Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Prof. univ. dr. ing. Marian Rizea   
Joi, 03 Iulie 2014 09:33

Col. (r) Prof. univ. dr. ing. Marian Rizea, art-emisTradi?ia popular? româneasc? define?te „Gura de Rai” ca fiind „mediul sacru dintre cer ?i p?mânt, drumul spre Rai, locul benefic terestru, un fel de vam? spre t?râmurile divine”. În cartea sa dedicat? studiului „Mitologiei Romane", Romulus Vulc?nescu identific? „Gura de Rai” cu „plaiul”, iar autorul consider? c? acestor zone mirifice li se relev? caracterul sacru prin titulatura mitropoli?ilor români, denumi?i „exarhi ai plaiurilor". Potrivit autorului, „Gura de Rai” este spa?iul terestro-temporal al istoricelor s?rb?tori populare denumite Nedei, institu?ii etnoculturale s?te?ti deosebit de complexe cu puternice r?d?cini mitologice. Balada de suflet a neamului românesc Miori?a pozi?ioneaz? ac?iunea „pe-o gur? de rai, pe-un picior de plai”. Ca pozi?ionare geografic?, „Gura de Rai” este situat? pe un picior de munte ?i se deschide într-o paji?te înalt? sau un gol de munte. În accep?iunea Sabinei Ispas, cercet?tor la Institutul de Etnografie ?i Folclor, termenul „Gur? de Rai” exprim? o realitate simbolic? a sacrului ?i una metaforic?, în poezia popular?, ca imagine artistic? a atingerii lini?tii ?i armoniei absolute. Altfel spus, este vorba doar despre o tradi?ie popular?, f?r? o baz? în realitatea concret?, palpabil?. Cu toate acestea, de mai bine de o jum?tate de secol, savan?i ?i speciali?ti renumi?i din toate col?urile lumii încearc? s? dezlege misterul a?a ziselor „Guri de Rai”, locuri legendare unde organismul uman pare s? sfideze legile terestre ?i func?ioneaz? ca un motor cu randament înalt.

Un astfel de loc a fost descoperit în mun?ii Bucegi, în zona Pe?terii Ialomicioara, care dup? cum se ?tie este vegheat? de ancestrala statur? a Sfinxului care scruteaz? cu privirea neobosit? tainele ?i m?re?ia timpurilor de început. Tot acolo, în apropiere î?i ?u?otesc de milenii Babele, iar Vârful Omul cu ai s?i 2.505 metri în?l?ime troneaz? autoritar întregul lan? al Carpa?ilor.

În anul 1999, câ?iva cercet?tori ai Institutului Privat de Cercet?ri „Terra” din Bucure?ti, au fost angaja?i de o firm? mixt? româno-francez? pentru a studia terenul unei zone din Bucegi. Ace?tia au descoperit ceva care poate fi asimilat cu legendara „Gur? de Rai”. Pe o pant?, cu o suprafa?? de circa un kilometru p?trat, se manifest? o anomalie magnetic? atipic?, dup? cum o definesc speciali?tii, zona având efecte benefice uluitoare asupra organismului uman: acesta nu obose?te, iar func?iile fizico-chimice se revigoreaz? brusc. Bizara descoperire a fost pus? în eviden?? cu ajutorul unor aparate de geodetec?ie. Firma mixt? era interesat? de stabilirea detaliilor din subsolul acestei zone ?i a oportunit??ii de a construi un complex turistic: hoteluri, pârtii de schi, telescaun, terenuri de sport etc. La studiul respectiv au participat speciali?ti din mai multe domenii, în special fizicieni ?i geofizicieni care au descoperit întâmpl?tor, în zona adiacent? Vârfului Doamnei c? oboseala dispare chiar ?i la urcarea în for?? a unei pante. Testele medicale efectuate de un medic cardiolog pe mai mul?i subiec?i care au urcat de mai multe ori panta în cauz? au stabilit o refacere rapid? a ritmului cardiac ?i dispari?ia st?rii de oboseal? chiar ?i la unele persoane în vârst?. Experimentul a fost repetat pe o alt? pant? din apropiere cu caracteristici similare, dar rezultatele au fost negative. Testarea zonei prin magnetometrie diferen?ial?, respectiv radiografierea subsolului cu aparate de tip Partington, care pot m?sura, printre altele, magnetismul P?mântului, a eviden?iat o anomalie magnetic? atipic?, pe o suprafa?? de aproximativ un kilometru p?trat. Anomaliile geomagnetice cunoscute de speciali?tii din domeniu apar în zonele cu falii, prin reflexii atipice ale scoar?ei terestre înregistrate de diagramele aparatelor. Cum profilul diagramelor ob?inute nu au putut fi interpretate în totalitate nici cei mai buni geofizicieni de la noi, ace?tia au concluzionat c? au în fa?? alt gen de anomalii atipice, aflate de mai mult timp în aten?ia cercet?torilor unor prestigioase institute ?i care se manifest? printr-o emisie de radia?ii patogene, înc? r?mase cu o origine necunoscut?.

