemporanii lui Eminescu. Cu toate acestea, īn cele cāteva pagini care-i apar?in, C?t?lin Cioab? g?se?te timp s? plagieze, s? dezinformeze, s? falsifice ?i chiar s?-?i arate limitele īn ceea ce prive?te cunoa?terea vie?ii ?i operei lui Eminescu! S? le lu?m, īns?, pe rānd, urmānd ca abia apoi s? vedem care este adev?ratul motiv pentru care aceast? carte este considerat? a fi prelungirea mizerabilei campanii din „Dilema veche”.
 
Cioab? plagiaz? articolul lui Hora?iu Stamatin, ap?rut īn 2012 īn „Romānia literar?”
 
C?t?lin Cioab? este, īntr-un fel, copilul de suflet al lui Gabriel Liiceanu, c?ruia īi copiaz? pān? ?i apuc?turile plagiatoare. Trebuie s? spunem aici c? acest C?t?lin Cioab? se prezint?, al?turi de Gabriel Liiceanu, ca fiind primul traduc?tor īn limba romān? a lucr?rii „Sein und Zeit” a lui Heidegger, o impostur? care-i caracterizeaz? pe amīndoi, ?tiindu-se c? prima traducere apar?ine, de fapt, lui Dorin Tilinca ?i Mircea Arman! Iat? Nota de subsol de la pagina 431, īn care C?t?lin Cioab? pozeaz? īn fin cunosc?tor al operei lui Eminescu, comentīnd un text mai pu?in cunoscut al poetului, de fapt o traducere din Mark Twain, text ap?rut īn „Fāntāna Blanduziei” din 1888: Hora?iu Stamatin, īn Romānia literar?, nr. 33 din 2012: „Codreanu ne aduce īn fa?? ?i o « posibil? » traducere a lui Eminescu din prozatorul american Mark Twain. textul este o schi?? care se intituleaz? « Clan? cu to?ii, fra?i iubi?i » ?i a fost tip?rit īn « Fāntāna Blanduziei », (I) nr. 3 din 18 dec. 1888, cu ?ase luni īnainte de moartea sa.[...] S? fi fost traducerea german?, pe care totu?i o b?nuim c? Eminescu a avut-o īn fa??, atāt de fidel? originalului, ca tradus? īn romāne?te s? nu ne mai putem da seama dac? poetul a t?lm?cit schi?a din german? sau din englez?? E un fapt uimitor!”.
Īn realitate, nota lui C?t?tlin Cioab? este un plagiat de cea mai joas? spe??! Mai exact, mergīnd pe urmele mentorului s?u Gabriel Liiceanu, Cioab? preia f?r? citare ideile principale ale lui Hora?iu Stamatin din articolul „O traducere a lui Eminescu din Mark Twain”, ap?rut īn num?rul 33 din 2012 al revistei „Romānia literar?”! Neavānd habar nici de opera lui Eminescu ?i nici de exegeza pe marginea acesteia, C?t?lin Cioab? nu avea de unde s? ?tie c? articolul lui Hora?iu Stamatin nu este unul oarecare, ci are importan?a lui prin faptul c? l?mure?te pentru prima oar? leg?tura dintre schi?a lui Mark Twain ?i textul ap?rut īn „Fāntāna Blanduziei” ?i, deci, nu-l po?i fura f?r? s? fii prins! Cu toate c? Hora?iu Stamatin īl citeaz? pe Theodor Codreanu, care deschisese acest subiect īn 2011, C?t?lin Cioab? ī?i asum? „descoperirea” ?i o trece īn dreptul s?u, f?r? s? mai citeze pe nimeni! Dar, s? lu?m pe rānd „ideile” lui Cioab? din cele 11 rīndule?e ale Notei sale. La īnceputul acesteia, C?t?lin Cioab? scrie: „Īn nr. 3 din 18 decembrie 1888, Eminescu public? īntr-adev?r o traducere (f?cut? probabil din german?, dar poate ?i direct din englez?) a schi?ei umoristice a lui Mark Twain „Punch, Brothers, Punch!” (Clan?, fra?ilor, clan?!). Cu toate c? toate „elementele” acestei fraze sunt pur ?i simplu copiate din textul lui Hora?iu Stamatin, ca s? īnl?ture orice dubiu privind plagiatul, Cioab? introduce savant cuvintele „probabil”, „īntr-adev?r” ?i „poate”, ca ?i cum n-ar fi sigur de „propria lui” cercetare! O metod? folosit? totdeauna de plagiatorii care vor s? ascund? furtul!
 
