Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Maria Toac?, Cern?u?i, Ucraina   
Duminică, 06 Aprilie 2014 16:23

Fantana Alb?, 2014 - art-emisCând ne întoarcem pe la casele noastre de la acest loc, în?l?at la cerul nemuririi, s? nu uit?m cine suntem ?i ce datorii morale avem fa?? de cei ce zac aici sub lespezile nep?s?rii. Am fost ?i la acest 1 aprilie împreun? - mul?i, pu?ini… nu mai conteaz? num?rul, nici cuvintele, nici cânt?rile de prosl?vire a eroilor-martiri. Mult mai însorit? decât în al?i ani a fost ziua acestui 1 aprilie, cu natura vesel? ?i semne de pace aduse de cucoarele revenite la cuiburile lor. Îns?, p??ind pe paji?tea verde, am sim?it o s?getare, o ap?sare sufleteasc? necunoscut? mai înainte. Lipsea ceva foarte important, de parc? intrasem într-o biseric? f?r? altar ?i f?r? iconostas. Nici priveli?tea încânt?tor de înduio??toare a copiilor, îmbr?ca?i în haine na?ionale, care fluturau Tricolorul la Monumentul Martirilor nu mi-a atenuat aceast? stranie senza?ie de pustiu ?i gol sufletesc. Izbitor m-a uimit lipsa falnicilor brazi ce str?juiau aleea martirilor, redând locului m?re?ia unui templu antic. Numai resturi de cioate ?i trunchiuri amintesc de sacralitatea atmosferei de odinioar?, dezgolind în jur o triste?e dezolant?. Pentru prima dat?, în ultimii dou? decenii de când vin la 1 aprilie la cest loc, n-am sim?it fiorii sacri ce te cople?esc la intrarea într-un loca? de închinare. Am r?mas cu regretabilul sentiment c?, prin t?ierea aleii de falnici brazi, s-a s?vâr?it un sacrilegiu, un mare p?cat fa?? de martorii martirajului românilor ?i str?jerii somnului lor ve?nic. Mi se pare c? mult mai adânc este somnul celor vii, care au permis s? fie tulburat? lini?tea mor?ilor. Am auzit motiva?ia c? arborii erau deja „b?trâni”, c? începeau s? putrezeasc? pe din?untru ?i de aceea au fost t?ia?i. Poate fi ?i aceasta o scuz?, dar deocamdat? nu se observ? vreun semn c? vor ap?rea al?ii în locul lor. ?i înc? o mare nedreptate: nu o dat? am semnalat c? s-a comis o mare nedreptate scriindu-se pe monument „…bucovinenilor - victime ale evenimentelor tragice de la 1 aprilie 1941”, f?r? a concretiza c? e vorba de masacrul românilor. Tot ce se vorbe?te de fiecare dat? la mitingurile de doliu ?i slujbele de pomenire oficiate cu r?scolitoare evlavie de preo?i se uit? chiar a doua zi. Peste zece, dou?zeci de ani, e posibil ca nimeni s? nu-?i aminteasc? ce a spus cutare sau cutare lider, ce au cuvântat cuvioasele fe?e biserice?ti, îns? cuvintele de pe monument vor r?mâne. ?i tinerii care vor trece pe acolo vor citi c? aici au avut loc „evenimente tragice”, c? victimele au fost bucovineni… E chiar imposibil s? se recunoasc?, s? se scrie adev?rul prin ad?ugarea unui singur cuvânt „români”? Ne mai temem ?i ast?zi s? lupt?m m?car pentru memoria martirilor no?tri?! Ar trebui s? facem acest lucru cât mai avem de la cine împrumuta t?rie ?i curaj, mai vedem durerea vie a oamenilor care ?i-au pierdut aici p?rin?i, fra?i, surori, fiind ?i ei la un pas de moarte...