Despre a?a-zisele zone geopatogene sau anomalii magnetice atipice malefice, unii cercet?tori sus?in c? apar în anumite noduri din re?ea. Un nod geopatogen înseamn? un loc în care se manifest? fenomene de natur? necunoscut?, inexplicabile ?tiin?ific ?i care sunt ostile vie?ii. De men?ionat c? existen?a acestor zone „rele” este cunoscut? de societatea omeneasc? înc? din antichitate. Astfel, în China antic?, nimeni nu avea voie sa construiasc? o locuin?? pân? ce zona nu era testat? de trimi?ii imperiali, oameni înzestra?i cu capacit??i paranormale, care stabileau dac? subsolul are sau nu are „col?ii dragonului”. Dac? ace?ti „col?i” subp?mânteni erau detecta?i de func?ionarii imperiali, locul respectiv era etichetat malefic iar pe el nu se putea construi nici o cas?. Având ca suport aceast? idee, în perioada interbelic?, doctorul elve?ian Hartman a efectuat o serie de observa?ii ?i experimente care au fundamentat teoria „Re?elelor Hartmann”. Ernst Hartmann a observat c? ?oarecii afla?i într-o anumit? înc?pere st?teau grupa?i dup? direc?ia liniilor ?i nodurilor unei re?ele invizibile. Aceia?i ?oareci se comportau îns? normal într-o înc?pere diferit?. Acest tip de reac?ie al animalelor i-a dat de gândit ?i studiind fenomenul a concluzionat c? interiorul scoar?ei terestre ascunde re?ele longitudinale ?i latitudinale malefice. Fenomenul se manifest? îns? ca atare doar în nodurile de la întret?ierea acestor re?ele. Iat? cum prezint? un specialist cercet?tor român aceast? curioas? descoperire din Bucegi: „Ceea ce am g?sit noi in Bucegi are o dispozi?ie geografic? identic? cu cea descris? în folclor. În al doilea rând, ?tim acum ce ?i cum s? c?utam. Pe diagrame, h?r?i ale subsolului, profilele micromagnetice ale zonelor malefice, despre care avem mai multe date, sunt ascu?ite, pe când cele ale zonei benefice sunt liniare, aproape drepte. Timp de mai mul?i ani am fost ocupa?i cu alte proiecte de cercetare ?i am suspendat investiga?iile din Bucegi, dar inten?ion?m s? relu?m cercet?rile ?i s? facem chiar o demonstra?ie public?. Apoi vom l?rgi zona investiga?iilor, deoarece avem semnale c? asemenea locuri deosebite se mai g?sesc, cel pu?in în zona Masivului Retezat, Ciuca? ?i Ceahl?u. Interesant este faptul c? din informa?iile de pân? acum rezult? c? fiec?rei zone malefice trebuie s? îi corespund?, undeva în apropiere, o zon? benefic?, la o distan?? de cel mult câteva sute de metri. Deocamdat? nu vom divulga loca?ia exact?”.

