Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Filip Teodorescu, Pre?edinte A.C.M.R.R.-S.R.I.   
Miercuri, 02 Aprilie 2014 22:26
Col. (r) Filip Teodorescu la Na?ul Tv, art-emisÎntr-o recent? emisiune a postulului de televiziune „Na?ul-Tv”, fostul ?ef al Direc?iei a III-a de contraspionaj din D.S.S., Filip Teodorescu, a dezv?luit c? Nicolae Ceau?escu s-a implicat în campania electoral? a pre?edintelui François Mitterand ?i c? Mihai Pacepa ar fi mort. În continuare, pute?i lectura un fragment al unui interviu acordat de domnul Filip Teodorescu, revistei ART-EMIS, în anul 2011. (Redac?ia ART-EMIS)
 
„Sunt unele chestiuni pe care nu le voi discuta niciodat?. M? voi duce cu ele în mormânt. Dar sunt altele pe care le pot atinge tangen?ial”. Fostul ?ef al contraspionajului românesc pân? în decembrie 1989, colonelul Filip Teodorescu, face dezv?luiri senza?ionale legate de epoca în care a activat la vârful unuia dintre cele mai temute servicii de informa?ii ale lumii: Securitatea Român?. În decembrie 1989, colonelul Teodorescu a fost trimis la Timi?oara ?i arestat imediat dup? „fuga” Ceau?e?tilor. A fost achitat dup? o deten?ie umilitoare, s-a întors în conducerea institu?iei în func?ia de adjunct al S.R.I., apoi a demisionat.
 
Se spune c? serviciul secret francez s-a implicat în manifest?rile din decembrie 1989, cu ofi?eri activi, specializa?i în diversiune.
 
Filip Teodorescu: Ce pot eu s? spun, chiar dac? nu are s? v? mul?umeasc?, este c? implicarea serviciului de spionaj francez în treburile din România a fost efectiv?. Ei nu s-au implicat doar în decembrie. Ei au fost prezen?i întotdeauna, ca ?i azi. Francezii au ac?ionat ?i în decembrie 1989, în special în Bucure?ti. Au fost prezen?i ?i fizic. Doi ofi?eri din cadrul ambasadei de la Bucure?ti s-au implicat în incitarea celor din Pia?a Universit??ii ?i, din întâmplare, au fost re?inu?i. Aveau statut diplomatic. Pân? s-au l?murit, i-au dus la Mili?ia Capitalei, unde au început s? vocifereze c? sunt diploma?i ?i au imunitate. A fost anun?at? direc?ia de contraspionaj. Au mers doi colegi de-ai no?tri, care ?tiau ?i francez?, ?i i-au întrebat ce fac acolo. Au fost v?zu?i ?i filma?i cum îi îndemnau pe ceilal?i. Nu ne-am sup?rat pe ei. Unul a ?i recunoscut: „Da, ne-au trimis, am primit ordin ?i asta am f?cut”. Cel?lalt a încercat s? mai trag? de timp, s?-?i men?in?, chipurile, neamestecul, dar pân? la urma a recunoscut. I-au retras ai lor.
 
Pre?edintele de atunci al Fran?ei, Mitterand, a fost ostil la adresa României. Care a fost explica?ia?

F.T.: François Mitterand a fost vehement la adresa României.
A f?cut o declara?ie dur? ?i mult? lume nu ?i-a explicat de ce. El a avut o rela?ie bun? cu Nicolae Ceau?escu. Când au avut loc alegerile, Ceau?escu i-a trimis o sum? important? de bani, ca s? o foloseasc? în campania electoral? a lui. Suma aia de bani a fost „caterisit?” de al?ii ?i nu a mai ajuns la el. Mitterand a fost sup?rat c? Ceau?escu i-a promis ?i c? nu i-a mai trimis. Rela?ia lui a fost exact împotriva României. Mitterand a fost supus unei diversiuni de propriul lui serviciu de informa?ii, care l-a dezinformat. Nu l-au informat ?i reac?ia a fost cea cunoscut?. A fost o chestiune strict personal?. Prezen?a ministrului francez la Bucure?ti, imediat dup? 22 decembrie 1989, este legat? tot de aceast? chestiune.
 
