Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Dr. C?lin Georgescu   
Sùmbătă, 08 Martie 2014 06:40

Dr. C?lin Georgescu, art-emisÎn ultimii 25 de ani, sufletul românesc a fost trecut prin sabie.

Dr. C?lin Georgescu este Pre?edintele Clubului de la Roma, pe Europa ?i unul dintre cei mai importan?i exper?i români în dezvoltarea durabil?. Între 1997 ?i 2013 a fost director executiv al Centrului Na?ional pentru Dezvoltare Durabil? din România, iar din anul 2013 este pre?edintele Clubului de la Roma (Centrul European de Cercetare din Viena, Austria). Clubul de la Roma este o denumire simbolic? pentru o organiza?ie al c?rei scop este s? supun? aten?iei întregii lumi diverse aspecte referitoare la viitorul planetei. Acuzat c? urm?re?te regionalizarea ?i unificarea întregii lumi, în realitate Clubul s-a r?zvr?tit împotriva „ignoran?ei sinuciga?e” a omenirii cu privire la adev?rata ei condi?ie. Dr. C?lin Georgescu, de?i de?ine o func?ie interna?ional? atât de înalt?, nu a uitat c? e român, ?i înc? unul dedicat cauzei na?ionale. A elaborat strategia de dezvoltare durabil? a României pe urm?torii 30 de ani. Strategie din care nu s-a pus în oper? nici m?car un paragraf. Nu întâmpl?tor, domnul Georgescu a fost propus, la începutul lui 2012, s?-l înlocuiasc? pe Emil Boc în fruntea guvernului României, dar interese obscure s-au opus. A fost o ?ans? pierdut? de to?i românii. Reproducem, în cele ce urmeaz?, pledoaria de tip clasic, „prin noi în?ine„”, a domnului Georgescu, pentru schimbarea României.[1]

„Acum, în România, omul devine «resurs? uman?»”

Ion Longin Popescu: A?i detectat, în scrierile dv., „r?zboiul nev?zut„” din lume ?i din România. Cum arat? acest r?zboi?

Dr. C?lin Georgescu: Criza actual? ofer? unei umanit??i îngenuncheate de atâtea rele prilejul de a medita asupra propriei supravie?uiri, pe unica sa planet?. Dup? ce a „îmblânzit„” natura, omul este supus acum manipul?rilor de tot felul, spre profitul celor care stau la cârma ?i, mai ales, în spatele marilor corpora?ii. Nu se poate fura f?r? a controla mintea victimei. Discut?m azi de un r?zboi dus la nivelul min?ii. Este purtat de marile corpora?ii ?i de politica neoliberal? care au creat ?i men?in în continuare criza. L?comia marii finan?e a produs actuala instabilitate economic? ?i social?. Marile corpora?ii nu au nevoie de min?i libere, ci de robo?ei care, motiva?i doar de cucerirea unei pozi?ii în ierarhie ?i de avantajele unei vie?i luxoase, se înclin? obedient la preceptele „politicilor corecte“. Personal, sfidez corectitudinea politic? de toate culorile. Spre exemplu, Nestlé controleaz? peste 70% din apa îmbuteliat? din lume, printre care Périer, San Pelegrino, Vittel. Este o ac?iune neoliberal? ?i postcolonial? care atenteaz? la un drept fundamental al omului - accesul primar la ap?. Poate fi un drept uman transformat în marf?, cu etichet? ?i pre??! Se pare c? da... În România, ca ?i în alte ??ri eliberate de comunism, cet??eanul este st?pânit prin fric?. Ne este fric? pentru c? nu mai avem credin?? adev?rat?. Când ne rug?m ?i cerem ca Dumnezeu s? ne „dea„” miracole, confund?m credin?a cu magia. F?r? munc? asidu? ?i jertf?, nu-?i po?i lua zborul c?tre orizontul demnit??ii. Pas?rea n?scut? în colivie crede c? a zbura este o boal?! De acest fapt s-a profitat dup? ’89 ?i a?a s-a perpetuat mentalitatea c?, atât timp cât ai ce consuma, e bine. Burta plin? st? mai presus de libertate! Spun înc? o dat?: acum, în România, se tr?ie?te sub imperiul fricii. Când nu r?mâi ferm în credin?a cre?tineasc?, se na?te un gol prin care p?trunde groaza de moarte. ?i atunci omul devine „resurs? uman?„” - un individ manipulat, fabricat prin înrobirea min?ii. Alimentele procesate industrial con?in substan?e care ac?ioneaz? subtil asupra sistemului nervos, imitând efectul drogurilor. Omul care m?nânc? produse concentrate artificial devine dependent: în c?utarea pl?cerii, m?nânc? tot timpul, f?r? s? se hr?neasc?. Mintea, sufletul ?i inima îi devin captive. Sistemul educa?ionalde statcontribuie ?i el din plin la înc?tu?area min?ii ?i a spiritului. Dup? ce sunt ?coli?i conform prejudec??ilor cultivate de adul?i, denumite eufemistic „programe na?ionale”, elevii devin de-a dreptul incapabili s? gândeasc? sau s? ac?ioneze în alt mod decât cel pe care l-au impus formatorii lor… Eu, în ace?ti 25 de ani, am v?zut în România doar promovarea malign? a incompeten?ei. O perioad? în care sufletul românesc a fost trecut prin sabie. De aceea, cred c? se impune urgent reprofesionalizarea României ?i restabilirea valorilor morale irepro?abile, de care, în istoria sa, poporul nostru a f?cut dovad? prin fapte.

I.L.P.: A?i identificat „re?eta” ?i „cheia” succesului României: micul produc?tor, ??ranul. Pe ce v? baza?i în acest scenariu?

