Revista Art-emis
Democraţie cu două feţe PDF Imprimare Email
Col. (r) Marin Neacşu   
Miercuri, 26 Februarie 2014 18:30

Kiev - 2014Democraţia se obţine cu gloanţe şi sânge, dar se îngroapă la ordin

Acum 25 de ani, într-o iarnă, nişte români deştepţi având acceptul şi sprijinul „democraţiilor occidentale” dar şi avizul perestroikăi, o puneau împreună cu un pastor puternic sprijinit de servicii secrete vecine de o mică răzmeriţă strigând că vor respectarea drepturilor românilor. Nu era culmea culmilor să vină un cetăţean român de naţionalitate maghiară şi să pretindă că vrea democraţie pentru români? Atunci aş fi spus că nu, acum spun că da. Românii, oameni creduli chiar au crezut tot ce se striga pe străzi chiar au crezut că a venit democraţia peste ei şi de frică că pierd promoţia au ieşit cu mic cu mare pe străzi (mai ales după ce Ceauşescu a zburat bine dirijat de cei care spuneau că nu ştiu unde este), numai buni de carne de tun şi victime nevinovate dar numărate înainte de a exista. Democraţiile ioropene erau cu ochii pe tânăra democraţie care iată se năştea cu ochii legaţi dar cu gura deschisă şi sprijineau care cu ce putea o ţară în care practic românii ieşiseră paşnic şi lipsiţi de orice intenţii criminale. Numai că Europa nu asta aştepta de la români, Europa voia sânge şi fum gloanţe şi durere şi atunci pe ici pe acolo, prin câteva oraşe s-au regizat nişte lupte între armată şi terorişti între securiştii buni şi securiştii răi, şi aşa au apărut incidentele de la Sibiu de la Otopeni, de la Ministerul Apărării unde au murit oameni nevinovaţi datorită dezinformării şi manipulării marca K.G.B. & Co. O demonstraţie paşnică a fost confiscată, reorientată şi transformată într-o „revoluţie sângeroasă” la ordin, pentru a justifica noua putere şi noua orientare menţinute şi puse la cale însă de aceiaşi oameni care fuseseră la putere şi până atunci, pentru că fără ei nu se putea face nimic, aşa cum spunea şi regretatul Păunescu: „cum se-ajunge pân’ la gâtul voievodului de ţară, dacă nu-s trădări acasă lângă ura de afară?”. Pentru că au fost ascultători, s-au omorât între ei şi şi-au strigat puternic dorinţa de a fi o ţară europeană, românii au fost recompensaţi cu 15 ani de aşzeptare pe lângă Poarta N.A.T.O., 18 ani pe lîngă Poarta U.E. şi încă mai trag să intre în Schengen... după 25 de ani. Frumos bilanţ, frumoasă răsplată. Asta nu a scutit-o însă să dea de pământ cu toată economia, toată industria, toata agricultura, toate combinatele de toate felurile, să pună la dispoziţia „investitorilor” străini toate rezervele şi să facă împrumuturi pentru a pune în aplicare planurile de distrugere ordonate de aceleaşi democraţii occidentale, cât pentru 300 de ani. Şi asta pentru doar 1.000 de morţi nevinovaţi.