Este adev?rat c? americanii au vrut s? îl salveze pe Ceau?escu?
 
F.T.: În ziua de 22 decembrie 1989, era un avion militar american care venise s? recupereze familia Ceau?escu, pe fosta so?ie a lui Valentin ?i pe fata lui Pacepa, Daniela. Pe so?ii Ceau?escu nu au putut s? îi recupereze. Când a plecat Ceau?escu cu elicopterul (de pe sediul C.C. - n.r.), primul zbor a fost spre Otopeni. Generalul sovietic, ?eful artileriei antiaeriene, care era ?i el în conspira?ie, i-a zis pilotului: „Nu ateriza, c? trag!”. Apoi, dup? ani, Malu?an (pilotul personal al lui Ceau?escu - n.r.) a c?zut cu totul „întâmpl?tor” cu un zbor utilitar.
 
Ce interes aveau americanii?
 
F.T.: Ru?ii au vrut s? îl termine pe Ceau?escu. Exponentul ru?ilor era Silviu Brucan. Americanii sau gândit c? îl mai pot folosi la ceva ?i s? arate c? nu sunt barbari. Acesta a fost mobilul lor.
 
„Înc? din var? ?tiam c? va pica Ceau?escu”
 
Apropo de Pacepa, istoricul american Larry Watts, care a scris o carte, „Fere?te-m?, Doamne, de prieteni”, spunea c? generalul ar fi fost agent rus. Ce ?tiau contrainforma?iile române?ti la momentul fugii acestuia?
 
F.T.: Ca profesionist al informa?iei am ni?te p?reri diferite de ale istoricilor. Este motivat? apari?ia acestei c?r?i ?i nu a fost scris? pentru faptul c? Larry Watts are o dragoste fa?? de noi care d? pe dinafar?. Sunt chestiuni de influen?are a opiniei publice. În prima parte ne distrage aten?ia, îi demasc? pe vecini, pe maghiari. C?dem într-o curs?. Ulterior, a mai avut o misiune - neap?rat s? abordeze în carte ?i s?-l fac? pe tr?d?torul Pacepa - c?, de fapt, era omul ru?ilor ?i nu al americanilor. Pacepa mi-a fost ?ef. Eu am avut inspira?ia s? m? întorc în ?ar?, dintr-o misiune îndelungat? în afar?, cu o s?pt?mân? înainte de tr?darea lui. Am stat trei luni pe tu??. M-au verificat colegii dac? sunt sau nu de-al lui Pacepa. S-au convins c? nu sunt ?i mi-am reluat activitatea. Am fost ?i promovat ca director, pe un spa?iu important pentru serviciul de spionaj.
 
?i, totu?i, Pacepa a fost omul ru?ilor sau al americanilor?
 
F.T.:Când mi-am reluat activitatea, am început s? cercetez mai mult. L-am ?tiut pe omul ?sta ?i a adus prejudicii catastrofale României din punct de vedere economic. Pacepa este scos c? a fost recrutat de ru?i. Adev?rul este c? a fost recrutat de C.I.A. din 1956, de când el era la post în Germania Federal?. Nu aveam rela?ii diplomatice, ci doar o agen?ie economic?, iar Pacepa era ?eful agen?iei. Acolo a fost recrutat. A fost ajutat s? promoveze. Îi d?deau informa?ii, iar la Bucure?ti s-a spus: uite ce b?iat de?tept este acesta! A fost promovat tot mai sus, pân? a ajuns director adjunct al Securit??ii ?i consilier personal al pre?edintelui României. Care ofi?er de informa?ii nu ?i-a dorit s? aib? o asemenea surs?? Dup? ce a fost rebilitat de Justi?ie, Pacepa nu a mai revenit în ?ar?. Ce informa?ii pre?ioase a putut furniza încât americanii s? îl protejeze ?i acum?
A vândut tot ce a fost în România. Din cauza tr?d?rii lui, în rela?iile economice inter na?ionale s-a produs o pr?bu?ire. Rela?ii economice pe chestiunile de anvergur?.
 