În lumea adunat? l-am observat de departe pe Petru Hu?anu. Nu s-a schimbat, arat? exact ca acum doi ani, când pentru prima dat?, dup? ?apte decenii, a venit la locul unde aveau s?-?i g?seasc? moartea cons?tenii s?i. Cunoa?te nu doar din auzite tragedia românilor de la Fântâna Alb?, c?ci a fost al?turi de ei în ziua de 1 aprilie 1941. Mai bine zis, a fost cu câ?iva pa?i mai în urma mor?ii, în acea zi via?a datorând-o unei întâmpl?toare întârzieri în casa rudelor din Suceveni, iar mai departe, în anii ce au urmat - desp?r?irii definitive de satul s?u natal Cupca. Decizia nevoit? de a porni pe drumuri f?r? întoarcere spre locurile natale i-a fost impus? de virajele istoriei, atât de nea?teptate, de nefavorabile, românilor din nordul Bucovinei. A f?cut carier? militar? în România, î?i tr?ie?te senin senectutea la Bistri?a-N?s?ud, a?ternându-?i memoriile într-un simplu caiet ?col?resc. „Am dou? lucruri bune - capul ?i picioarele, care m? ajut? la vârsta mea de 91 de ani s? nu stau în cas?”, mi-a m?rturisit venerabilul domn. Dep??ind sindromul groazei tr?ite în frageda-i tinere?e, când a reu?it s? se întoarc? teaf?r din p?durea Varni?ei pân? în satul natal Cupca, el simte chemarea acestui loc, aude din str?fundul p?mântului gemetele cons?tenilor s?i, c?zu?i aici: „Undeva nu departe, prin desi?ul de br?det, a c?zut Simion Bicer, el mergea înainte cu crucea în mân?. Credea c? solda?ii nu vor trage în el, c? nu vor îndr?zni s? loveasc? în cruce. Neamurile s-au temut s? vin? s?-l caute printre mor?i”. O istorie asem?n?toare poart? în inim? ?i Avram Belici, n?scut în Vicovul de Jos, ?i stabilit la Cupca prin c?s?toria cu Domnica ?orodoc. Cadavrul schilodit, pe jum?tate mâncat de lupi al cumnatei sale, Marta ?orodoc, a fost aruncat într-o groap? comun?, din care se vedea p?rul ei lung. De fric? s? nu fie deportate, rudele n-au venit s-o recunoasc? printre cei mor?i, dar p?rul ei rev?rsat de sub ??rân? le-a r?mas pentru totdeauna ca un repro? pe con?tiin??.

?i-ar mai fi r?corit sufletul, dar ?i-a dat seama c? nu-i momentul potrivit pentru tânguieli p?mânte?ti, când soborul de preo?i din localit??ile române?ti ale Hlibocii, condus de protopopul Ioan Gorda, rostea rug?ciuni pentru odihna martirilor ?i cori?tii Bisericii Sf. Nicolae din Voloca, sus?inu?i de corul „Drago? Vod?”, intonau imnuri de în?l?are întru sl?virea lor. ?i vocile laice au vibrat evocator. Proasp?tul pre?edinte al Consiliului raional Hliboca, Grigori Vanzureak, f?când o paralel? între tragedia de la 1 aprilie 1941 ?i evenimentele tragice de pe Maidanul de la Kiev.

Din partea celor dou? societ??i române?ti „Golgota”, ?i-au adus piosul omagiu pre?edin?ii lor - Octavian Bivolaru ?i Ilie Popescu. La locul unde vine în fiecare an s?-?i deplâng? suferin?ele copil?riei, Ilie Popescu, fiul „du?manului poporului”, l-a evocat pe tat?l s?u, condamnat la moarte pentru „p?catul” de a se fi aflat printre „rebelii” porni?i cu icoane ?i steaguri albe spre o lume mai bun?. Pomenind martirii de la Fântâna Alb?, s? nu uit?m c? ei ne-au r?scump?rat prin sânge tot ce avem sfânt sub soare, ?i jertfa lor ne oblig? s? ?inem sus fruntea, români![1]

-----------------------------------------------
Pentru mai multe fotografii click aici
footer