Acum 2 ani, câteva mii de oameni neîndemnaţi de nimeni, nesprijiniţi de nici un serviciu secret străin, dar minţiţi şi manipulaţi de aceiaşi oameni, care îi minţiseră şi manipulaseră şi cu 24 de ani înainte, dovedind că au memoria scurtă şi nu învaţă din istorie, au ieşi la vot tot paşnic, democratic aşa cum îi învăţase aceeaşi Europă ca să scape de un alt mincinos care li s-a părut lor mai periculos decât cei cu care voiau să îl schimbe. 8,4milioane de uituci au ieşit din casă şi au mărşăluit paşnic fără gloanţe şi fără fum pentru a vota, din care 7,4 milioane pentru a da şi ei de pământ cu unul care nu se mai sătura de furat şi de minţit. Ce a făcut Europa? Ce a făcut Europa pentru cei 7,4 de uituci paşnici care şi-au exprimat votul paşnic şi democratic? Ce să facă, a considerat că nu e democratic, că este un atentat la statul de drept, că este o lovitură de stat şi a dat ordine în 11 puncte celor care voiau să treacă şi ei la furat şi minţit pe banii românilor, să facă în aşa fel încât să împartă ciolanul, îi privea cum, dar să nu cumva să rămână cum au vrut fraierii de români care credeau că pot schimba ceva prin vot democratic. Şi uite aşa noii mincinoşi au bătut palma cu vechiul mincinos, au schimbat legea referendumului  şi i-au trimis pe cei 7, 4 milioane de români la origini, adică acolo de unde au plecat, sub acelaşi preşedinte cu care ei, noii mincinoşi au semnat tratate de neagresiune unul împotriva altuia dar de agresiune împotriva celor care ieşiseră în stradă. Şi uite aşa a început răsplătirea acestora cu noi taxe, accize, legi prin care nu mai au voie să iasă pe străzi pentru că blochează circulaţia maşinilor politicienilor zilei, nu mai au voie să comenteze deciziile unor judecători de casă pentru că se stresează juriştii Emo, nu mai au voie să ceară drepturi pentru că ţara e săracă şi marii investitori nu mai au de unde să stoarcă, nu mai au voie să muncească pentru că asta înseamnă venit, deci viaţă, nu mai au acces la medicamente pentru că şi ele înseamnă viaţă şi statul nu are cum să hrănească atâţi români, trebuie să facem sacrificii. Dar primul lucru pe care l-au învăţat românii a fost că democraţia nu este pentru căţei.

De o lună, în Kiev au început proteste. Săracii ucrainieni probabil nu au avut televizoare şi nici ziare în 89 altfel ar fi ştiut sau ar fi văzut ce înseamnă democraţia occidentală şi cum te răsplătesc mai marii Europei după ce te baţi cu fraţii şi îţi împuşti colegul de bancă. Unii, împinşi ca şi românii în '89, de forţe şi interese despre care nu vor afla mai nimic - cum nu am aflat nici noi după 24 de ani, dar vor şti - aşa cum ştim şi noi -, alţii, pur şi simplu, entuziaşti, crezând în valorile şi mirajul democraţiei, au sărit, cu mic, cu mare, dar mult mai puţini decât cei din '89, de la noi,şi infinit mai puţin decât cei din 2012, de la referendum, să schimbe nici ei nu ştiu ce. Nu le contest dreptul de a decide ce vor să facă cu ţara lor, dimpotrivă, m-aş bucura să poată face ceva ceea ce vor, dar ceea ce vor ei, nu ce vor alţii. Îmi e teamă însă pentru ei că vor ajunge la fel ca şi noi, o ţară numai bună de muls, că vor primi la greu „ajutoare” şi împrumuturi financiare în schimbul „privatizărilor strategice” că îşi vor trimite şi ei toate datele şi informaţiile să le fie păstrate în Israel, „cea mai sigură ţară din Europa” că vor deveni noua vacă de muls şi noul măr al discordiei între ruşi şi americani. E treaba lor.