Avem, īn articolul lui Hora?iu Stamatin ?i dubiul lui Codreanu privind „posibila” traducere, ?i datele tehnice ale textului lui Eminescu, privind poezia publicat? īn 1888, dar ?i dubiile lui Stamatin privind traducerea din german? sau englez?! Toate aceste lucruri, Cioab? le trece īn dreptul s?u f?r? nici o urm? de citare, ca ?i cum ar fi propriile sale descoperiri! Avānd fa?? īn fa?? textele lui Stamatin ?i Cioab?, cuvintele „probabil”, „īntr-adev?r”, „poate” din Nota Humanistului nu pot trezi decāt indignare, dac? nu cumva hazul acoper? īntrutotul acest furt cāt se poate de clar. Dar Cioab? nu se opre?te aici, ci continu?: „Umorul provine din forma involuntar versificat? a unor instruc?iuni afi?ate īn tramvai menite s? indice c?l?torilor ce bilete trebuie s? composteze, dar care, din nefericire, rimeaz?. Doi colegi de redac?ie ai lui Twain le citesc īntr-o sear? ?i, izbi?i de sonoritatea lor, exclam?: „« Asta-i poezie curat?! » Twain prelucreaz? ideea ?i o transcrie īn versuri [...] īn schi?a sa, publicat? ?i sub titlul « Un co?mar literar! »”. S? vedem acum fragmentele corespunz?toare din textul publicat de Hora?iu Stamatin īn „Romānia literar?”, nr. 33 din 2012: „Nu a fost compus? de Mark Twain, este vorba de doi prieteni, redactori la « New York Tribune », care īntr-o noapte, mergānd cu tramvaiul au v?zut un anunā oferind informa?ii c?l?torilor despre culoarea ?i pre?ul biletelor: «A Blue Trip Slip for an 8-cents fare. A Bluf Trip Slip for a 6-cents fare. A Pink Trip Slip for a 3-cents fare. For Coupon and Transfer, punch the Tikets». Unul dintre ei exclam?: « Asta-i poezie curat?!» ?i au continuat s? o perfec?ioneze ad?ugāndu-i ?i un refren coristic. Cānd au ajuns la redac?ie, au ar?tat-o la al?i doi prieteni, care ?i-au adus o contribu?ie la definitivarea ei ?i au publicat-o īn ziar. Mark Twain a dat peste ea citind gazeta ?i a fost cucerit de ritmurile ei sonore. A preluat-o aidoma īn scurta sa proz?, servindu-i drept de « mise en abime » pentru toat? povestea. [...] Īn 1876, M. Twain a scris o schi?? intitulat? «A Literary Nightmare» (Un co?mar literar). Mai tārziu a publicat-o sub titlul « Punch, Brothers, Punch » (Clan?, fra?ilor, clan?), vrānd astfel s? mai atenueze īnc?rc?tura dramatic? ?i s? sublinieze caracterul ei umoristic. Nara?ionea o putem rezuma astfel: Naratorul personaj, Mark, cite?te īntr-o gazet? de diminea?? ni?te versuri care īi r?mān īn minte ca un ritm obsedant cu un mare impact asupra comportamentului s?u de fiecare zi”.
 
Dup? cum se vede, toat? munca de cercetare a lui Hora?iu Stamatin, finalizat? īn studiul citat este, pur ?i simplu, furat? de C?t?lin Cioab?! Se vede cu ochiul liber c? absolut toate informa?iile oferite de Hora?iu Stamatin īn studiul s?u (pe care, īn mod impardonabil, Cioab? nu-l trece nici m?car la Bibliografie!) sīnt luate birj?re?te ?i aruncate f?r? asimilare īn Nota c?r?ii ap?rute la Humanitas! ?i nu este vorba despre o chestiune banal?, ci de o cercetare de ultim? or? īn materie de Eminescu! Mai mult chiar, īncercīnd ?i aici s? mascheze plagiatul, C?t?lin Cioab? face o rezumare aproximativ? a articolului lui Stamatin (desigur, f?r? s?-l men?ioneze), c?zānd - iar??i! - īn ridicol, īntrucāt, din cauza unei lecturi superficiale, īncurc? de tot datele problemei! S? explic?m! Stamatin spune corect c? doi colegi ai lui Twain au v?zut inscrip?ia din tramvai, s-au amuzat īn redac?ie ?i al?i doi colegi au publicat textul īn ziar, de unde Mark Twain l-a luat ?i l-a prelucrat pentru schi?a sa! Nu, a?a cum crede Cioab?, c? Mark Twain i-a auzit pe colegi amuzāndu-se ?i de la ei a preluat inscrip?ia din tramvai! Tot din citirea superficial? a articolului din „Romānia literar?”, Cioab? re?ine eronat c? schi?a lui Mark Twain a avut mai īntīi titlul „Punch, Brothers, Punch!” (Clan?, fra?ilor, clan?), fiind apoi republicat? sub titlul „A Literary Nightmare” (Un co?mar literar). Cāt se poate de fals, c?ci lucrurile stau exact invers, adic? a?a cum scrie foarte clar Hora?iu Stamatin: Mark Twain a publicat schi?a mai īntīi īn 1876, cu titlul „A Literary Nightmare” ?i abia apoi sub titlul „Punch, Brothers, Punch!” Poate c? pentru C?t?lin Cioab? acestea sunt am?nunte, īns?, īn munca de cercetare īn domeniul istoriei literare, nu po?i s? confunzi datele, titlurile sau chiar… autorii! Dar, de fapt, a?a cum singur demonstreaz?, C?t?lin Cioab? nici nu este cercet?tor, ci doar un banal ?i vinovat plagiator!
 