C.G.: A te baza pe micul produc?tor, pe ??ranul care a dat identitatea românilor, înseamn? s? contracarezi asediul corpora?iilor, care î?i dicteaz? ce s? m?nânci, ce s? bei, cu ce s? te îmbraci, ba chiar ?i cum s? gânde?ti. ??ranul î?i organizeaz? singur propria produc?ie. Te salvezi tu, ca ?ar?, ?i îi mai aju?i ?i pe al?ii care vor s? o fac? ?i nu mai au cum. Micul produc?tor contribuie la îns?n?to?irea României. Gra?ie lui vom rezolva, în cea mai mare parte, problema ?omajului. Toat? lumea va avea ceva de f?cut. Dac? ?tii s? faci ceva cu mâna ta, nu depinzi de nimeni, e?ti autonom. Acum, românii bat drumurile Occidentului, slug?rind prin str?ini, în loc s? munceasc? ?i s? prospere în ?ara lor. Tot ce ar trebui s? facem, ca guvern na?ional, ar fi s? promov?m micul întreprinz?tor, breslele ?i meseriile larg r?spândite, ajutate de o industrie performant? ?i nepoluant?. Ac?iuni precise, nu b?tut apa în piu? pe marginea unor generalit??i. Micul produc?tor ne ofer?, prin urmare, defini?ia succesului.

„Cei ce conduc România sunt f?cu?i, nu n?scu?i. Sunt ni?te mutan?i, o alt? specie”

I.L.P.: Ce „defini?ie” ne ofer? politicienii care au condus ?ara în ultimii 25 de ani?

C.G.: Pr?d?torii care au condus ?i conduc ?ara ignor? viitorul ?i nu ne preg?tesc pentru el; pe ei nu-i intereseaz? decât prezentul, s? poat? fura acum, când mintea poporului este înc? înrobit?. Cei ce conduc România sunt f?cu?i, nu n?scu?i. Ei sunt omul nou, creat înainte de ’89. Sunt ni?te mutan?i, o alt? specie! Din p?cate, asist?m la o disolu?ie total? a ??rii. Iar intelectualii p?streaz? o t?cere complice. Rar g?se?ti un intelectual integru. Mare parte dintre cet??enii României pot fi compara?i cu robii care servesc unui sistem mafiot. Politicienii, ca ?i intelectualii, caut? „s? vorbeasc? frumos“, ca s? nu „deranjeze”, to?i vor s? fie politic corec?i. Oameni buni, nu mai privi?i la culoarea cenu?ie ca la un simbol al cumin?eniei, este timpul s? ne trezim! Totul s-a transformat într-un imens crematoriu unde sunt incinerate libertatea ?i viitorul neamului românesc. „Ridic?-te, Gheorghe, ridic?-te, Ioane! Dar „Ion” ?i „Gheorghe” sunt ignora?i, statul român ascult? de alte „glasuri”...

I.L.P.: Care este contextul interna?ional în care România ar putea s?-?i foloseasc? atuurile proprii, naturale?

C.G.: Se recunoa?te la nivel european c? toate modelele de pân? acum au erodat capitalul natural. Singura solu?ie este dezvoltarea durabil? sau, mai corect spus, sustenabil?, pentru c? vorbim de obiective pe termen lung. Dezvoltarea nu trebuie s? se fac? prin epuizarea resurselor, ci la niveluri ?i în ritmuri care s? permit? regenerarea acestora. Criza actual? este o criz? de sistem, ea va continua mult timp de acum înainte, pân? la schimbarea profund? a paradigmei economice mondiale. Consumul de resurse este problema pe termen scurt ?i lung a omenirii. Mare parte a ecosistemelor planetei sunt distruse. Unul din trei alimente pe care le avem pe mas? se datoreaz? contribu?iei albinelor. Dispari?ia acestor mici viet??i poate duce la stingerea vie?ii. Polenizarea artificial? se practic? deja în China, prima ?ar? unde aceste insecte excep?ionale aproape c? au disp?rut. Pe acest fond se duce o lupt? aprig? pentru ceea ce numim resurse strategice, adic? apa ?i hrana, dar ?i energia verde. Or, România mai de?ine înc? posibilit??i importante de utilizare a acestor resurse. ?tim ce urmeaz?; întrebarea este dac? suntem preg?ti?i s? întâmpin?m acest val al schimb?rii. Din p?cate, în politica româneasc? postdecembrist?, lipse?te cu des?vâr?ire o viziune pe termen lung. Lipse?te harta viitorului. Dac? România ar în?elege ce ?ans? uria?? are în plin? criz?, ar face un salt gigantic, nu doar pentru refacerea ei, ci ?i pentru a ocupa o pozi?ie de lider imbatabil, cel pu?in în zona balcanic?. Am putea restaura dreptatea social?, ap?ra suveranitatea ??rii ?i conserva tradi?iile neamului românesc. S? nu uit?m c? România nu este o ?ar? oarecare. Noi, românii, suntem o civiliza?ie. De aceea, necesit??ile politicii externe ale României sunt, mai ales, p?strarea identit??ii statului în fa?a atacului entit??ilor non-statale, adic? a corpora?iilor ?i „investitorilor strategici„” de genul fondurilor speculative. România are nevoie de un stat care î?i serve?te cu abnega?ie cet??enii, ?i nu de unul care slug?re?te capitalul interna?ional. Consolidarea ?i dezvoltarea statului na?ional unitar modern trebuie s? fie deviza noastr?, a?a cum a fost a înainta?ilor no?tri. Înt?rirea statului este esen?ial? în vremurile pe care le tr?im. Binomul stat-cet??ean este cel pe care a func?ionat mare parte din istoria omenirii; dac? un stat colapseaz?, se produce ?i o pr?bu?ire a societ??ii, cet??eanul fiind confruntat cu o situa?ie de anarhie ca cea din Somalia. Statul român nu trebuie s? se îndep?rteze sub nici un motiv de r?d?cinile sale ?i de istoria neamului. Când statul serve?te „corectitudinea politic?„” ?i trimite jandarmii s?-i bat? pe truditorii p?mântului care-?i ap?r? dreptul la ap? ?i hran? – cum se întâmpl? la Punge?ti –, ne afl?m deja în fa?a unei tr?d?ri de ?ar?. Poporul nu mai poate r?mâne indiferent!

