Revista Art-emis
Unirea cu Basarabia PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ion Coja   
Duminică, 30 Martie 2014 20:08

Prof. univ. dr. Ion Coja, art-emisPetre Burlacu: Domnule profesor Ion Coja, s? vorbim despre Basarabia. Dori?i sau nu unificarea României cu Basarabia?

Prof. univ. dr. Ion Coja: Nu, nu doresc unificarea! Eu doresc Unirea, cu majuscul? scris. Unirea cu Basarabia, cu Bucovina!... În istoria României s-a produs de mai multe ori Unirea, iar nu unificarea! Unirea din 1859, apoi Unirea din 1918: cu Basarabia, cu Bucovina, cu Transilvania... Despre unificare vorbesc tratatele de istorie atunci când se refer? la Germania, la Rusia, la Italia... Manualele noastre de istorie au f?cut, în mod incon?tint, dar foarte corect, aceast? diferen??, între unire ?i unificare! Unirea se face de bun? voie, prin acord reciproc, a? zice unanim, cu elan ?i entuziasm, iar unificarea se face prin înfrângerea rezisten?ei la unificare! La români, practic nimeni nu s-a opus Unirilor de care am avut parte! La alte popoare, unificarea s-a f?cut cu for?a, cu sentimentul c? unii au de câ?tigat, iar al?ii de pierdut! De aici ?i condi?iile pe care unii le-au pus, la unificare! Unirea la români s-a f?cut f?r? condi?ion?ri! Ar trebui s? ne mândrim cu acest detaliu extrem de semnificativ.

P.B.: Care este semnifica?ia acestui detaliu?

I.C.: C? la români fr??ietatea dintre românii de pretutindeni este un sentiment foarte real, care produce consecin?e în plan politic! În istorie! Unii folosesc aiurea cuvîntul unificare în contextul politic românesc! Prima oar? l-am auzit pe Petre Roman, la Ia?i, în sala Tetrului Na?ional, la o întrunie „unionist?”,  spunând unificarea cu Basarabia! Am tres?rit, termenul mi s-a p?rut nepotrivit! Am fost obligat s? conchid c? numai cineva care nu simte române?te poate s? fac? aceast? gre?eal? de limb? român?! Româneasc?! Ceea ce Petre Roman a dovedit mereu dup? 1990!... Nu mi-e clar cum simte acest individ!... Din p?cate, îi aud pe tot mai mul?i politicieni, politicieni de doi bani duzina, vorbind de unificare, iar nu de unire! Deci, corect, spunem Unirea cu Basarabia! A?a cum spunem c? dou? destine umane se unesc, nu se unific?!

P.B.: Când vede?i posibil? Unirea celor dou? state române?ti!

I.C.: Din p?cate, aceast? unire nu se poate face decât într-un moment favorabil, favorabil pe plan interna?ional, dar ?i pe plan na?ional! Nu este destul s? o vrem noi, românii! Dar dac? o vrem, ne va fi mai u?or s? profit?m de conjunctura interna?ional? favorabil?! Care este ?i ea necesar?!

P.B.: Ce ar trebui f?cut în a?teptarea acestui moment?

I.C.: Sunt multe de f?cut, nu le putem inventaria acum pe toate! Dar principalul lucru care e de f?cut este s? lucr?m în mod con?tient, cu un program bine pus la punct, la opera de ridicare a moralului na?ional, de înt?rire a încrederii în românism. Nu avem nevoie numai de o cre?tere a nivelului de trai, cum consider? marii anali?ti politici de pe la te miri ce televiziuni! Ci avem nevoie de o cre?tere a mândriei de român, de o sporire a motivelor pentru care aceast? mândrie s? se consolideze, s? creasc?, s? devin?  o stare de spirit general?!

Avem nevoie de un proiect na?ional pentru Unire, care s? angajeze for?ele unioniste de pe ambele maluri ale Prutului. Iar în interiorul acestui proiect nu trebuie neglijat? direc?ia mai sus amintit?: cum facem s? înt?rim, iar, unde este cazul, s? de?tept?m sentimentul de satisfac?ie pentru detaliul biografic c? te-ai n?scut român, c? te-ai n?scut în România?

E nevoie de aceast? component? ?i din pricina faptului c? suntem de oarece vreme supu?i unui atac insidios tocmai la aceast? component? a fiin?ei noastre na?ionale: încrederea în noi în?ine! Pân? ?i printre internau?ii care posteaz? comentarii pe diferite site-uri, cum ar fi ?i site-ul meu, recuno?ti dup? stil ?i idei c? unii dintre ace?ti internau?i fac propagand? împotriva „mândriei” de român. Diversioni?ti pl?ti?i, cei mai mul?i! Al?ii o fac, probabil, ?i din ...sinceritate”. S? fie s?n?to?i! Dac? atât îi duce mintea!

P.B.: Dac? am în?eles bine, considera?i c? aceste motive de satisfac?ie, satisfac?ia c? e?ti român, ar avea temei? Temeiuri conving?toare?