C?t?lin Cioab? l-a externat pe Eminescu de la ?u?u īn 15 august 1883!
 
Amatorismul lui C?t?lin Cioab? īn materie de Eminescu este eviden?iat de o grav? eroare pe care „cercet?torul” o comite chiar īn Cronologia privind via?a poetului, adic? acolo unde datele sīnt īndeob?te cunoscute, fiind publicate īn sute de edi?ii eminesciene! Ei, bine, la pagina 28 a c?r?ii lui C?t?lin Cioab?, citim uimitoarea precizare: „Īn vremea c?ldurilor caniculare din var? īn Bucure?ti, Eminescu sufer? un ?oc nervos. Īntre 28 iunie ?i 15 august este internat la Sanatoriul «Caritatea» al doctorului ?u?u”! Orice elev ?tie c? Mihai Eminescu a fost internat la ?u?u īntre 28 iunie ?i 20 octombrie 1883, cānd este trimis de Maiorescu la Ober-Döbling! Pe ce se bazeaz? C?t?lin Cioab? atunci cīnd spune c? Eminescu a fost externat la 15 august 1883 din spitalul lui ?u?u numai el ?tie, c?ci toate documentele arat? c? abia pe 20 octombrie 1883 Eminescu este ridicat din sanatoriu! Dac? ?i-ar fi citit propria antologie, Cioab? ar fi aflat din „Īnsemn?rile zilnice” ale lui Maiorescu, din care reproduce cāteva fragmente, c? lucrurile stau a?a cum spunem noi, nu a?a cum crede el, adic? Eminescu a fost internat la ?u?u īntre 15 august ?i 20 octombrie 1883. Iat? chiar un extras al paginii 374 din antologia lui Cioab?, īn care este reprodus chiar acel fragment din Īnsemn?rile… lui Maiorescu: „Joi, 20 octomvrie/1 noiembrie. Ast?zi, la ora 9 diminea?a, am fost la gar? la plecarea la Viena a lui Eminescu cu Chibici ?i cu un īngrijitor. - Soare admirabil, dar la ora 7 diminea?a - 1 R. Seara, J. Negruzzi, Gane, Missir, Annete, Caragiale. - Mai tārziu, Lecomte ?i [...]”
 
?i dac? nu l-a crezut pe Maiorescu, putea afla ?i din scrisoarea fiicei acestuia, Livia Maiorescu, c?tre m?tu?a sa, Emilia Humpel, īn 21 octombrie 1883, īn care-i descrie evenimentul de pe peronul g?rii. Reproducem din nou din volumul lui Cioab?, fragmentul de la pag. 378, unde este reprodus? chiar acea scrisoare: „Bucure?ti, 21 octomvrie 1883, Str. Merscur 1. Drag? m?tu?? Emilio, Azi-diminea?? am v?zut la gar? pe Eminescu, care a plecat la Viena cu un p?zitor ?i cu dl.Chibici. El fusese adus īn cupeu cu o or? īnainte de plecarea trenului ?i, dup? cum ne povesti Ch., trecuse foarte īncāntat prin str?zile puternic luminate de [...]”.
 