           

Acela?i specialist mai sus?ine c?, pe tema cercet?rii anomaliilor magnetice atipice din România, bune sau rele, urmeaz? s? apar? o carte ?i c? Ministerul Ap?r?rii se arat? foarte interesat de acest domeniu. Cercet?torii de la Institutul „Terra” sper? s? se realizeze, cu concursul Armatei, o hart? a României care s? pun? în eviden?? aceste zone ie?ite din comun. Acesta argumenteaz?: „Descoperirea absolut întâmpl?toare a zonei benefice din Bucegi, „Gura de Rai” în tradi?ie popular?, vine s? rotunjeasc? ceea ce ?tiam pân? acum despre anomaliile magnetice atipice. În primul rând ne înt?re?te ideea c? nimic din ceea ce avem l?sat ca memorie colectiv? prin folclor nu este gratuit, are cel pu?in un sâmbure de adev?r”. Pe baza existen?ei unor leg?turi de natur? spiritual? foarte pu?in cunoscut? între om ?i P?mânt se înscrie ?i proiectul Con?tiin?ei Globale. Proiectul Con?tiin?ei Globale a luat fiin?? în anul 1998, fiind instalate, în mai multe locuri de pe planet?, echipamente electronice interconectate în re?ea, cu centrul la Princeton, S.U.A.. Re?eaua de generatoare aleatorii arat? apari?ia unor anomalii în func?ionare în timpul unor evenimente ce afecteaz? via?a a milioane de persoane. Exist? ipoteza conform c?reia, în general, aceast? con?tiin?? global? a omenirii comunic? cu Terra. Planeta anun?? din timp orice catastrof? care urmeaz? s? se produc?. Acest comportament nu poate fi atribuit fizicii clasice. Pân? în prezent, au fost amplasate peste 70 de generatoare numerice aleatoare în întreaga lume, inclusiv în România. Cercet?torii au observat c? în timpul unor evenimente la nivel global, diagramele sunt deviate de la pozi?ia normal?, iar schimb?rile apar uneori chiar înainte de producerea evenimentelor. În cazul cutremurului urmat de contemporanul tsunami din zona Asiei, la Banda Aceh, în decembrie 2005, devia?iile au fost anticipate cu peste 20 de ore înaintea producerii tragicului eveniment. „Ini?iatorii proiectului spun c? este prematur s? se discute despre o aplica?ie practic? a acestui experiment. Chiar dac? se ?tie c? ceva grav se va întâmpla, nu se ?tie înc? ce anume se va întâmpla, unde ?i mai ales când. Probabil c? dup? ce vor fi instalate mai multe sisteme, în jur de 100, se va putea identifica ?i zona expus?. Vom analiza toate înregistr?rile, pentru a vedea cum s-a propagat unda emo?ional?”, a afirmat specialistul român Adrian P?tru? (întru-un interviu acordat ziaristului I. Golea la începutul acestui an), cel care supravegheaz? singura unitate de acest fel din România.

Pe teritoriul S.U.A., Proiectul Gândirii Colective este în aten?ia cercet?torilor de la Universitatea din Princeton înc? din anul1998, iar coordonatorul studiului psihologul Roger Nelson, a trecut la montarea de echipamente pe toate continentele. Unii speciali?ti au concluzionat: „Este clar c? lumea fizicii ?i cea a spiritului uman sunt interconexate, iar aceste experimente o dovedesc, chiar dac? înc? nu putem ?ti cum se întâmpl? aceasta”. În opinia unor speciali?ti, zonele geopatogene genereaz? cancer. În România, aceste lucruri se studiaz? înc? de la începutul anilor “80, adic? de peste 30 de ani. Experien?ele române?ti au condus c?tre ideea c? zonele geopatogene sunt reale, focarele geopatogene emit radia?ii de alt? natur? decât cele cunoscute, d?un?toare organismelor vii, dar c? aceste focare nu sunt constituite în nodurile re?elelor Hartmann, adic? nu au o dispunere geometric?, regulat? în structura scoar?ei. În urma experien?elor din România, s-a tras concluzia c? o persoan? care locuie?te într-o asemenea zon? timp de peste zece luni este predispus, în faza incipient?, la insomnie, apoi apare starea de grea??, cefalee, disfunc?ii ale mu?chilor inimii, puls aritmic, fibrila?ie, contrac?ii musculare dese ?i intense. În ultima faz? apare cancerul.