„200 de companii multina?ionale sunt mai puternice decât 150 de state la un loc”

I.L.P.: Românii din Punge?ti ?i din alte localit??i se lupt? cu una sau mai multe corpora?ii. Acolo s-a ajuns deja la dictatur?. Ce rol joac? politicul în acest context?

C.G.: Corpora?iile dicteaz? la ora actual? politicului în cea mai mare parte a lumii. Urm?rind doar propriul profit, ele ascund realitatea, subminând viitorul genera?iilor tinere ?i privând na?iunile de lideri autentici ?i de patrio?i. 200 de multina?ionale sunt mai puternice decât 150 de state la un loc! Domeniul economic este condus de FMI, Banca Mondial? ?i Organiza?ia Mondial? a Comer?ului. Troica aceasta a dus la pr?bu?irea economic? ?i la dezastru ecologic în multe locuri din lume. În loc de politici economice serioase, românilor li se ofer? pâine ?i circ: s? cumperi marfa altora ?i s? crezi c? tr?ie?ti bine. Aceasta, pe un fond de s?r?cie ?i dec?dere moral? f?r? precedent. Cantitatea de pâine vândut? a sc?zut cu 25% fa?? de 1990, iar num?rul c?r?ilor, cu 85%. Sunt cifre care vorbesc de la sine despre starea precar? ?i lipsa de viitor a României în actuala situa?ie. România are nevoie de o conducere capabil? s? se opun? proiectelor geopolitice care vizeaz? distrugerea statelor na?ionale ?i transformarea ??rii într-un teren de vân?toare economic? (masacrarea faunei, vân?torile cu acte mai mult sau mai pu?in în regul? sunt un capitol la fel de trist). România trebuie s? g?seasc? o pozi?ie de echilibru între for?ele geopolitice globale ?i s? înve?e s? negocieze cu puterile lumii, având ca ancor? doar interesul na?ional. Putem s? spunem, f?r? teama de a gre?i, c? destabilizarea prezent? a Ucrainei, prin proteste violente dirijate, este pe punctul de a declan?a un nou R?zboi Rece între Rusia ?i S.U.A.. Un „r?zboi ascuns” mocne?te deja în Asia, între China ?i principalul aliat din Asia al SUA, Japonia. În acest nou context, extrem de tensionat, România, în loc s? fie un factor de stabilitate, apare, prin scandalurile politice la zi, ca un no man’s land, un fel de t?râm al nim?nui care poate oricând exploda, aruncând în aer întreaga regiune sud-estic? a Europei. Iat? de ce, mai mult ca oricând, avem nevoie de lideri respecta?i pe plan interna?ional, capabili s? înt?reasc? statalitatea României ?i s? g?seasc? alte surse de finan?are decât vânzarea pe nimic a bog??iilor naturale ?i activelor na?iei. În prezent, ?ara se afl? într-o situa?ie atât de jalnic?, încât sunt aplaudate chiar ?i investi?iile „europene” în gropi de gunoi, pompos numite „sistem integrat de management al de?eurilor“, amenajate în satele cele mai pitore?ti ?i cu mare poten?ial agro-turistic (vezi cazul comunei F?rca?a din jude?ul Maramure?). Practic, România se afl? sub asediul marilor corpora?ii. Ac?iunea de la Punge?ti este relevant?. Statul ap?r? o corpora?ie împotriva propriilor s?i cet??eni. Oamenii sunt b?tu?i în curtea lor. Este mai r?u decât într-un r?zboi împotriva unei puteri str?ine! De câteva luni, statul î?i terorizeaz? cet??enii care nu se pleac? în fa?a interesului celor f?r? de ?ar?. A luat cumva UE pozi?ie fa?? de aceast? înc?lcare flagrant? a celor mai importante drepturi ale omului, fa?? de o ac?iune criminal? f?r? precedent?

„România este o ?ar? prea bogat?, cu un p?mânt prea fertil, ca s? fie p?strat? f?r? lupt?!”

I.L.P.: Unde se afl? ast?zi ?ara noastr? pe harta financiar? ?i economic? a lumii?

C.G.: România are nevoie de un sistem financiar care s?-i apar?in?, de o politic? monetar? care s? r?spund? nevoilor specifice ?i de o politic? fiscal? dictat? de realit??ile noastre. În ?ara noastr? b?trânii sunt umili?i, copiii nu au viitor, p?mântul este vândut str?inilor, iar credin?a str?mo?easc? este c?lcat? în picioare – iat? realitatea! Dezastrul este b?gat sub pre?. Se dau cifre, care de care mai umflate. Una sunt cifrele, alta economia real?. De pild?, se tot scrie c? am ie?it din criz?. Cum s? ias? din criz? statul român, când cheltuielile cu bunurile ?i serviciile au atins, în 2013, nivelul din 2008, anul în care se arunca cu bani în stânga ?i în dreapta?! Cheltuielile bugetului general consolidat, cu bunuri ?i servicii, au atins în 2013 nivelul de 6,2% din PIB, apropiate de cele din 2008, când au însemnat 6,5% din PIB. Se impune o simpl? constatare: România nu va prospera decât prin introducerea disciplinei financiare. Ast?zi, România este o ?ar? în faliment, care tr?ie?te pe datorie.