Cu alte cuvinte, atāt Maiorescu, cāt ?i fiica sa, Livia, confirm? ceea ce ?tie toat? lumea, c? Eminescu a stat la „Caritatea” din 18 iunie pān? la 20 octombrie 1883! (Livia Maiorescu dateaz? scrisoarea cu ziua urm?toare, dup? modelul practicat de ziarele vremii) Numai „cercet?torul” (scuze!) Cioab? nu a aflat acest lucru, el externāndu-l, practic, pe Eminescu īnc? din data de 15 august 1883! M?car de ne-ar fi spus, din „cercet?rile” sale deocheate, unde a stat Eminescu īntre 15 august ?i 20 octombrie 1883! Asta da cercetare, cu condi?ia ca informa?ia s? se bazeze pe altceva decīt ignoran?a „cercet?torului” (scuze!) Cioab?, devenit peste noapte eminescolog de ocazie. S? nu-?i cite?ti nici m?car propia carte ?i s? oferi informa?ii atīt de false ?ine de orice altceva, dar nu de cercetare! Acest amatorism īl face pe orice cunosc?tor al vie?ii lui Eminescu s?-l īntrebe pe Cioab?, ca-n bancul cu baba: „Dac? nu ?tii, de ce te bagi, nene?”
 
Ca unul care a scris o carte īntreag? despre ziua de 28 iunie 1883 („Asasinarea lui Eminescu”, ed. Autograf, 2011), nu pot s? nu remarc faptul c? exist?, totu?i, un interes pe care-l urm?re?te C?t?lin Cioab?, adic? tocmai acela de a ascunde rolul lui Maiorescu īn internarea lui Eminescu ?i readucerea īn discu?ie a nebuniei subite a poetului! Cioab? nu are de unde s? ?tie (c?ci el nu ?tie nimic) cum a ajuns Eminescu la „Caritatea” lui ?u?u, adic? īn c?ma?? de for??, fiind internat acolo īnc? de diminea?? de c?tre Maiorescu! Cioab? nu ?tie aceste lucruri, de?i le putea afla tot din cartea sa, mai exact de la paginile 372-373, unde reproduce īnsemnarea lui Maiorescu din acea diminea?? de 28 iunie 1883. Iat? extrasul din facsimil: „Mar?i 28 iunie/10 iulie. Ast?zi, mar?i, la ora 6 diminea?a, o carte [de vizit?] de la d-na Slavici, la care locuie?te Eminescu, cu aceste rānduri scrise: « Domnu’ Eminescu a īnebunit. V? rog face?i ceva s? m? scap de el, c? e foarte reu ». Curānd dup? aceea, Sim?ion[3], la mine, īntāia oar?. M-am dus cu el la Dr. ?u?u ?i am pus s? se preg?teasc? īn a sa Cas? de S?b?tate o camer? pentru Eminescu; am luat asupra mea plata pentru aceasta, 300 lei pe lun?; apoi am venit acas?, am īn?tiin?at īnc? pe Th. Rosetti despre aceasta. Pe la 10 veni cu tr?sura la mine Eminescu, binecuvāntat?, cu privirea fix?, pe so?ia mea ?i pe Ilie Nicolescu[1], care tocmai pleca, m? īmbr??i?? tremurānd. Eu īi ar?tai pe Hermes ?i pe Venus din Melos[2], la care el zise, cu privirea īn extaz: « Las?, va reīnvia arta antic? ». Potrivit īn?elegerei [ce avusesem cu Sim?ion], i-am spus c? trebuie s? se duc? la Sim?ion, pentru societatea « Carpa?ii ». Mi-a cerut 5 lei pentru tr?sur? [...]”.
 
A?adar, dac? ?i-ar fi citit propria carte, C?t?lin Cioab? ar fi dat peste īnsemnarea de mai sus a lui Maiorescu, cea din 28 iunie 1883, īn care acesta spune cīteva chestiuni importante, care l-ar fi īmpiedicat s? scrie aberantele supozi?ii reproduse mai sus:
- Maiorescu spune c? a primit biletul de la nevasta lui Slavici la „ora 6 diminea?a” īn care este īn?tiin?at c? „Domnu’ Eminescu a īnnebunit”, deci afirma?ia jenant? a lui Cioab?, referitoare la nebunia declan?at? de „c?ldurile caniculare”, este doar o vorb? care spus? doar a?a, ca s? se afle īn treab?, c?ci nimeni n-a auzit pān? acum de c?ldurile caniculare de la ora 6 diminea?a!
- din aceea?i īnsemnare, Cioab? ar fi putut afla c? Maiorescu la internat pe Eminescu īnc? de la orele 7-8 ale zilei de 28 iunie 1883, pentru care a ?i pl?tit „300 de lei pe lun?”! Eminescu avea s? vin? acas? la Maiorescu abia la ora 10, dup? cum scrie Maiorescu īn textul reprodus chiar de c?tre C?t?lin Cioab?, cānd deja era internat f?r? voia sa! ?i atunci, pe ce se bazeaz? „cercet?torul” (scuze!) Cioab? cānd scrie din burt? c? „Eminescu sufer? un ?oc nervos”?
 