Un renumit chirurg român a identificat familii întregi bolnave de cancer, ale c?ror locuin?e au fost construite pe asemenea locuri geopatogene. Nu este lipsit de importan?? nici interesul manifestat la sfâr?itul anilor ?80, a unor speciali?ti str?ini din state vest europene, ast?zi partenere ale României, pentru unele zone din ?ara noastr? unde se înregistrau cazuri frecvente de boli de inim? ?i de cancer. Un asemenea fenomen a fost înregistrat prin anul 1997 cu ocazia for?rii unei sonde de petrol ?i gaze în Prahova, aproape de Muntele Ro?u, când la majoritatea muncitorilor, mai?trilor ?i a inginerilor speciali?ti s-au sesizat st?ri de spirit nefire?ti, de la oboseal? la extaz, fapt ce a condus la sistarea lucr?rilor ?i continuarea cercet?rilor asupra fluidului de foraj. Un fenomen asem?n?tor a fost semnalat de mai mul?i speciali?ti petroli?ti români care au lucrat la începutul anilor “94-“95 într-un perimetru petrolier dintr-o ?ar? asiatic?, la repararea unor sonde de petrol. A sosit probabil momentul, urmare a evolu?iilor petrecute pe scena geopolitic? mondial? ?i mai ales european?, ca organismele statale ?i non-guvernamentale s? acorde o aten?ie sporit? cercet?rii acestor fenomene, deocamdat? mai greu de explicat ?tiin?ific, dar cu impact direct ?i major asupra calit??ii vie?ii oamenilor. Modalitatea de a face pa?i importan?i în domeniul cercet?rii fenomenelor similare, celor mult prea succint prezentate, este aceea de a permite informa?iilor de interes public s? circule neîngr?dit ?i în limite decente, nealarmiste oferind astfel posibilitatea celor aviza?i s? le utilizeze cu chibzuin?? ?i în?elepciune în folosul cunoa?terii ?i a progresului societ??ii umane.                                  

În urm? cu trei s?pt?mâni am pornit, înso?it de câ?iva prieteni, spre zona pe?terii Ialomicioarei, jude?ul Dâmbovi?a în c?utarea de dovezi despre mirifica „Gur? de Rai”. Toamna încerca s? rugineasc? ireversibil culmile împ?durite ale Bucegilor, iar drumul de la Sinaia spre Moroieni ?i de aici pân? la pe?tera Ialomicioarei, ocolind prin dreapta barajului lacul Bolboci a fost de o frumuse?e de basm. Trecuse mai bine de un an de când nu mai c?lcasem pe aici ?i am fost surprins s? constat cât de mult se schimbase valea Ialomi?ei. Am dat cu ochii de popasul Coteanu în a c?rui parcare mai mul?i muncitori treb?luiau îndruma?i de un b?rbat zvelt, costumat în culorile toamnei. Vocea ?i statura îmi erau cunoscute, dar îmi era greu s? cred c? pot avea o surpriz? atât de pl?cut?. Omul din fa?a mea era nimeni altul decât inginerul Anton R?dulescu, fostul director al Fabricii de Ciment Fieni, de la care aveam s? aflu multe lucruri interesante despre legendele locului, care, ie?it la pensie a ridicat din temelii acest cochet loc turistic ce se încadreaz? perfect în peisajul zonei. Dup? o ?uic? fiart?, specialitatea casei, am pornit spre schitul Mân?stirii Pe?tera, nu înainte de a face câteva fotografii cu distinsul cabanier.