Ce fel de stat este statul român de azi? Care sunt deciziile pe care le poate lua, cu privire la propria dezvoltare?

C.G.: Statul român actual este un stat slab. Ac?ioneaz? conform unor mituri ?i prejudec??i, ia decizii importante pe baz? de wishful thinking (gândirea deziderativ? ce distorsioneaz? realitatea în func?ie de propriile dorin?e). Societatea româneasc? difer? de economiile mature din Europa, în sensul c?, dac? în Europa se schimb? un guvern, nu se întâmpl? nimic grav, economia merge înainte, structura institu?ional? func?ioneaz?. Pe când în România nu avem management performant, iar managementul înseamn? viziune, perspectiv?. Statul român actual nu mai exist?, pentru c? nu mai func?ioneaz? institu?ional. Accidentul aviatic din Mun?ii Apuseni este o dovad? a inexisten?ei statului.

I.L.P.: A?i afirmat c? redresarea statului nu se poate face decât prin patriotism în limitele adev?rului, reluând formula interbelic? „prin noi în?ine„”. Mai putem invoca acest concept în epoca globaliz?rii?

C.G.: Totul ne este permis, dar nu totul ne este ?i de folos, spunea Sfântul Apostol Pavel. ?i mai spunea c? omul întreg, puternic, chiar dac? totul îi este permis, nu se va l?sa st?pânit de tot ceea ce-i este îng?duit. Totul, dar absolut totul se face doar sem?nând dragoste, nu ur? ?i tr?dare. Lucrurile au mers prea departe din cauza modului total inadecvat de conducere a ??rii în ultimii 25 de ani. Cei care au de?inut puterea au urm?rit doar interesele lor, personale ?i de grup, ?i nu cele ale ??rii. Or, nu ai cum s? fii de folos ??rii tale dac? nu o iube?ti ?i dac? nu-i vrei binele! Formula „prin noi în?ine“ nu poate fi transpus? în practic? de c?tre cei care du?m?nesc România. Sunt ??ri importante care, în ultimii 20 de ani, s-au dezvoltat spectaculos pe baza modelului „prin noi în?ine„”. În anii ’70, Finlanda era la coada ??rilor scandinave, acum este în fruntea lor. La mijlocul anilor ’90, economia Rusiei a fost aproape ruinat? de globali?ti, cu re?etele lor neoliberale, dar ?i-a revenit spectaculos când ?ara a adoptat modelul „prin noi în?ine”. Japonia, Norvegia, Polonia, Ungaria sunt alte exemple gr?itoare de ??ri care nu au cedat presiunilor „terminatorilor„” interna?ionali ?i au reu?it s? prospere economic. A ne dezvolta prin noi în?ine înseamn? în primul rând a investi în om. Or, aceasta a lipsit cu des?vâr?ire. Românul trebuie l?sat s? fac? ce poate el mai bine, nu ce cred de cuviin?? ni?te func?ionari de la Bucure?ti sau Bruxelles, ?i atunci toat? ?ara va înflori. De ce oare românii sunt foarte aprecia?i în multe locuri importante din lume, iar în ?ara lor nu au un loc de munc?? În acest sens, exemplul istoric pa?optist ne st? la îndemân?. Este greu, dar se poate! Insufl?-i tân?rului mândria pentru istoria neamului s?u! Când ne vorbea profesorul la ?coal? de Mihai Viteazul, de ?tefan cel Sfânt, intram în pielea lor ca eroi ?i doream, noi, copiii, s? facem la fel pentru ?ara noastr?. Numai a?a va deveni tân?rul responsabil. Din p?cate, istoria este minimalizat?; pur ?i simplu s-a t?iat panglica istoriei, s-a întrerupt leg?tura cu eroii ?i martirii neamului, uitându-se c? fiecare genera?ie f?ure?te istoria celor urm?toare.

„Capitalul gigantic al României este dat de resursele naturale”

I.L.P.: Vorbi?i, al?turi de mul?i al?i futurologi, de marea criz? alimentar? ?i a apei. Dar Chevron foreaz? pentru gaze de ?ist în Dobrogea, unde exist? un fluviu subteran de ap? dulce, cât Dun?rea. Nu va fi pus? aceast? resurs? în pericol?

C.G.: Criza apei ?i a hranei, din zona anilor 2020, va fi mult mai serioas? ?i mai devastatoare decât criza economico-financiar? de acum. Suntem preg?ti?i s? o întâmpin?m? Aceasta este întrebarea. Aurul României nu este cel mineral, îngropat sub munte, ci stratul sub?ire de sol fertil, la care se adaug? apa ?i condi?iile geomorfologice excep?ionale ale ??rii noastre. Politic vorbind, e nevoie s? ?tii s? cân?i la org?, adic? pe mai multe claviaturi simultan, ca s? po?i conduce o ?ar?. Pentru c? o decizie gre?it? se poate r?sfrânge negativ în alte locuri. Preven?ia, anticiparea ne stau la îndemân?. Cunosc resursa uria?? de ap? din Dobrogea. Sigur c? poate s? fie afectat?, ?i înc? grav, dac? se permite aceast? afacere a Chevron, extrem de nociv?, adev?rat atentat la adresa vie?ii. Este un exemplu tipic de ac?iune de-a dreptul criminal? a unei corpora?ii. Wall Street-ul este numai minciun?, lipsit de strategie ?i de viziune, un uria? cu picioare de lut. Exemplul Californiei este gr?itor în acest sens: de?i, în ultimii doi ani, în toat? California, persist? o secet? devastatoare, politicul a permis demararea for?rilor pentru gaze de ?ist.