Cine ī?i d? cu p?rerea despre „nebunia” lui Eminescu?
 
De-a lungul timpului, mul?i dintre contemporanii lui Eminescu ?i-au dat cu p?rerea despre via?a lui Eminescu. Unii l-au v?zut o dat? īntr-o īmprejurare banal?, al?ii l-au īntīlnit la „Convorbirile literare”. La īndemnul prostesc al celor de la „Familia”, tot felul de neaveni?i ?i-au adus aminte c? via?a i-a f?cut īntāmpl?tor contemporani cu Eminescu ?i au a?ternut pe hārtie amintiri dintre cele mai ciudate. C?t?lin Cioab? le reproduce f?r? gram de discern?mānt, perpetuānd, dup? mai bine de un secol, opinii care nu aveau nici o leg?tur? cu realitatea. Un scop ascuns, īns?, exist? īn demersul lui Cioab?, altfel, a?a cum ar face orice cercet?tor serios, ar fi f?cut o selec?ie sau m?car ar fi īncercat o explica?ie acolo unde „contimporanii” lui Eminescu b?teau cāmpii. Astfel, ce rost avea reproducerea īn aceast? antologie a textului unui oarecare George Panu, care-?i permite s?-l considere pe Eminescu „mentalice?te un zdruncinat”, explicāndu-?i chiar el complexele de inferioritate ce l-au m?cinat: „N-am dus niciodat? cas? bun?; eu totdeauna īl consideram mentalice?te un zdruncinat de geniu…, el sim?ea oarecare antipatie pentru felul meu de a gāndi ?i de a m? exprima”. De fapt, cine este acest Panu? Cel care, ajuns ?ef de cabinet al lui C.A. Rosseti, s-a opus public?rii poeziei Scrisoarea a III-a pentru ironiile lui Eminescu la adresa ?efului s?u! Tocmai el, care, īn 1887, a fost condamnat pentru lezmajestate! Textul acesta infam este preluat de Cioab? din edi?ia de amintiri despre Eminescu, realizat? īn 1998 de Z. Ornea, alt detractor veros al Poetului, ba chiar cel care a dat, īn urm? cu mul?i ani, linia directoare īn acest sens, linie pe care s-a situat ?i campania de la „Dilema veche”, coordonat? de Andrei Ple?u ?i Nicolae Manolescu.
 
Īn antologie o g?sim ?i pe Sofia ?tefanovici, care, īn 1931, ?i-a adus aminte c? Eminescu „a vorbit ?i cu mine”!
 