Trecând prin rezerva?ia natural? Valea Horoabei, un loc lini?tit de o rar? frumuse?e, am ajuns dup? doar câteva minute la schit, unde am fost întâmpina?i de stare?ul mân?stirii, Maxim B?doiu (fotografia este realizat? cu un an în urm?). Am vizitat împrejurimile, noul ?i vechiul schit, modernul hotel „Pe?tera”, terenul de fotbal ?i rezerva?ia. Cu puterea gândului am încercat s? v?d cum ar ar?ta zona peste 10-20 de ani. În ritmul investi?iilor din ultimii ani, s?lbatica vale va deveni o nou? Sinaie. Am discutat cu stare?ul Maxim despre legendele locului ?i spre surpriza noastr? am aflat c? mai mul?i oameni de ?tiin?? se perind? prin zon?, c?utând diverse explica?ii ale st?rii de bine care îi încearc? pe turi?tii ce vin pe aceste meleaguri. Mi-a sugerat, ?tiind c? sunt petrolist ?i iubitor al muntelui s? fac o c?utare prin satelit a zonei ?i voi observa c? locul din proximitatea Gurii de rai este o crea?ie rar întâlnit? pe p?mânt, iar în aria potcoavei se concentreaz? energii neb?nuite, înc? nedescifrate. Cu permisiunea gazdei, voi reda mai jos câteva pasaje ?i imagini despre sfânta mân?stire Pe?tera Ialomicioarei.

Istoricul Mân?stirii „Pe?tera Ialomi?ei”Pestera Ialomicioarei, 2014, art-emis

Dup? tradi?ie, se spune c? a fost întemeiat? de Mihnea Vod? cel R?u, în prima jum?tate a secolului al XVI-lea, ca un schit din lemn, la gura pe?terii, în grota de atunci a lui Mihnea Vod?, în care au fost a?eza?i s? slujeasc? ni?te c?lug?ri b?trâni. Se b?nuie?te c? Schitul lui Mihnea Vod? cel R?u va fi fost ars ?i în?l?at din nou în mai multe rânduri, fiind construit din bârne de brad, îmbr?cat de sus pân? jos în ?i?e frumos cioplite. Pân? în a doua jum?tate a secolului al XVIII-lea, nu avem nici o men?iune cu privire la acest schit. De abia la 1752, octombrie, 27, se aminte?te într-un manuscris aflat la Arhivele Statului, nr.127, f.372., v., c? „un schit de la Pe?tera Padina, Strungii Dâmbovi?a, Ialomi?a, a fost închiriat la Mitropolie, de Iacov Ieromonahul”. La 1793 avem ?tirea p?strat? de un sas din Sibiu, anume I. Kleinlanz, care „f?când descrierea unor mun?i ?i pe?teri din ?ara Bârsei, men?ioneaz? ?i aceast? pe?ter?, care are o capel?, unde, de câtva timp, un c?lug?r ?i câ?iva pustnici locuiesc aici, departe de lume”. Din secolul al XIX-lea avem mai multe ?tiri. ?tim c? în anul 1818, schitul a ars complet, iar în 1819, s-a ridicat un schit nou, mai aproape de gura grotei cu circa 10 m. Amintirea construirii schitului din 1819 este p?strat? de o pisanie - în bun? parte, ?tears? de ploi - scris? pe peretele sudic al grotei, la o în?l?ime de aproximativ 15 metri. Iat? cuprinsul pisaniei: „F?cut acest schit de Popa Gheorghe, Ion Baltag ?i ieromonahul Gherontie, în locul - urmeaz? un rând ?i jum?tate ?ters de ploi - 1819”. Mai jos, sub pisanie, la stânga, este însemnare: „De când am servit la Schitul Pe?tera, la leatul 1861, Ieronim Ieromonahul, cu multe scârbe, pentru p?catele mele”. În timpul acestui Ieronim Ieromonahul, un c?lug?r englez, John Paget, a vizitat în jurul anului 1841, Schitul Pe?tera, despre care îndep?rtatul drume? a notat cele ce urmeaz?: „La întret?ierea pr?pastiei se arat? o potec? ?i o porti?? care te duce, cu pericolul vie?ii, pe vârful unei stânci, unde se vede o cruce. Trecut-am porti?a ?i, c???rându-ne pe poteca aceasta, venir?, pân? în dreptul grotei ?i al pustniciei din Bucegi. Este cu putin?? s? se g?seasc? o creatur? omeneasc?, care s? locuiasc? într-un asemenea loc s?lbatic? - a fost întrebarea noastr?, a tuturor. ?i iat? c? ajunser?m la Pe?tera ?i la ?irul m?runt al chiliilor. C?l?uza noastr? cioc?ni la poart? ?i un b?trân c?lug?r ne ie?i înainte, dup? ce ne întreb? asupra scopului vizitei noastre, ne ur? bun venit în limba valah?, invitându-ne în interiorul pustniciei. Acolo, înl?untrul Pe?terii, g?sir?m o mic? capel? ortodox? ?i alte dou? c?su?e de lemn, cu chilii pentru 7-8 pustnici.” 