I.L.P.: În context economic global, cu ce valori naturale vine România în concertul na?iunilor?

C.G.: România este o ?ar? prea bogat?, cu un p?mânt prea fertil, ca s? fie p?strat? f?r? lupt?! ?tiin?ific, din 9 regiuni bio-geografice ale Terrei, România de?ine 5, având cea mai important? eco-regiune la nivel global. Mai mult de jum?tate din Carpa?i, cei mai s?lbatici ca natur?, sunt în ?ara noastr?. Peste jum?tate din carnivorele mari ale Europei sunt în România. Avem apoi Delta Dun?rii, zonele umede ?i p?durile – un tezaur. Capitalul gigantic al României este dat de resursele naturale. ?i, în special, de baza genetic? pur? pe care o are, fiind printre foarte pu?inele ??ri din Europa care de?in a?a ceva. Dac? numesc doar cele 220.000 de ha de p?dure virgin?, apoi cernoziomul ciocolatiu, cel mai productiv dintre toate tipurile de sol, aflat cu predilec?ie în Dobrogea, se poate vedea capacitatea sigur? de a dezvolta durabil ?ara. Nu po?i avea dezvoltare durabil? f?r? fundamentul dat de resursele naturale pure. Sub acest aspect, România se înscrie în zona marilor negociatori, fiind un poten?ial multiplicator genetic pentru ??rile care au doar resurse financiare, dar nu ?i pe cele naturale. Sau au p?dure, dar nu au codru. Lumea occidental? este disperat? s? aib? hran? ?i ap? de foarte bun? calitate pentru cet??enii ei. Doar astfel î?i asigur? continuitatea ca neam. To?i sunt con?tien?i de pericolul alimenta?iei industriale, plin? de E-uri ?i aduc?toare de boli pe care medicina actual? nu le poate trata.

„??ranul român reprezint? nu doar ?ansa redres?rii României, ci îns??i speran?a rena?terii lumii occidentale”

I.L.P.: Între factorii care submineaz? identitatea româneasc? ?i viitorul na?iunii române a?i numit distrugerea ??r?nimii. Ce mai reprezint? ??ranii? Mai sunt ei un element identitar al românilor?

C.G.: ??ranul român reprezint? gena autentic? a civiliza?iei mileniului actual. El reprezint? nu doar ?ansa redres?rii României, ci îns??i speran?a rena?terii lumii occidentale, care încearc? cu disperare s?-?i îndrepte nes?buin?ele trecutului. ??ranul român a fost în mare parte distrus de febra consumist? ?i de supermarketurile care s-au înmul?it enorm la nivelul întregii ??ri. Apoi a fost redus la t?cere, fiindu-i atacat cadrul natural, de care depinde existen?a sa. A fost jefuit orbe?te, s-a vândut pe nimic resursa natural? primar?. Prin urmare, eu nu a? promova industria alimentelor bio, ci gospod?ria ??r?neasc? tradi?ional?. Prin ea am ajunge la bio în mod natural. România, ?ar? bio! Cu ea a? cuceri lumea toat?! Ro?ia româneasc? – cultiv? aceast? ro?ie în Germania. Pune-l pe neam? s? o fac?! Ei bine, nu poate, cu toat? tehnologia lui, pentru c? nu are p?mântul ??rii noastre, care este cel mai roditor. ?i, peste asta, este un p?mânt sfânt. Dac? se pune la punct agricultura ??r?neasc? tradi?ional?, exporturile de grâne române?ti se vor face nu pe bani, ci contra aur.

I.L.P.: În acest caz, de ce nu sprijin? b?ncile din România ??r?nimea?

C.G.: Cum s? sprijine b?ncile esen?a dezvolt?rii noastre, când peste 80% din ele sunt str?ine? Nu au nici un interes s? o fac?. Decapitalizarea b?ncilor române?ti s-a f?cut cu bun? ?tiin??. Dezbaterea politic? cea mai frecvent? din societatea româneasc? este cea legat? de putere. Problema este c?, atunci când de?ii puterea ?i nu ?tii ce s? faci cu ea sau nu ai cu cine s? faci ceea ce ?i-ai propus, intri în impas. Ie?irea din aceast? dilem? nu poate fi dat? decât prin cultivarea profesionalismului autentic. Acela?i lucru este valabil ?i în cadrul sistemului bancar. România este poligon de încerc?ri pentru sistemul bancar interna?ional. La filialele din ?ara noastr?, b?ncile-mam? trimit cadre de conducere slab preg?tite profesional, dispuse la experimente, care duc o politic? de jecm?nire a popula?iei, ?i nu de dezvoltare. S-a ajuns la situa?ii absurde: dac? „economise?ti” la o banc?, ajungi s? retragi, la sfâr?it, mai pu?in decât ai depus! România ar trebui s? aib? o institu?ie de credit agricol, a?a cum a propus Take Ionescu în documentul „România în anul 3000”, înc? din 1920.

I.L.P.: Ce oameni, ce viziune, ce d?ruire fa?? de ?ar?!

I.L.P.: Se ?tie c? a?i elaborat Strategia de dezvoltare durabil? a României. Cum ar trebui s? fie ?i ce puncte ar trebui s? alc?tuiasc? aceast? strategie?