Binen?eles! Noi nu prea ne cunoa?tem istoria din acest punct de vedere!... Avem doar câteva ...cântece, pe care le doinim cu avânt la zile aniversare... Din p?cate, istoricii profesioni?ti neglijeaz? acest aspect, chipurile ei sunt obiectivi... Dar s? ne întoarcem la Basarabia! Eu am scris mereu despre Basarabia din aceast? perspectiv?: în ce fel, prin ce ispr?vi Basarabia ?i basarabenii particip? la consolidarea sentimentului nostru de mândrie na?ional?? ?i am avut ce scrie!...

P.B.: Poate da?i un exemplu.

I.C.: P?i, s? zicem Marea Adunare de la Chi?in?u, din august 1989!... 750.000 de români! Câte un român din fiecare familie de basarabeni!... Ca ?i cum s-ar fi adunat la Bucure?ti 4 milioane de români! ?i pentru ce s-au adunat atâta noian de oameni? Pentru o miz? lingvistic?, identitar? din punct de vedere cultural: grafia latin?, cea potrivit? cu statutul românilor de popor romanic!... E f?r? egal în lume s? se mi?te atâta lume pentru ceva atât de imaterial!... Pentru o miz? pur cultural?, spiritual?! F?r? nicio consecin?? material? sau social?!

...Trebuie s? facem ?i acest inventar separat: prin ce Basarabia ne face s? ne sim?im ?i mai bine, ca români? Nici basarabenii în?i?i nu cunosc destul de bine acest subiect!...

P.B.: Dac? ar fi s? ne unim mâine, a?i fi de acord?

P.B.: Nu este o întrebare bun?!... Mai bine m? întrebai ce este de f?cut înc? de mâine pentru a gr?bi Unirea! ?i ?i-a? fi r?spuns cam a?a: domnule, nu ?tim înc? când ne vom uni! Pân? atunci, hai s? facem un inventar al avantajelor care se pot ob?ine din faptul c? exist? dou? state române?ti!... Dou? state în care românii sunt net majoritari! Care popor, care na?ie mai este în aceast? situa?ie în Europa? În aceast? Europa în care state ca Anglia, Fran?a, Spania sau Italia sunt confruntate cu tendin?e secesioniste, separatiste, destul de puternice. Ca s? nu mai spunem de Rusia!... Dac? ne ajuta pu?in norocul, aveam un stat românesc ?i în sudul Dun?rii!...

Eh, trebuie s? con?tientiz?m faptul c? suntem unul din marile popoare ale Europei! C? mul?imea de români care tr?iesc în jurul celor dou? state române?ti trebuie avut? în vedere printr-un program riguros alc?tuit de salvare a lor de la dez-na?ionalizare! Ace?ti români s-au salvat, s-au p?strat sute de ani ca români f?r? niciun sprijin din partea autorit??ilor de la Bucure?ti sau Chi?n?u! Chi?in?ului îi revine obliga?ia de a elabora o politic? fa?? de românii pe care regimul bol?evic i-a risipit prin toat? Rusia! C?ci cei mai mul?i dintre ei sunt români basarabeni! Bucure?tiul ?i Chi?in?ul, cele dou? guverne, trebuie s?-?i pun? foarte serios problema românilor afla?i dincolo de Nistru ?i de Bug, dincolo de Dun?re, dincolo de grani?a de Vest... Ei trebuie ajuta?i, pentru c? azi metodele de dezna?ionalizare sunt mult mai subtile, mai eficiente! Trebuie contracarat? politica de dez-na?ionalizare de peste tot! Statul român este unul dintre foarte pu?inele care nu au practicat o asemenea politic? vreodat?! Trebuie s? lu?m ini?iativa în acest domeniu pe plan interna?ional! Avem autoritatea moral? s-o facem!

P.B.: M?suri mai concrete nu recomanda?i?

I.C.: P?i se vorbe?te de modificarea Constitu?iei. Avem o constitu?ie prost f?cut?, care trebuie modificat? ?i cu gândul la Unirea cu Basarabia! Trebuie avut? în vedere aceast? perspectiv? ?i s? preciz?m de pe acum c? dup? Unirea cu Basarabia, cel pu?in în urm?torii 50 de ani, reprezentarea Basarabiei în Parlament se va face numai de c?tre persoane n?scute în Basarabia! C? fiecare guvern va avea cel pu?in trei mini?tri originari din Basarabia, de pild?! Clasa politic? din Basarabia trebuie s? fie convins? c? nu va disp?rea, nu va trece pe un plan secund al vie?ii politice, dup? Unire! Iat?, deja am avut dup? 1990 prim mini?tri ?i chiar un pre?edinte n?scu?i în Basarabia!...

S? nu repet?m gre?eala din interbelic, când în Basarabia au fost trimi?i ca func?ionari de stat mul?i in?i incompeten?i ?i arogan?i, care au compromis în mare m?sur? autoritatea ?i prestigiul Capitalei, al României chiar! Propaganda ruseasc? bate moned? pe acest subiect, exagerând cu neru?inare! Dar trebuie scos în eviden?? ?i faptul c? au fost trimi?i în Basarabia ?i oameni de calitate, care au f?cut cinste numelui de român! Despre ace?tia nu mai vorbe?te nimeni! Trebuie salva?i de la uitare! M? gândesc mai ales la opera ardeleanului Onisifor Ghibu, în primul rând!