În anul 1940, schitul a ars din nou, fiind ref?cut între anii 1940-1942, de ieromonahul Mihail B?dil?, iar în anul 1961, pe 20 aprilie, izbucnind un incendiu la chiliile de la gura pe?terii, schitul a ars definitiv, neref?cându-se pân? în anul 1993. În prezent, Pe?tera are o adâncime de cca. 500 metri, a r?mas ca un punct turistic atr?g?tor pentru to?i cei ce fac ascensiuni pe mun?i, admirând frumuse?ea pe?terii, care, dup? cum se spune, ar fi cea mai frumoas? pe?ter? din ?ar? ?i are urm?toarea împ?r?ire: Grota lui Mihnea cel R?u - 115 metri, Grota lui Decebal - 40 metri, unde se presupune c? s-ar fi ascuns Decebal, Grota Sfânta Maria, aflat? într-o ramifica?ie a Pe?terii, „La R?spântie” – 35 metri, a Lacuri” - 12 metri, Grota Ur?ilor - 76 metri, unde se pot vedea ?i acum schelete de urs - „Ursus Spelacus” -, „Fundul Pe?terii” - 60 metri, Galeria Apelor - 75 metri ?i Altarul, unde este pus? o cruce. Stare?ii Schitului Pe?tera: în afar? de Ieromonahul Iacov, care este amintit în manuscrisul aflat la Arhivele Statului din 1752 ?i care ar fi primul stare? al Pe?terei Ialomi?a, pân? la 1819, nu mai avem nici o men?iune despre conduc?tori.
1. În prima pisanie, de deasupra grotei, este men?ionat Ieromonahul Gherontie, care ar fi fost primul stare?, bine cunoscut, p?storind între anii 1818 ?i 1830.
2. Paisie Ieromonahul a st?re?it între anii 1830 ?i 1841.
3. Ieronim Ieromonahul, men?ionat în a doua pisanie, a chivernisit schitul Pe?tera între anii 1841–1861.
4. Gherasim Ieromonahul, st?re?ind de la 1861 la 1894, se afl? înc? de pe la 1844 în acest schit, fiind un vrednic stare? ?i o figur? de seam? a schitului.
5. Ieronim al II-lea ieromonahul, conducând schitul de la 1894 pân? la 1921 ?i care, cu mijloace proprii, a ridicat schitul nou, pe malul stâng al Ialomi?ei, în poiana de sub col?ul lui Nicodim, la poalele p?durii Cocora.
6. Mihail B?dil? Ieromonahul, care a fost un blând p?stor ?i un în?elept stare?, p?storind cu duhul blânde?ii, de la 1921 pân? la 1946.
7. Gherasim Vasile Ieromonahul, stare?, din 1946, pân? la 1948.
8. Melchisedec Ieromonah, stare?, de la 1948 pân? la 1950.
9. Ipolit Ciobotaru, Ieromonah, stare? de la 1950 pân? la 1952.
10. Antim Tabacu, protosinghel, stare? de la 1952 pân? la 1957. Acestuia i se datoreaz? construc?ia chiliilor actuale, denumit? St?re?ia, cât ?i introducerea de lumin? electric?, prin instalarea unei turbine cu un mic generator electric.