C.G.: În primul rând, trebuie s? gânde?ti Adev?rul, s? spui Adev?rul ?i s? iube?ti Adev?rul. Cheia succesului în dezvoltarea ??rii st? în dragoste, unire, înt?rirea familiei ?i micul produc?tor. Restul sunt detalii. Strategia ??rii se poart? în inim? ?i are câteva puncte, care încap pe o pagin?:
- 1. Înt?rirea legislativ? ?i constitu?ional? a statului. Legi administrate eficient de func?ionari în a c?ror autoritate popula?ia s? aib? încredere.
- 2. Lansarea cercet?rii ?i dezvolt?rii cu implicarea universit??ilor.
- 3. Politici monetare ?i fiscale ferme. Nivelul taxelor s? fie sc?zut. P?strarea monedei na?ionale este un mare atu, care nu trebuie neglijat. ?i sub nici o form? nu trebuie aderat la moneda euro!
- 4. Dezvoltarea c?ilor de transport.
- 5. O politic? extern? regional? ?i global? de promovare a concilierii.
6. Transformarea unui handicap în avantaj de ni?? economic?: agricultura româneasc?. Protec?ia p?durilor ?i conservarea mediului. Dezvoltarea durabil? – concept na?ional. 7. Securitatea persoanei: strategia de s?n?tate bazat? pe preven?ie, hran? s?n?toas?, educa?ie prin mi?care, politic? demografic? stabil?. România de?ine Strategia Na?ional? pentru Dezvoltare Durabil? (SNDD) înc? din 2008, dar nu s-a pus în practic? nici o propozi?ie din acest document. SNDD este un pas spre civiliza?ie, este strategia interesului comun, care ar trebui s? primeze asupra confrunt?rilor politice ?i momentelor electorale. S.N.D.D. stabile?te cadrul de manifestare a ambi?iei de dezvoltare, care nu poate fi programat? ?i garantat? decât pe termen lung. Dificult??ile în elaborarea documentului nu au constat în introducerea de idei noi, ci în efortul de a sc?pa de cele vechi. Un ultim aspect esen?ial este politica demografic?, neglijat? total de toate for?ele politice din ?ar?. Pierderea demografic? a însumat, între 1990 ?i 2014, peste 3 milioane de oameni. Aceasta a f?cut s? avem 19 milioane de cet??eni acum, iar consecin?ele pe viitor, dac? nu se iau m?suri imediate, vor fi dramatice.

„La?itatea conduce România! S? st?m bine, s? st?m cu fric?, s? lu?m aminte!”

I.L.P.: V-a?i opus economiei extractive. Guvernan?ii actuali se gr?besc s? demareze o serie de proiecte miniere, crezând c? asta va genera dezvoltare ?i locuri de munc?. Ce propune?i în schimb?

C.G.: Pe plan economic, avem nevoie de m?suri pentru a pune în valoare avantajele competitive reale de care mai dispune România, prin consolidarea capitalului na?ional, înt?rirea regimului propriet??ii ?i încurajarea ini?iativei antreprenoriale. Aceasta înseamn? o economie civic?, molecular?, care ?ine cont de faptul c? prosperitatea unei na?iuni depinde de prosperitatea fiec?rui individ în parte. Cu alte cuvinte, nu am nevoie de 5 latifundiari în agricultur?, ci de 500.000 de ??rani viguro?i care s? dezvolte o ?ar? întreag?. Nu am nevoie de o economie extractiv? cum este acum, în care doar se vând resursele naturale ?i activele existente. Dac? î?i vinzi tot ce ai în cas?, unde ajungi, cum mai tr?ie?ti? Este nevoie s? produci, deci întrebarea care ar trebui pus? fiec?rui român este: ce ?tii s? faci? Un proiect minier s?n?tos nu înseamn? s? vindem resursele pe nimic, ci s? folosim noi resursele – asta înseamn? proiect valabil. Prin noi în?ine! Mina de la Ro?ia Montan? se poate deschide ?i exploata numai de c?tre România, apelând la tehnologia clasic? ?i prietenoas? cu mediul, dând de lucru la toat? lumea printr-o investi?ie de numai 100 de milioane de euro. Dar se vrea a?a ceva? S-a vorbit mult despre reforma statului, a clasei politice. Dup? 25 de ani, exist? impresia c? se urm?re?te doar o redistribuire a puterii ?i dobândirea de avantaje pentru cei care o de?in. Acum, mai mult ca oricând, avem nevoie de un dialog real, de o conciliere na?ional?.

I.L.P.: V-a?i declarat îngrijorat c? statul român s-a privatizat. Ce presupune aceast? privatizare?

C.G.: Dup? 1990, statul român s-a privatizat ?i nu mai poate r?spunde corpului social, pentru c? nu mai are ce vorbi cu el decât atunci când îi cere voturile. Cine de?inea, înainte de 1989, controlul informativ al obiectivelor economice a trecut din barca comunist? în cea a capitalismului extractiv, însu?indu-?i, prin „privatizare”, ceea ce de?inea sub control în comunism. ?i nimeni nu spune nimic. La?itatea conduce România! S? st?m bine, s? st?m cu fric?, s? lu?m aminte!

„România este un vultur închis într-o colivie”

I.L.P.: Ast?zi, to?i politicienii no?tri sunt profesori, de regul? la universit??i private. Ce p?rere ave?i despre nivelul ?tiin?ific al acestor universit??i?