L-a?i numit pe Pacepa tr?d?tor. De ce a?i zis asta?
 
F.T.:Dac? ?i-a tr?dat ?ara, ce este? Tr?darea este tr?dare! Când dai informa?ii împotriva ??rii tale, asta este tr?dare!
 
În 2009, TVR a difuzat un reportaj despre via?a actual? a generalului Pacepa…..(Referire la a?a-zisul interviu luat lui Pacepa de Lucia Hossu Longin -n.r)
 
F.T.: Este un fals. Cea care a realizat documentarul a stat într-o alt? camer? ?i i s-a prezentat o alt? persoan?.
 
Vre?i s? zice?i c? Pacepa e mort?
 
F.T.: Dup? p?rerea mea, da!
 
Dac? Securitatea era atât de puternic?, cum de nu a putut s? îl avertizeze pe Ceau?escu despre ce avea s? se întâmple?

F.T.: Am încercat s? îl avertiz?m pe Ceau?escu, dar el nu a luat în seam? informa?iile. ?i atunci m-am ocupat de o chestiune. La ultimul Congres, am b?gat o informa?ie la una dintre delega?iile str?ine, s? îi transmit? lui Ceau?escu, s? îi spun? c? e jale. I-au spus, dar Ceau?escu s-a f?cut ro?u ?i s-a ridicat în picioare ?i a ie?it. Cei din delega?ie au plecat din Bucure?ti cu primul avion.
 
Când a?i fost siguri c? pic? Ceau?escu?
 
F.T.: Înc? din var? ?tiam c? va pica Ceau?escu. Erau informa?ii care se adunau ?i care ne ar?tau c? acesta va fi finalul. Nicolae Ceau?escu nu a ?tiut s? se retrag? ?i a gre?it fundamental. [1]
 
Recurs la Istorie, cu Filip Teodorescu, fostul ?ef al Direc?iei a III-a de contraspionaj din D.S.S. [2]
 
Ion M?ld?rescu: Stimate domnule Filip Teodorescu, [...] v? rog s? accepta?i un preambul, o introducere „roman?at?”, aluzie la profesia dumneavoastr?: în sensul larg, imaginea „spionului”, a agentului secret este asimilat? ast?zi cu imaginea celebrului James Bond - agentul 007. Cunoscutul personaj al lui Ian Fleming, interpretat în numeroase seriale de televiziune de actori cunoscu?i: Sean Connery, George Lazenby, Roger Moore, Timothy Dalton, Pierce Brosnan ?i Daniel Craig, care i-au creat o aur? special?. Agentul secret este prezentat drept super-om, este infailibil, se descurc? în orice situa?ie, scap? din orice capcan?, culege lauri ?i, de ce nu, se simte în largul s?u în compania femeilor frumoase. Cât adev?r ?i cât? „legend?” reprezint? descrierea?
 