Noua biseric? a Mân?stirii Pe?tera                          

Din anul 1957, acest schit a fost trecut în dependen?a Sfintei Mân?stiri Sinaia, pân? în 1991, când a trecut sub jurisdic?ia canonic? a Arhiepiscopiei Târgovi?tei. Din acest an, de averea ?i bunurile acestui schit s-au îngrijit:
1. Macarie Marinoiu, Ieromonah, egumenul schitului din 1957 pân? în 1963.
2. Pimen Stoicheciu, Ieromonah, numit egumen al schitului în anul 1963.
3. Arhimandritul Teofil S. Niculescu, administrator, numit pe perioada 1 octombrie 1966 - 1 octombrie 1974, când schitul a fost luat în primire de Protos. Cosma Grigoriu - pensionat la 1 iunie 1978.
Din anul 1978 pân? în anul 1982,, la cârma mân?stirii a venit Ieromonahul Emilian Poenaru, iar între 1982 ?i 1992, stare? a fost Ieromonahul Neofit Florea.
În 22 iulie 1992, la conducerea Mân?stirii „Pe?tera Ialomicioarei” a fost trimis de c?tre Arhiepiscopul Dr. Vasile Costin, Prea Cuviosul Protosinghel Maxim B?doiu, spre a ridica din temelii, la gura grotei, o nou? biseric?.
În anul 1993, la îndemnul ?i cu str?duin?a deosebit? a Prea Cuviosul Protosinghel Maxim B?doiu, ac?ionarii Fabricii de Ciment din Fieni, sub conducerea domnului inginer Anton R?dulescu, au început lucr?rile de zidire din temelie a noii biserici. Sfin?irea bisericii a fost f?cut? de Prea Fericitul P?rinte Patriarh Teoctist, în ziua de 29 iunie 1996.
În anul 2001, la ini?iativa ?i cu binecuvântarea Inalt Prea Sfin?itului dr. Nifon, Arhiepiscopul Târgovi?tei, cu ajutorul nemijlocit al conducerii TAGRIMPEX ROMCIF S.A. - Fieni, patronat? de domnul inginer Constantin T?n?sie, Prea Cuviosul Protosinghel Maxim B?doiu a purces la ridicarea unei noi st?re?ii, construc?ie ce vine s? încununeze zelul duhovnicesc pe care actualul stare? al Mân?stirii „Pe?tera Ialomi?ei” l-a pusa în slujba lui Dumnezeu ?i a credincio?ilor ce vin s? se roage la aceast? Sfânt? Mân?stire. Sfin?irea noii St?re?ii ?i a Casei Episcopale a fost s?vâr?it? de I.P.S. Arhiepiscop Nifon, în anil 2001, 29 iunie, cu prilejul Sfintei Mân?stiri „Pe?tera Ialomi?ei”.