Un spa?iu incredibil de mare este alocat lui Vintil? Russu ?irianu, fiul scriitorului Ioan Russu ?irianu. Acesta reproduce „amintirile despre Eminescu ale tat?lui s?u”, cum spune chiar C?t?lin Cioab?. Dac? s-ar fi uitat m?car pe fi?a biografic? a celor doi, Cioab? ar fi v?zut c? Vintil? Russu ?irianu s-a n?scut īn anul 1897, iar tat?l s?u a murit īn 1909, deci cānd Vintil? avea doar 12 ani! Īn aceste condi?ii, ce amintiri despre Eminescu putea s? aib? Vintil? de la tat?l s?u, astfel īncāt s? le povesteasc? pe zeci de pagini? Este cāt se poate de clar c? toate prostiile acestuia sunt mai degrab? false amintiri, adic? lucruri adunate de pe la al?ii ?i consemnate ca īntāmpl?ri auzite direct de la tat?l s?u! Paginile lui Vintil? ar putea lesne intra cel mult īntr-o antologie umoristic?: „Aveam, din anii micei copil?rii, un sc?unel mic de tot, din pai. M-am a?ezat pe el, sub fotoliul tatei, i-am ridicat gambele pe genunchii mei ?i, cu pip?iri foarte u?oare, am īnceput un fel de mic masaj”. ?i, uite-a?a, copilul de numai 12 ani, īi spune tat?lui s?u: „Tat? drag, suntem numai noi doi… Te rog mult, poveste?te-mi mie, numai mie, de la īnceput pān? la sfār?it, īntīlnirea ta cu Eminescu. Am auzit crāmpeie… Acum vreau s? ?tiu tot. Tot!” S? crezi c? la numai 12 ani, īn comuna ?iria, Vintil? Russu ?irianu ?tia ceva despre Eminescu, īnseamn? s-o iei razna! Mai ales c? „amintirile” sale au fost publicate abia īn 1969, īn vol. „Vinurile lor…”! Preluat f?r? discern?mānt de c?tre C?t?lin Cioab?, acest text nu face altceva decāt s? compileze lucruri spuse de al?ii, pe care le pune pe seama unor amintiri personale! Cioab? nu-?i d? seama c? aceste a?a-zise amintiri sunt o blasfemie involuntar? la adresa lui Eminescu. Chiar īn cartea lui Cioab? este un text al lui Ioan Russu ?irianu, tat?l lui Vintil?, publicat īn 7 iulie 1889, imediat dup? moartea lui Eminescu, īn care nu spune nimic despre faptul c? ar fi fost martor la internarea din 28 iunie 1883 a poetului! Totu?i, pentru c? este convenabil? celor care vor obsesiv s? reduc? episodul din 1883 la o banal? nebunie izbucnit? brusc, c?reia Eminescu iar fi c?zut victim?, pove?tii lui Vintil? Russu ?irianu i se sacrific? īn volumul lui Cioab? aproape 50 de pagini! Iat? cīteva fragmente din amintirile unui b?trīn de peste 70 de ani din vremea cānd abia īmplinise 12, amintiri pe care „eminescologul” C?t?lin Cioab? le preia f?r? nici un comentariu. Copilul de 12 ani din ?iria, jude?ul Arad, ī?i aminte?te la b?trāne?e c? tat?l s?u, care sta īn casa unchiului Slavici, acolo unde sta īn gazd? ?i Eminescu, venise acas? ?i afl? de la servitoarea Safta urm?toarele:
„E de r?u, domnul Ni??! R?u de tot.
- Ce s-a īntīmplat?
- Domnu’ Eminescu. Tresar.
- S-a īmboln?vit?
- Foarte r?u! Uita?i-v?! Arat? spre geamlāc, a vrut s? distrug? casa, „c?-i urīt? ?i umed?”. E r?u, domnu’ Ni??, cona?u Eminescu se pierde! Īi e mintea r?t?cit?. Coana mare s-a īnsp?imāntat, m-a trimis cu un r?va? la domnu’ Maiorescu, dar nu-l aflai acas’.”
Copil de cas? la unchiul s?u, Ion Russu ?irianu, spune pu?tiul de 12 ani, fuge la readac?ia „Timpul” ?i afl?:
„E teribil, Russule! A dat peste el Ventura la cafeneaua aia boiereasc?.
- Cap?a, īngīn.
- Era cu un pistol īn mīn?. De unde, dom’le? A ?inut, īn vorbe r?t?cite, un fel de discurs fulminant īn contra liberalilor ?i mai ales a regelui, marele vinovat de toate nenorocirile oamenilor. L-a tras pe Ventura dup? el ca s? mearg? la Palat s?-l īmpu?te imediat pe Vod?… Ventura a reu?it s?-l am?geasc? ?i s?-l duc? la baia public? de pe cheiul Dāmbovi?ei”.
Īn drum spre baia Mitra?evschi, copilul de cas? spune c? īl īntālne?te ?i pe Caragiale, sleit de ar?i??, dup? care reu?e?te, chipurile, s?-l vad? pe Eminescu īn timp ce era aruncat īn „careta” spitalului de nebuni!
Toat? t?r??enia asta este o inven?ie de la un cap?t la altul! Povestea lui Ventura, cu episodul Cap?a ?i drumul la Palat, fusese publicat? de c?tre Al. Ciurcu īn „Adev?rul” din 17 octombrie 1911, nefiind confirmat? de nimeni. Se ?tie, din „Procesul-verbal” īntocmit de C.N. Nicolescu c? Eminescu a fost dus la ?u?u abia seara, tārziu, cānd nu mai putea fi vorba de nici o ar?i??! Īn aceste condi?ii, a?a-zisa m?rturie a lui Ioan Russu ?irianu, povestit? de Vintil?, pe care o aflase cīnd avea doar 12 ani, nu este decāt o inven?ie, folosit? acum de detractorii lui Eminescu doar pentru c? varianta nebuniei subite care l-ar fi lovit pe poet īn 28 iunie 1883 este foarte convenabil?! Pān? azi, cercetarea evenimentelor din acea zi nefast? din via?a lui Eminescu a scos la iveal? cu totul alte lucruri ciudate puse la cale pentru „a-l potoli pe Eminescu”, cum īi ceruse P.P. Carp lui Maiorescu! Cercet?rile lui Theodor Codreanu, Constantin Barbu, C?lin Cern?ianu, Nicolae Georgescu ?i, cu voia dumneavoastr?, Ion Spānu arat? o cu totul alt? fa?? a evenimentelor din acea zi de 28 iunie 1883! Poate c? scopul lui C?t?lin Cioab? tocmai acesta a fost: contracararea tezei c? Maiorescu a pus la cale mascarada nebuniei lui Eminescu, internīndu-l pe poet la spitalul de nebuni al lui ?u?u īnc? de la primele ore ale zilei de 28 iunie 1883, īnainte chiar de a-l vedea!
 