Filip Teodorescu: Da?i-mi voie s? v? mul?umesc pentru prilejul ce mi-l oferi?i s? m? adresez cititorilor revistei dumneavoastr?, în special celor din diaspora româneasc? din Europa ?i nu numai. Ceea ce vreau s? transmit cititorilor nu este de domeniul fantasticului, ci al realului, activitatea ofi?erului de informa?ii înscriindu-se pe traiectoria interesului na?ional cu aspectele sale de perenitate (independen??, integritate teritorial?, suveranitate), dar ?i al priorit??ilor na?ionale, politice, economice, de ap?rare, dintr-un moment sau altul al existen?ei statului român. Ofi?erul de informa?ii trebuie s? aib? o foarte bun? preg?tire general?, dar ?i specific? activit??ii sale pentru a putea s? se integreze cu u?urin?? în orice mediu, s? fie un bun interlocutor, s? suscite interesul persoanelor pe care le abordeaz?, dar s? fie permanent atent s? nu trezeasc? suspiciuni ?i s?-?i compromit? misiunea. Dac? î?i iube?ti ?ara ?i demonstrezi acest lucru interlocutorilor, evident c? vei câ?tiga simpatia chiar ?i a celor mai reticen?i interlocutori. În câteva fraze am dorit s? sintetizez esen?a calit??ilor necesare unui ofi?er de informa?ii care nu este un super-om, dar este un patriot, cu o preg?tire deosebit?, pentru a desf??ura cu succes o activitate de o deosebit?.
[...]
 
I.M.: Dup? o introducere oarecum metaforic?, v-a? ruga s? ne îndrept?m spre tema de dezbatere. Perioada „r?zboiului rece” a secolulului XX, a abundat în momente cruciale. România a avut de luptat pe cel pu?in dou? fronturi invizibile: Est ?i Vest, atât împotriva K.G.B., cât ?i împotriva serviciile secrete ale statelor occidentale, ?i unele ?i celelalte, la fel de ostile României. Creat de Mihail Moruzov, continuat de Eugen Cristescu, serviciul secret român, fie el numit S.S.I., Securitate, S.R.I., S.I.E., a avut rezultate notabile. Se spune c?, pân? la tr?darea lui Pacepa, Departamentul Securit??ii Statului c?p?tase o faim? de invidiat printre serviciile similare europene ?i americane. În calitate de persoan? avizat?, v-a? ruga s? completa?i notificarea mea cu unele detalii.
 
F.T.: Mâhnirea mea profund? vis-a-vis de ceea ce s-a întâmplat ?i se întâmpl? înc? în România din 1990 nu trebuie în?eleas? drept pesimism. De felul meu sunt un optimist ?i gândesc întotdeauna pozitiv. Aceast? atitudine a fost ?i este ?i fa?? de activitatea serviciului na?ional de informa?ii al României, indiferent de denumirea pe care a primit-o dealungul istoriei sale ca urmare a hot?rârii for?ei politice conduc?toare dintr-un moment sau altul al istoriei. Legile în baza c?rora exist? ?i î?i desf??oar? activitatea, precum ?i obiectivele sale principale sunt stabilite de conducerea politic? a ??rii. Dac? aceste legi ?i obiective sunt bune sau rele, r?spunz?toare este conducerea politic?, serviciul na?ional de informa?ii este r?spunz?tor dac? nu le aplic? a?a cum au fost ele adoptate. Calitatea activit??ii ?i a rezultatelor ob?inute de serviciul na?ional de informa?ii de-a lungul istoriei sale au fost pe m?sura nevoilor României, dar ?i a calit??ii oamenilor care au lucrat ?i lucreaz? în aceste structuri. Trebuie s? precizez c? rezultate notabile, recunoscute chiar ?i de c?tre adversari, au fost ob?inute în special datorit? calit??ii ?i devotamentului ofi?erilor de informa?ii, acestea fiind motorul real al succesului în condi?iile în care serviciul nostru nu a dispus niciodat? de fonduri care s? permit? cump?rarea de oameni ?i de informa?ii, a?a cum procedeaz? numeroase servicii de informa?ii care nu au grija banilor ?i a dot?rilor. Este evident, atât cât transpare public, c? ?i colegii no?tri mai tineri, afla?i în activitate, au rezultate demne de toat? lauda. Când legea va permite abord?ri mai deschise, f?r? a prejudicia interesele ??rii, fi?i siguri c? ve?i avea motive de mândrie na?ional? pentru activitatea ofi?erului român de informa?ii.
 