Pisaniile de-a dreapta ?i de-a stânga por?ilor schitului

„Se însemneaz? aici, spre ?tiin?a celor din viitor, c?ci, cu ajutorul lui Dumnezeu, noi, ac?ionarii Fabricii de Ciment Fieni, jud. Dâmbovi?a, am ridicat din temelie acest Sfânt L?ca?, care, dup?, tradi?ie, se spune c? a fost întemeiat de Mihnea Vod? cel R?u, în prima jum?tate a secolului al XVI-lea”. În toat? aceast? perioad? de existen?? a Sfântului L?ca?, în decursul celor peste patru secole de atestare documentar?, patru incendii au mistuit pân? la temelie tot ce, cu mare osteneal?, c?lug?rii pustnici au construit. În ziua de 20. IV.1961, a ars pentru ultima oar? schitul ref?cut de Ieromonahul Mihail B?dil?. „În anul 1993, noi, ac?ionarii Fabricii de Ciment Fieni, jud, Dâmbovi?a, lumina?i de Duhul Sfânt ?i la îndemnul Prea cuviosului stare? Maxim B?doiu, reprezenta?i prin: ing. Anton R?dulescu - director general; ing. Constantin M?ndoiu – director tehnic; ing. Mihai Cârstoiu - director comercial; ing. Sergiu Meaota - director marketing; ec. Pavel M?ndoiu - director economic; ing. Cristian R?dulescu - ?ef sector; ing. Romel Anghelescu - ?ef atelier; maistru Neculae Buzea - ?ef sector; subinginer Cornel Anghelescu. Am ctitorit din temelie acest Sfânt a?ez?mânt monahal întru slava lui Dumnezeu ?i a noastr? pomenire.” Au mai contribuit material ?i financiar urm?torii: sing. Vasile Georgescu - director COMIRED, Pucioasa; ing. Iulian Furcoiu - director Julcover, Târgovi?te; ing. Radu Pantu - director CORINT, Târgovi?te; ing. Constantin T?nase - director MULTITRADE, Bucure?ti B.C.R., filiala Târgovi?te; ing. Marin Soare - director SOLYMET S.R.L.; ing. Valentin B?jenaru - director VITROCIN, Bucure?ti. Binecuvânteaz?, Doamne, pe cei ce iubesc podoaba Casei Tale, iar aceast? fapt? a lor s? r?mân? peste veacuri, pild? vie celor ce ne vor urma. Amin”.

„Cu vrerea Tat?lui, cu puterea Fiului ?i cu îndemnul Sfântului Duh, ridicatu-s-a din temelie aceast? Sfânt? Mân?stire cu hramul Sfin?ilor Apostoli Petru ?i Pavel ?i chiliile, în zilele Prea Fericitului P?rinte Teoctist, Patriarhul României din ini?iativa ?i prin purtarea de grij? a P.C. Protosinghel Maxim B?doiu stare?ul acestei Sfinte Mân?stiri. Ctitorul acestui Sfânt L?ca? a fost Fabrica de Ciment Fieni, jud. Dâmbovi?a al c?rei vrednic ?i neobosit conduc?tor a fost dl.ing. Anton R?dulescu, director general. Cu vrerea lui Dumnezeu, în anul 1996, luna iunie, ziua 29, s-a sfin?it piatra de temelie a Sfântului L?ca?, de c?tre I.P.S. dr. Vasile Costin, Arhiepiscopul. Execu?ia lucr?rilor a fost finalizat? în anul 1996 luna iunie. Sfin?irea Bisericii a fost f?cut? de Prea Fericitul P?rinte Teoctist, Patriarhul României, în ziua de 29 iunie. Sl?vit s? fie Dumnezeu în vecii vecilor. Amin. S-a ridicat aceast? Sfânt? Cruce cu binecuvântarea Prea Fericitului Justinian - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române – pe locul unde a fost prestolul bisericii Schitului Pe?tera de la Obâr?ia Ialomi?ei, ctitorit?, dup? tradi?ie de Voevodul ??rii Române?ti Mihnea cel R?u în anii 1508-1510 ?i pentru a patra oar? pârjolit? de foc la 20.IV.1961. Aceast? Sfânt? Biseric?, cu hramul Sfântului Apostol Petru ?i Pavel, s-a zidit între anii 1993-196, în timpul p?storirii Prea Fericitul P?rinte Teoctist, Patriarhul României, Stare? ostenitor fiind Prea Cuv. Protosinghel Maxim B?doiu. Sfântul L?ca? a fost pictat de Mircea ?i Maria Petri?or. iunie 1996

footer