Desigur, cel mai important spa?iu īn antologia lui C?t?lin Cioab? īi este pus la dispozi?ie lui Ioan Slavici. Nici īn cazul acestuia, C?t?lin Cioab? nu se īntreab? cum de amintirile lui Slavici nu se refer? deloc la faptul c? toat? povestea zilei de 28 iunie 1883 a īnceput din casa sa, prin bile?elul trimis lui Maiorescu chiar de so?ia lui, Ecaterina Szöke Magyarosy! Cu alte cuvinte, antologia lui C?t?lin Cioab?, devenit eminescolog peste noapte, are un scop precis: aruncarea īn derizoriu a tuturor studiilor despre a?a-zisa nebunie ?i moartea lui Eminescu (care au reu?it deja s? impun? o alt? variant? despre scoaterea din via?a public? a acestuia), prin readucerea īn prim plan a unor banale amintiri contemporane, din vremea cīnd dedesubturile zilei de 28 iunie 1883 nu erau īnc? cunoscute.
 
Criticii laud? antologia lui Cioab? īnainte de a citi cartea!
 
Nici nu a ap?rut bine antologia lui C?t?lin Cioab? (care are 582 de pagini), c? au ?i ap?rut cīteva recenzii. Le-am citit, desigur, cu interes. Cea mai important? a ap?rut īn „Observatorul cultural”, nr. 700, noiembrie 2013, sub semn?tura Adinei Dini?oiu. Articolul „M?rturiile contemporanilor despre Eminescu” spune īnc? din primul paragraf: „Gestul acesta are īns? ?i o semnifica?ie aparte, interesant? īn sine: f?r? s? fac? nici o referire la num?rul nr. 265/1998 - deja celebru - al Dilemei (vechi), cel care propunea, la finele deceniului 9 - stārnind un adev?rat scandal -, demitizarea « poetului na?ional », scuturarea de groasele cli?ee de receptare critic? ?i ?colar?, C?t?lin Cioab? invit?, īn prefa?a c?r?ii („Portret din cuvinte“) la o anumit? relativizare a imaginii lui Eminescu īn con?tiin?a public? ?i īn general la receptarea cu circumspec?ie a m?rturiilor despre poet ale contemporanilor. Lucru care arat? c?, īn sfār?it, īn 2013, la destui ani distan?? - timp īn care celebr?rile encomiastice ?i complet defazate ale poetului continu? īn diverse manifest?ri institu?ionale (de regul? provinciale) -, demitizarea postdecembrist? ini?iat? de « Dilema » este acceptat? de mainstream ?i considerat? ca atare”. Pentru ca lucrurile s? fie clare, Adina Dini?oiu repet?: „Īnc? o dat?, publicarea acestui volum cred c? īnseamn?, īn cele din urm?, o recunoa?tere mainstream a imaginii caleidocopice, relativiste, demitizante a poetului, o imagine a?adar critic?”. Recenzorul de la „Observatorul cultural” crede chiar c? aceast? antologie „demitizant?” a lui Cioab? ar trebui s? fie inclus? īn programa ?colar?: „O edi?ie ampl? ?i elegant?, precum cea de fa??, ar putea avea, de aceea, un rol didactic, permi?īnd umanizarea, y compris anecdotic?, a personajului ?i stimulānd interesul pentru poet, plecānd de la pura curiozitate”. Īntrebare: cu plagiat cu tot? Faptul c?, de?i nic?ieri C?t?lin Cioab? nu scrie despre campania anti-Eminescu din „Dilema”, Adina Dini?oiu face leg?tura dintre antologia recenzat? ?i textele publicate īn 1998 īn revista lui Andrei Ple?u arat? c? apari?ia volumului „M?rturii despre Eminescu” are un scop precis, acela de a fixa ideea nebuniei lui Eminescu.
 