I.M.: Ofi?erul de informa?ii-contrainforma?ii se afl? într-o postur? permanent ingrat?, statut demonstrat de istoria serviciilor secrete. Cei mai mul?i dintre confra?ii domniei voastre s-au „pierdut” într-un anonimat nedrept, dar firesc profesiei. În cazul dumneavoastr?, soarta a hot?rât s? se întâmple altfel. Incontestabil, face?i parte din elita intelligence-ului românesc al ultimelor decenii. În calitatea pe care a?i de?inut-o - ?ef al Direc?iei a III-a de contraspionaj din Departamentul Securit??ii Statului - prin obliga?iile serviciului ?i ale regulamentului militar, v-a?i „asumat riscul” de a ini?ia, organiza ?i/sau executa ac?iuni periculoase. Evenimentele anului 1989 au bulversat întreaga planet?, Europa în general ?i România în special. În acel decembrie a?i mers în misiune ordonat? la Timi?oara. Acum, la mai bine de dou? decenii de la derularea evenimentelor, relatarea, alta decât cea vehiculat? în mass-media, a unui personaj avizat, ar fi relevant?, desigur, în limita în care detaliile pot fi f?cute publice, f?r? a afecta jur?mântul militar depus ?i/sau siguran?a statului român.
 
F.T.: În decembrie 1989 eram director adjunct al contraspionajului român. Am fost trimis la Timi?oara de c?tre generalul Iulian Vlad întrucât în toamna acelui an am condus controlul de fond pe ultimii doi ani ai activit??ii Securit??ii Timi?, deci cunoa?team bine situa?ia informativ-operativ? din zon?. Puteam astfel s? contribui la descifrarea ac?iunilor antiromâne?ti ?i antiregim, organizate ?i declan?ate la Timi?oara, având în vedere multitudinea de informa?ii existente cu privire la iminen?a declan??rii unor ac?iuni destabilizatoare în acea zon?. Con?tient? fiind de inevitabila înlocuire a conducerii politice a ??rii, ?efii serviciului na?ional de informa?ii aveau obliga?ia s?-?i îndeplineasc?, cu pruden?? ?i f?r? ostenta?ie misiunea de cunoa?tere a factorilor ?i for?elor implicate în r?sturnarea ce urma s? aib? loc. Întrucât aceast? tem? am abordat-o pe larg atât în volumul „Un risc asumat” publicat în decembrie 1991, precum ?i în numeroasele mele apari?ii publice, nu voi men?iona aici decât concluzii esen?iale. Serviciul na?ional de informa?ii român nu a fost surprins de r?sturnarea de regim din decembrie 1989. Pe fond, în?elegea ?i chiar era de acord cu aceast? schimbare. [...]
- Producerea schimb?rii a fost stimulat? de ac?iuni concertate ale serviciilor de informa?ii din Vest ?i din Est, care au angrenat toate mijloacele de propagand? la îndemân? pentru a stimula nemul?umirea justificat? a popula?iei din România ?i a o folosi ca mas? de manevr?. Concomitent, au fost infiltra?i, ilegal, instigatori, special preg?ti?i ?i dota?i, inclusiv cu arme de foc, dar ?i apar?in?tori ai serviciilor de informa?ii interesate. Prezen?a celor aproximativ 20.000 de „turi?ti” sovietici ?i a miilor de „refugia?i” români returna?i legal sau ilegal României, dup? ce fuseser? preg?ti?i ?i instrui?i în lag?re speciale din Ungaria, au constituit for?ele de ?oc autoare ale producerii dezordinii, pus? apoi în sarcina demonstran?ilor români din uzinele timi?orene.
- Din nefericire pentru români puterea, îndeosebi cea militar?, a fost acaparat? de personaje bine cunoscute ca fiind în slujba sovieticilor, nume cunoscute ast?zi de to?i românii. Ei au impus comiterea unui adev?rat masacru, dup? ce cuplul preziden?ial a fost determinat s? fug? în mod ru?inos, iar conducerea politic? din imediata apropiere s-a comportat pe m?sura „valorii” ei.
- Prima grij? a tr?d?torilor intereselor na?ionale române?ti a fost punerea în incapacitate de ac?iune a serviciului na?ional de informa?ii, care ar fi putut s? le z?d?rniceasc? planurile de repunere a României în subordinea comunismului sovietic. Este cazul s? recunoa?tem c? aceast? verig? important? a oric?rui stat s-a l?sat mult prea u?or ?i nejustificat c?lcat? în picioare de neiubitorii României.
- Ce a urmat în primele luni ale anului 1990 este dezonorant pentru România. Lupta dintre diferite grupuri, grupule?e ?i tendin?e, de a acapara o bucat? cât mai semnificativ? din ?ar? a fost acerb?, sângeroas? ?i cu repercusiuni pe care ?i ast?zi românii le resimt din plin. [...]
 