C.G.: Conduc?torii vremelnici ai României au distrus ?ara. Iar pu?inii profesori adev?ra?i pe care îi mai avem au mâinile legate. ?coala româneasc? actual? este în suferin??. Dac? vrei s? înrobe?ti o ?ar?, îi distrugi educa?ia. A?a s-a ?i întâmplat. Dac? ai educa?ie performant?, e?ti, ca popor, liber. România este un vultur închis într-o colivie, din care nu poate s?-?i întind? aripile, s? zboare. Universit??ile particulare ar trebui desfiin?ate, f?r? excep?ie. Sunt doar o industrie de diplome f?r? acoperire, urm?rind doar profitul ?i sp?larea creierelor. Au fost viciate, evident, ?i universit??ile de stat. La Medicin?, înainte de ’89, se tragea linia sub ultimul intrat la 9,80. Acum se intr? ?i cu 4. Cum s? mai comentezi a?a ceva? Manuale alternative? O samavolnicie! Istoria poporului român este cumva alternativ?? Geografia ??rii este cumva alternativ?? Mama ta este alternativ?? Avem cumva alternative sau dileme cu privire la adev?rurile morale? Mai to?i politicienii no?tri, da, sunt „profesori“ – nu de gimnaziu, nu de liceu, ci profesori universitari. De unde pân? unde? Pe vremea lui Spiru Haret, ca s? ob?ii titlul de profesor, treceai prin examene foarte dure, trebuia s? înve?i pedagogie, iar la final numirea era semnat? de Rege. Ast?zi, înv???mântul superior din România scoate pe band? rulant? absolven?i interesa?i doar de diplom?. Se cite?te foarte pu?in. 1,5% din adolescen?i citesc cel mult 2 c?r?i pe an. Camera Deputa?ilor a votat 28 de milioane de euro pentru cump?rarea de stick-uri de memorie pentru calculatoarele ?colare, în condi?iile în care 50% din ?coli nu au ap? cald? ?i c?ldur?. Totul este absurd în România!

I.L.P.: Analizând sfertul de veac de când suntem liberi, ce pute?i spune? Am câ?tigat sau nu libertatea? Am ajuns s? iubim competi?ia între valori, ?ansa de a alege?

C.G.: Competi?ia min?ilor din Occident a fost transformat? în România într-o curs? nebun? dup? profit. Societatea s-a transformat într-una de consum, supus? unei manipul?ri masive. S-a înlocuit ?tiin?a cu miturile ?i s-a pledat pentru libertate f?r? responsabilitate, spre a acoperi fraudele. Sub toga câtorva profe?i din ?ara asta se ascund frauda ?i manipularea cea mare. România nu este o ?ar? liber? atâta timp cât presa, în cea mai mare parte, este dirijat?. Mul?i ?i-au vândut, pentru 30 de argin?i, ?i sufletul, ?i ?ara. Dac? vrei s?-i înve?i pe oameni s? fie liberi, înva??-i o meserie. Or, în România nu mai sunt meseria?i, sunt doar afaceri?ti.

„Ro?ia Montan? ?i gazele de ?ist nu sunt proiecte, ci afaceri murdare, antina?ionale ?i jefuitoare de suflete”

I.L.P.: La capitolul „realiz?ri”, în cei 25 de ani de democra?ie, consemn?m alarma?i retroced?rile de propriet??i, f?cute pe baza legii restitutio in integrum. Cât ?i cum s-a retrocedat?

C.G.: „În mintea strâmb? ?i lucrul drept se strâmb?”, spunea p?rintele Arsenie Boca. Pentru p?mântul ??rii, eroii neamului ?i-au dat via?a, iar contemporanii no?tri î?i vând sufletul pentru un pumn de argin?i. Institu?ia propriet??ii este dinamitat? în România. Democra?ie f?r? proprietate privat? nu exist?, iar proprietatea privat? f?r? institu?ia care s? o înregistreze ?i s? o apere, ?i anume cadastrul general, nu exist? nici ea. De 25 de ani, nu a fost pus? ordine în cadastrul general, pentru c? este nevoie de haos. Unde este haos este ?i interes, pentru c?, în to?i ace?ti ani, statul a retrocedat p?duri, terenuri, ape, cl?diri, în valoare de peste 60 de miliarde de euro! Legea 247 ?i Legea 1 din 2000 au distrus p?durile ??rii. Înc? mai sunt valabile ordonan?e ale lui Horthy, din 1940.

I.L.P.: În acest context, cum vor ajuta proiectele Ro?ia Montan? ?i gazele de ?ist, în caz de realizare, economia româneasc??

C.G.: În primul rând, nu sunt proiecte, ci afaceri murdare ale celor de la Gold Corporation ?i Chevron, în strâns? leg?tur? cu clasa politic? româneasc? tic?loas?. Iar Chevron este unul din cei mai mari poluatori priva?i din istorie, urmat de Exxon ?i British Petroleum. Sunt afaceri antina?ionale ?i jefuitoare de suflete, pentru c? i-au aruncat pe oameni în r?zboi, român contra român, în propria lor ?ar?. Nu au nici o substan?? ?tiin?ific? ?i sunt total non-ecologice ?i distrug?toare de vie?i prin consecin?ele ulterioare. S-a scris mult pe tema asta, dar eu v? spun un lucru: aceste inten?ii nu se vor pune în aplicare. Punct. ?i Ro?ia Montan?, ?i Punge?ti sunt p?mânt românesc ?i a?a vor r?mâne! Iar cei ce le ap?r? sunt eroi. Nu vorbesc de ecologie aici, n-am ce vorbi, eu discut despre p?mântul meu, care nu este al genera?iei mele, ci al urma?ilor mei ?i al urma?ilor urma?ilor mei, în veacul vecilor! Cea mai jalnic? este presta?ia clasei politice. Pe 2 decembrie trecut, la Punge?ti, se loveau românii pe români cu ciomegele, dar în Bucure?ti era bal cu toalete de mii de euro, purtate de cocotele politice ?i corporatiste. Este gre?os! ?i un ultim aspect: unde este pozi?ia BOR fa?? de situa?ia de la Punge?ti? Cum au fost sus?inu?i cei câ?iva preo?i ?i monahi care s-au opus cu mare curaj f?r?delegilor? Din p?cate, la noi, românii, t?cerea este un n?rav vechi al clerului.

I.L.P.: Este p?mântul ??rii de vânzare? Se pare c? politicienii ?i unii proprietari români nu au nimic împotriva vânz?rii p?mântului c?tre str?ini.