În acest context s-ar cuveni aprofundat alt subiect: cum s-au salvat mul?i basarabeni refugiindu-se peste Prut, în România! Cum au fost salva?i de la deportarea în Siberia de fra?ii lor din Oltenia sau Banat, cum au fost ascun?i, ajuta?i s?-?i refac? via?a... Îmi vine în minte numele lui Alexandru Danielopol, fiul marelui medic al c?rui nume îl poart? o strad? din Bucure?ti! L-am cunoscut cu ani în urm? ?i m-am mirat cât de pu?in? lume ?tie ce fapte extraordinare s?vâr?ise la via?a lui! Dup? 23 august ru?ii au încercat s?-i aduc? înapoi pe to?i basarabenii care se refugiaser? în Regat, în România. F?cuser? liste cu sute de mii de basarabeni. S-a organizat o comisie mixt? în care reprezentantul nostru a fost Alexandru Danielopol, specialist în drept interna?ional! I-a dominat pe ru?i prin profesionalism ?i inteligen??, salvând astfel sute de mii de vie?i!... Adaug acestui interviu un material cu privire la acest mare român, atât de pu?in cunoscut!... Sper s? mai fie în via??, domnul Alexandru Danielopol. Port cu mare pl?cere cravata pe care mi-a d?ruit-o, cu însemnele aeroclubului francez! Cred c? nu trebuie s? a?tept?m Unirea ca s? d?m expresie public? recuno?tin?ei noastre fa?? de acest mare român! Mare binef?c?tor al fra?ilor s?i basarabeni!

În mod deosebit sper ca noua Constitu?ie s? instituie func?ia de vicepre?edinte al României, dedicat? probelemelor legate de Unirea cu Basarabia, problemelor pe care le au românii tr?itori în alte ??ri!

P.B.: Ave?i o obsesie cu ace?ti români!

I.C.: L-ai auzit pe dl Mircea Druc ce a spus despre unirea cu Basarabia: este cea mai sigur? garan?ie pentru supravie?uirea noastr? ca stat, a României! Acela?i lucru îl putem spune ?i despre cordonul românesc care încinge grani?ele României! El trebuie p?strat, ap?rat, înt?rit! Este foarte important în viitorul apropiat.

P.B.: Care ar fi câteva din dezavantajele Unirii?

I.C.: Prin Unire noi, românii, ne înscriem din nou contra curentului general, în r?sp?rul istoriei. Nu-i prima dat?!... Lumea se globalizeaz? prin f?r?mi?area politic? a statelor mari, iar noi, din dou? state mici, vrem s? facem unul dintre statele cele mai mari din Europa! Vom stârni prin asta mult? învidie în cancelariile europene! Mult? antipatie, mai mult sau mai pu?in f??i??! În nebunia lor, ungurii se vor considera ?i mai îndrept??i?i s? ne atace pe la spate, prin fel ?i fel de metode ?i manevre! Ne putem a?tepta ca, printre politicienii europeni care nu cunosc prea mult? istorie, propaganda iredentist? maghiar? s? aib? mai mult? trecere dup? Unirea României cu „Republica Moldova”! Se vor uita mul?i pe hart? ?i vor spune „nu-i prea mare România Mare”?

Evident, pu?ini se vor bucura de izbânda noastr?, pu?ini vor în?elege c? este o izbând? a justi?iei, a legitimit??ii interna?ionale! De aceea, de mâine chiar trebuie pornit? o propagand? interna?ional? pe tema Basarabiei, cât e de româneasc?, cu ce sacrificii a r?mas româneasc?, cât de fireasc? va fi Unirea noastr?! Pe tema asta noi nu am scos nici m?car un pliant de dou? pagini! Nu avem nicio sum? de cheltuit, prev?zut? în bugetul de stat!... Nu avem niciun proiect, niciun program! Nicio doctrin? de partid nu prevede ac?iuni politice dedicate acestui comandament istoric: preg?tirea opiniei publice interna?ionale pentru momentul Unirii Basarabiei cu România! Cu accent pus pe opinia public? din ??rile învecinate, în mod special Rusia trebuie avut? în vedere! Trebuie s? le explic?m, cu r?bdare, ce ar avea de câ?tigat Rusia dac? ne-ar oferi motive s? le fim recunosc?tori pentru felul cum va trata drepturile românilor! Dreptul nostru de a ne reg?si cât mai mul?i între fruntariile unei singure ??ri!... S? le explic?m ru?ilor c? avem dreptate ?i c? e mai bine s? colabor?m decât s? ne punem contre unii altora!

P.B.: Nu trebuie preg?tit? ?i opinia public? na?ional?, din România ?i Basarabia?

I.C.: Asta deja se face, de?i e prea pu?in ce se face! Dar e loc înc? de mâine pentru amelior?ri ?i complet?ri substan?iale!

P.B.: Doamne, ajut?!

A consemnat Petre Burlacu

footer