I.M.: În decembrie 1989, odat? cu „deschiderea” grani?elor, pe teritoriul României a intrat cine ?i cum a vrut. Serviciile speciale str?ine nu s-au sfiit s?-?i trimit? „solii”, pe unii dintre ace?tia, dumneavoastr?, cunoscându-i în tran?eele r?zboiului invizibil. Ne pute?i relata ceva despre cei identifica?i?
 
F.T.: Desigur c? mul?i ne erau cunoscu?i. Ne-am luptat cu adversari profesioni?ti ?i nu ca du?mani personali. Noi, serviciul de informa?ii românesc, am fost învin?i în decembrie 1989, nu de adversari ci de cona?ionali pu?i în slujba str?inilor. ?i eu, ca ?i colegii mei, probabil c? am fi ac?ionat ca ?i adversarii no?tri dac? eram în situa?ia s? ocup?m teritorii ce nu ne apr?ineau. Recunosc, am fost învin?i. [...]
 
I.M.: „Democra?ia” „perioadei de tranzi?ie” postdecembrist? a f?cut posibil? crearea unor situa?ii tragi-comice: avansarea locotenent-colonelului Gabriel Anastasiu în timpul audierii - în stare de deten?ie fiind - ca ?i cazul adjunctul Serviciului Român de Informa?ii, numit oficial în aceast? func?ie - dumneavoastr? - care v? g?sea?i în „custodia statului”. Vre?i s? dezvolta?i acest paradox?
 
F.T.: Nu le-a? numi situa?ii tragii-comice. Dup? momentele de euforie fireasc?, dar iresponsabil?, suprapuse zbaterilor pentru ocuparea pozi?iilor cheie în stat, de c?tre cei care credeau c? merit? ?i apreciau c? este momentul prielnic s? se aleag? cu ceva consistent (slujbe ?i vile), când lucrurile au început s? se mai a?eze, unii dintre cei ajun?i la conducerea unor importante institu?ii, f?r? a avea preg?tirea ?i experien?a necesare, au în?eles c? nu se pot descurca singuri. Au realizat c? trebuie s? apeleze la profesioni?tii existen?i dar îndep?rta?i cu o u?urin?? condamnabil?. A?a s-a întâmplat ?i cu mine. Într-o pauz? prelungit? a procesului de la Timi?oara, în luna mai 1990, am fost vizitat la închisoare de domnul Profesor Virgil M?gureanu, numit la conducerea nou înfiin?atului Serviciu de Inform?ii (26 martie 1990). Pe scurt, domnia sa m-a întrebat dac? accept s?-mi reiau activitatea ca adjunct al s?u. În glum?, i-am ar?tat c? sunt în zeghe ?i tuns zero ?i nu voi putea ie?i din penitenciar în aceast? stare, dar c? accept s?-mi reiau activitatea dac? este nevoie de mine. M-a asigurat c? într-o s?pt?mân? voi fi eliberat ?i m? pot prezenta la lucru la sediul central din str. Povernei. Mi-am exprimat scepticismul având în vedere c?ile întortocheate ale justi?iei române ?i opozi?ia celor ce aveau de r?spuns în leg?tur? cu faptele lor din decembrie 1989, în situa?i în care un vinovat de serviciu era scos din cauz?. A trecut mai mult de un an pân? când am fost pus în libertate, la solicitarea expres? ?i public? a procuraturii militare. Am p?r?sit penitenciarul Jilava în data de 28 iunie 1991, iar în 29 iunie 1991 m-am prezentat la sediul S.R.I., luându-mi slujba în primire. [...]
 