C.G.: P?mântul ??rii este sfânt prin eroii, martirii ?i sfin?ii pe care îi ad?poste?te în adânc, spunea p?rintele Iustin Pârvu. Nu este de vânzare nim?nui ?i nicicând. Cu toate acestea, de la 1 ianuarie, politicienii români au dat drumul s? se vând?! Dac? nu iubesc glia str?bun? ?i nu au lucrat niciodat? p?mântul, cum s?-l apere? La fel este ?i cu oamenii: î?i dai afar? copiii din cas?? Este o lupt? teribil? pentru putere. Or, o ?ar? care are 12% analfabe?i ?i înc? pân? la 20% analfabe?i ?tiin?ific, persoane care citesc, dar nu în?eleg nimic, este u?or de manipulat. Guvernan?ii au nevoie de o mas? amorf?, care s? pun? ?tampila pe buletinul de vot; în acest scop, popula?ia este instrumentat? s? r?spund? pavlovian la pomeni electorale gen ulei, zah?r ?i pui.

I.L.P.: Ce a?i dorit s? spune?i prin afirma?ia f?cut? într-o conferin??: „românii au uitat s? tr?iasc? vertical”?

C.G.: Ne-am uitat tradi?iile ?i de unde am venit. Suntem vându?i corpora?iilor, care vor doar s? cheltuie?ti, f?r? s? în?elegi de ce. Oamenii nu mai au exemple tari de virtute, ?i atunci î?i iau lumea în cap. Nu exist? un proiect comun, ci doar planuri individuale. Fiecare pentru el. Pierderea verticalit??ii vine din lipsa noastr? de dragoste fa?? de p?mântul nostru ?i de în?elegere a rostului neamului românesc. Spre exemplu, S.U.A. au transmis de curând c? investitorii americani vor veni în România numai dac? se va semna un nou acord cu F.M.I. ?i va fi votat? o legisla?ie permisiv? pentru exploatarea gazelor de ?ist. Cât tupeu trebuie s? ai, ca s? faci o asemenea declara?ie? ?i cât? slug?rnicie ca s? o accep?i? Dar „brazii se frâng, nu se îndoiesc“, spunea un erou al neamului. Eu zic c? românii nu vor sta înd?r?tul gratiilor, pân? ce b?trâne?ea ?i rutina vor pune st?pânire pe ei, iar vitejia va r?mâne amintire ?i dorin?? neîmplinit?. Pentru men?inerea verticalit??ii, familia este de baz?. ?i aici s-a s?pat adânc, pentru distrugerea ei. Peste dou? milioane de români lucreaz? în afara ??rii ?i trimit bani acas?. Dar acas? au r?mas familii distruse, divor?urile s-au înmul?it peste m?sur?, ca ?i copiii abandona?i ?i oamenii bolnavi suflete?te ?i moralice?te.

„Con?tiin?a poporului român nu suport? politica public? a tr?d?rii ?i înrobirii”

I.L.P.: De ce crede?i c? România este o ?ar? „condamnat? la neputin??”?

C.G.: Statul nu pune în practic? ce spune sau ce spune legea. Prin urmare, încrederea în institu?iile statului este zero. Dac? ai o lege, î?i mai trebuie una care s? o pun? în aplicare. Cum s? ai încredere în cineva care te fur? ?i te umile?te permanent? Politicul în România st?pâne?te bine arta manipul?rii ?i a dezinform?rii, pentru a se men?ine la putere. Se schimb? doar politicienii, ei între ei, pentru c? în spate au acela?i scop anticre?tin. Iar efectele se v?d nu doar în s?r?cia ?i umilin?a tr?ite de români în ?ar?, ci ?i în afara ??rii. De mult? vreme, „român“ este în Occident un calificativ depreciativ, ?i nu denumirea unui neam demn de stim?. Suprema?ia politicului este în România un semn de pierdere a orient?rii cre?tine. Omul a pierdut n?dejdea mântuirii, iar politica a devenit un fel de mântuire social?. Compromisul în gândire ?i vorb?, nep?sarea în fapt? au deschis drum liber absurdului în societatea româneasc?.

I.L.P.: Ce n?dejde ave?i în refacerea României? Cum vede?i viitorul ei?

C.G.: Sunt oameni preg?ti?i în aceast? ?ar? s? fac? istorie, ?i nu spectacol ieftin. La ora actual?, în România este un soi de v?ic?real? cronicizat?. Trebuie f?cut? diferen?a între v?ic?real? ?i atitudine. To?i se v?ic?resc c? nu au bani, se plâng de tic?lo?ia clasei politice, dar nu ies în strad? pentru unire ?i schimbare. „Nu pune?i, ne îndeamn? Mântuitorul, petic de postav nou la haina veche, pentru c? se rupe, ?i nici vin nou în burduf vechi, pentru c? se crap?”. Schimbarea, ca s? fie efectiv?, trebuie s? fie total?. Con?tiin?a poporului român nu suport? politica public? a tr?d?rii ?i înrobirii. S? lu?m aminte, vremea refacerii se apropie! Speran?a este mare numai pentru cel ce are credin?a mare. Chiar dac? ho?ii ?i impostura par ast?zi de neînvins, greu de înl?turat, chiar dac? par c? sporesc zilnic în putere, chiar dac? avem impresia c? a disp?rut credin?a, viitorul României va fi demn ?i luminos, pentru c? pe dedesubtul viiturii r?u mirositoare de acum curge fluviul credin?ei str?mo?e?ti. Trebuie doar s? îndr?znim!

A consemnat Ion Longin Popescu

---------------------------------------------------------------
[1]Sursa: Formula AS via Cotidianul.ro
footer