Interesantă este însă reacţia „Europei democrate”, aceeaşi Europă care nu numai că a stat cu mâinile în sân la puternicul mesaj democratic al românilor din vara lui 2012 dar chiar au pus piedici şi au dat bobârnace, ca altă dată să ne băgăm minţile în cap şi să nu mai credem că democraţia înseamnă vot. Uniunea Europeană a fost puternic sensibilizată de „demonstraţiile paşnice” pro Europa din capitala Ucrainei şi a sărit imediat în ajutorul celor care au dat foc şi au venit cu arme să atace forţele de poliţie, au schimbat o constituţie cu forţa armelor. Câteva  mii de oameni violenţi şi înarmaţi dar sprijiniţi de o Europă „democrată” au schimbat direcţia, voinţa şi Constituţia a 50 de milioane de oameni numai şi numai pentru că ei voiau ceea ce voia Uniunea Europeană. Aşa se scrie istoria! Democraţia se obţine cu gloanţe şi sânge dar se îngroapă la ordin. Peste toate problemele Ucrainienilor, peste voinţa celor 50 de milioane care până la viitorul vot sau viitoarele alegeri (care probabil vor fi „libere” doar dacă va câştiga cine vor „democraţiile occidentale”), au ales un preşedinte, ceea ce se poate spune este că o mână de oameni sprijiniţi de o Uninune Europeană la fel de democrată ca şi Putin, au schimbat prin gloanţe şi violenţă constituţia şi orientarea ţării. Cum poti să aprobi o intervenţie în forţă asupra unui guvern? Dacă demostranţii din Kiev ar fi cerut prin violenţă  integrarea şi alipirea la Rusia, U.E. ar fi reacţionat la fel, ar fi cerut preţedintelui să nu intervina şi să îşi  dea demisia? Mă îndoiesc. Dimpotrivă, ar fi ţipat că este un atac asupra statului de drept şi a unei conduceri legal constituite. Dar acuma, pentru că protestatarii  cereau subordonarea Ucrainei faţă de U.E., totul e democratic. Astea sunt fapte, nu propagandă, fapte!

După modul cum au intervenit şi vor interveni în continuare în Ucraina „marile democraţii europene”, după modul în care au reacţionat în '89 la noi, apoi în 2012, mesajul Europei Democrate pare să nu fie altul decât că ea sprijină şi blagosloveşte numai revoltele sângeroase, aşa cum s-a întâmplat la noi în '89, apoi în „Primăvara arabă” (Tunis, Egipt, Libia) în Siria şi acum în Ucraina. Asta înseamnă democraţia în pur înţeles European? Uniunea Europeană a reacţionat şi a aprobat numai mişcări violente, sângeroase, şi numai dacă protestatarii se puneau sub papucul lor, altfel, acolo unde cetăţenii şi-au cerut drepturile şi şi-au exprimat voinţa şi opţiunea paşnic, prin vot, aceeaşi Europă a dat ordine să se schimbe legea referendumului împotriva chiar a propriilor legi „europene”, pentru că cel care trebuia schimbat era un umil şi servil supus care le pusese la dispoziţie toate rezervele ţări necondiţionat şi sprijinea cu înfocare cedarea suveranităţii propriei ţări. Acesta este mesajul Uniunii Europene către muritorii de rând şi de foame? Urmează alegerile pentru Parlamentul European, cel pe care guvernanţii noştri îl scot la înaintare când trebuie să mai scumpească ceva şi să mai pună o taxă, să mai taie o pensie, un salariu. Uituci români, votaţi-i pe aceiaşi oameni, din aceleaşi partide, cu aceleaşi interese, ca şi până acum, şi veţi avea parte de aceleaşi drepturi şi aceleaşi legi.

Este ciudat, când la Pungeşti nişte amărâţi îşi apărau dreptul la viaţă, paşnic, cerând să le fie lăsate curate apele, poliţia unui guvern vândut companiilor străine a sărit cu bastoanele pe bieţii oameni susţinând că au acţionat legal pentru că amărâţii ăia blocau şoseaua. Uniunea Europeană nu a spus nimic, pentru că poliţia apăra interesele „investitorilor”. Recent, când mii de oameni înarmaţi cu sticle incendiare, arme şi muniţie de război au blocat viaţa politică a ţării, străzile şi întregul Kiev, reprezentanţii Uniunii Europene şi ai României au cerut guvernului ucrainean să dea dovadă de moderaţie şi să nu … se apere. Democraţie cu două feţe!

footer