O alt? recenzie vine de acolo unde nu ne a?teptam: de la pedelistul Sever Voinescu (cursant al Colegiului Noua Europa al lui A. Plesu ?i editorialist la „Dilema veche” - n.r.). Īn „Evenimentul zilei” din 27 nov 2013, Voinescu public? articolul „Adev?ratul Eminescu”, īn care vedea ?i el c? antolgia lui C?t?lin Cioab? vine īn prelungirea campanie din „Dilema”: „Nu de ieri, de azi, unii se īntreab? cum a fost adev?ratul Eminescu? Prin 1997, revista (pe atunci) „Dilema” a dedicat lui Mihai Eminescu un num?r īntreg. Ą l’époque, s-a stīrnit zarv? mare… Ei bine, str?jerii spiritului na?ional, vigilen?ii de serviciu ai Romāniei cu pieptul umflat, iubitorii de patrie din convocatorul protoronismului ceau?ist, n-au putut suporta. Au decretat lezamajestatea cultural? ?i au pronit la executarea unor sentin?e dure īmpotirva celor care semnaser? texte īn acea „Dilema”. Dac? ?i Sever Voinescu ?i-a dat seama c? antologia lui C?t?lin Cioab? nu vrea altceva decīt s? readuc? īn discu?ie tīmpeniile publicate de „Dilema” (īn 1998, nu 1997), atunci īnseamn? c? lucrurile sunt clare! Ca ?i Adina Dini?oiu, Sever Voinescu insist? pe acel „Eminescu p?ros”, crezānd c? poetul trebuie s? fie un star-gay din trupa lui C?t?lin Botezatu! Abia īn final, intuind c? va fi taxat pentru intruziunea lui īntr-un domeniu de care nu are habar, Sever Voinescu spune prudent: „Dac? cineva se a?tepta ca adunarea acestui gen de m?rturii s?-l demitizeze pe Eminescu, a gre?it”.
 
Īn ziarul „Lumina” (al Patriarhiei Romane!), num?rul din 5 noiembrie 2013, ?i Dan Stanca (un emul „ortodox” al lui Patapievici ?i C?rt?rescu) vede c? antologia lui C?t?lin Cioab? vine īn prelungirea campaniei din „Dilema”: „Īn urm? cu mai bine de un deceniu, revista « Dilema » a realizat un num?r controversat dedicat lui Eminescu. Acolo poetul era coborāt de pe soclu ?i v?zut cu o anumit? cruzime a autenticit??ii. Num?rul revistei a fost aspru criticat la vremea respectiv? de admiratorii necondi?iona?i ai poetului”, ad?ugānd: « Acum īns?, Eminescu ni se ofer? pur ?i simplu, īn simplitatea ?i distinc?ia sa »”.
 
Dac? to?i ace?ti recenzen?i au sim?it nevoia ca leg?tura dintre campania anti-Eminescu din „Dilema” ?i aceast? antologie a lui C?t?lin Cioab? s? fie remarcat? imediat dup? apari?ia volumului, nu avem noi dreptul de a-i contrazice: īnseamn? c? a?a e! Īns?, din lectura recenziilor de mai sus, am observat c? nici unul dintre autorii acestora nu a sesizat… plagiatul lui C?t?lin Cioab? ?i nici gre?eala uria?? din Cronologia publicat? de antologator! ?i, atunci, nu e normal s? ne īntreb?m dac? ace?ti recenzen?i cunosc, la rāndul lor, subiectul despre care au scris? Amuzant? aceast? jalnic? tentativ? de a readuce īn discu?ie nevoia de demitizare a lui Eminescu, cum la fel de amuzante sīnt ?i cronicile acestei tentative! Dac? din antologia aceasta am aflat care este p?rerea lui C?t?lin despre Eminescu, s? vedem acum, pentru amuzament, ?i ce spunea Eminescu despre C?t?lin: „Īn vremea asta, C?t?lin,/ Viclean copil de cas?,/ Ce umple cupele cu vin/ Mesenilor la mas?.”
 
P.S. S? nu uit?m: C?t?lin Cioab?, membru al Societ??ii de fenomenologie, este cel care-i lua ap?rarea lui Liiceanu īn cazul plagiatului acestuia din Heidegger, īn amintirea salatei de andive pe care i-o servea, din cānd īn cānd, mentorul s?u. Īntrucāt antologia aceasta a ap?rut chiar la „Humanitas”, ar fi cazul ca ?i Liiceanu s?-l apere pe Cioab? īn cazul plagiatului dup? articolul lui Hora?iu Stamatin, semnalat mai sus, mai ales c?, dup? precedentul lui George Stanca, plagiatul poate fi de-acum condamnat ?i penal! Sursa[1]
-----------------------------------------------
footer