I.M.: O societate modern? se define?te prin grupul de valori în care crede ?i care conduce c?tre o anumit? tipologie colectiv?. În actuala conjunctur?, ce este de f?cut? Mai exist? speran?a restaur?rii intelligents-ului românesc? Cum privi?i statutul, menirea ?i eforturile unui serviciu modern de informa?ii în în contexul globaliz?rii agresive?
 
F.T.: Nu exist? societate modern? sau mai pu?in modern?, conduc?tori de state puternice sau mai pu?in cunoscute, care s? nu-?i doreasc? un serviciu secret de informa?ii, care s?-i pun? la îndemân? datele necesare pentru orientarea corect? a pa?ilor ce trebuie s?-i fac? în plan intern sau în rela?iile cu alte state. Ca profesionist al domeniului urm?resc cu aten?ie tot ce se întâmpl?, m? bucur sincer când colegii mai tineri au succese ?i m? întristez când observ c? factorii politici încearc? s? subordoneze activitatea acestora unor interese de grup sau chiar personale. Este necesar ca nimeni s? nu se amestece, în interes personal, în activitatea serviciilor secrete, motiv pentru care cred c? legisla?ia în domeniu trebuie pus? în concordan?? cu cerin?ele etapei în care se afl? România.
 
I.M. : Stimate domnule Filip Teodorescu, con?tient c? instruirea, experien?a ?i practica atâtor ani v-a facilitat adaptarea rapid? la orice situa?ie, acum, aproape de încheiere, o întrebare oarecum delicat? care v? vizeaz? personal: a?i fost propus pentru acordarea gradului de general. A?i refuzat categoric. A fost o decizie emo?ional?, una „profesional?”, calculat? sau o reac?ie advers? la nedreptatea comis??
 
F.T.: Întrucât, de regul?, nu las întreb?ri f?r? r?spuns, de?i problema aceasta nu m-a afectat niciodat?, am s? explic pe scurt. În noiembrie 1991 când, de facto, eram prim-adjunct al directorului S.R.I., domnul prof. Virgil M?gureanu - de bun? credin?? - mi-a spus c? m-a a?teptat un an s?-mi reiau activitatea. Nu a f?cut nici o propunere de acordare a gradului de general, de?i existau câ?iva care meritau. Acum, c? am revenit, este cazul s? prezinte pre?edintelui ??rii propuneri, cap de list? urmând s? fie Filip Teodorescu, urmat de câ?iva dintre ?efii de direc?ii. I-am mul?umit pentru gândul bun ?i corect, dar am ad?ugat c? nu ar fi bine s? apar? decretul preziden?ial de acordare a gradului de general lui Filip Teodorescu, atâta timp cât sec?ia militar? a Tribunalului Suprem nu a pronun?at hot?rârea în procesul „Lotul Timi?oara”.
 
I.M.: Domnule Filip Teodorescu, profesionistul nu se dezminte, a l?sat loc mesajului solicitat, într-o o viitoare întâlnire. V? mul?umesc, înc? o dat?, în numele cititorilor no?tri. 
 
A consemnat, Ion M?ld?rescu
Not?: Textul integral al interviului acordat revistei ART-EMIS în anul 2011poate fi citit accesând linkul[2]
Grafica - Ion M?ld?rescu
------------------------------------------------
footer