Revista Art-emis
Galileo Galilei, un italian ilustru PDF Imprimare Email
Prof. Giuseppe Pace   
Miercuri, 19 Februarie 2014 21:34

Galileo Galilei, art-emis-1„Ziua lui Galilei", 15 februarie, omagiat? de autor ?i de conducerea ?colii dar ?i de colegii, ingineri, profesori de matematic?, fizic? ?i chimie care predau la clasele de la sec?ia italian? ?i-au propus s? readuc? în aten?ie personalitatea lui Galileo Galilei într-o mare ?coal? tehnic? din Romania, Colegiul Tehnic „Transilvania”, împreun? cu al?i 1.100 de elevi. În aceast? modern? ?coal? româneasc?, comparabil? cu un institut tehnico-industrial italian; exist? o sec?ie bilingv?, care, un deceniu i-a înv??at pe al?i 150 tineri români, o alt? limb? neolatin?. Dup? s?rb?torirea „Zilei lui Mihai Eminescu” din 15 ianuarie 2006 - manifestare didactic? în patru limbi-printre care ?i limba italian? -, ne-am gândit s? cinstim memoria unui om ilustru al ?tiin?ei ?i al tehnicii, în acela?i timp ?i un mare literat - comparabil cu Dante Alighieri -, care a contribuit mult la r?spândirea limbii italiene. Galileo Galilei - n?scut la 15 februarie 1564, la Pisa, în Marele Ducat al Toscanei, decedat la Arcetri la 8 ianuarie 1642 - a reprezentat, în mod inovator, împreun? cu alte mari personalit??i ale stiin?ei: Copernic, Kepler, Newton, Cartesio, ?tiin?ele fizicii, astronomiei, matematicii ?i filosofiei, materii care se studiaz? în toate ?colile din lume. În special, ?tiin?ele naturale - sau reale, cum se numesc în România -, sunt studiate ?i în Liceul româno-italian Transilvania, din Deva, re?edin?a jude?ului Hunedoara, care are pe propriul teritoriu ambele capitale ale Daciei: Sarmizegetusa Regia a regelui Decebal, înainte de anul 106 î.C. în mun?ii Or??tiei, ?i lang Hatec în campie Sarmizegetusa Ulpia a Împ?ratului Traian, dup? cucerirea unei p?r?i a Daciei.

Elevii de la sec?ia italiano-roman? au studiat principalele descoperiri galileene ?i, în particular, au citit pagina cultural? a cotidianului italian „La Repubblica” din 18 martie 2001, unde sunt men?ionate aspectele ?tiin?ifice, filosofice ?i religioase legate de istoria personal? a lui Galileo Galilei. Acest italian ilustru în ?tiin?ele naturale din toat? lumea a fost obligat de c?tre Biseric? s? renege oficial heliocentrismul copernican, la 22 iunie 1633. La 31 octombrie 1992, Galileo a fost reabilitat de Papa Ioan Paul al II-lea la Vatican, în fa?a Academiei Pontifice a ?tiin?ei. Pontiful s-a oprit asupra lipsei de comunicare între ?tiin?a ?i credin?a catolic? ?i a deplâns acest fapt care a influen?at în mod dramatic rela?ia dintre cele dou?.Important? decizie a Papei, este amintit? în cartea „Galileo” scris? de James Reston, republicat? ?i distribuit? în 2003, ca supliment al revistei „Familia Cre?tin?”. În diminea?a urm?toare, la 1 noiembrie 1992, ziarul vatican L’Osservatore Romano publica un reportaj pe prima pagin? cu titlul: Credin?a nu mai poate intra în conflict cu ra?iunea.În restul lumii scria Reston, tonalitatea nu era la fel de triumfal?. Pe prima pagin? a ziarului american The New York Times ap?rea titlul : Dup? 350 de ani Vaticanul afirm? c? Galileo avea dreptate, « si muove ». La rândul s?u, Los Angeles Times scria: E oficial ! P?mântul se învârte în jurul Soarelui! - ?i dup? p?rerea Vaticanului.

Între ?tiin?? ?i credin?? nu ar mai trebui s? mai fie conflicte pentru c? sunt metode de studiu diferite. ?tiin?ele studiaz? cu metoda galilean? a fizicii, cele religioase cu metoda metafizicii, care nu are nevoie s? m?soare ?i s? cuantifice ceea ce studiaz?. Elevul trebuie s? fie ajutat pentru a nu intra într-un conflict de idei între ceea ce studiaz? la ?tiin?ele naturale ?i ceea ce studiaz? la religie. Sunt dou? ferestre spre lume care sunt utilizate pentru a putea observa mai bine atât realitatea cât ?i minunata natur? prin principiul anthropocentric ?i egocentric cum sus?in unii cercet?tori ai Ecologiei umane.

Am devenit un adept al Ecologiei umane, dup? ce am frecventat cursurile Universit??ii din Padova unde pentru 18 ani a predat Galileo Galilei. La Padova, din 1592 pân? la 1610, Galilei a predat matematic? ?i a descoperit luneta, craterele lunare, petele solare, rota?ia Soarelui, fazele lui Venus, inelele lui Saturn ?i cei patru sateli?i a lui Jupiter: Io, Europa, Ganimede ?i Callisto, pe care le dedica familiei Medici din Floren?a, numindu-le Planetele Medicee. Pe unul dintre ace?tia, Io, sondele spa?iale Voyager I ?i Voyager I, în 1979 au descoperit prezen?a vulcanilor activi. Dogele de Vene?ia ?i Curia din Padova l-au protejat pe Galilei de amenin??rile Bisericii de la Roma ?i au sprijinit ideile sale inovatoare prin fraza oficial? rostit? cu prilejul descoperirii galileene a petelor solare Le v?d ?i eu, pronun?at? de Doge în Pia?a San Marco din Vene?ia în fa?a lunetei îndreptate spre Soare. O autoritate politic? cum era Dogele, recunoscând descoperirea galilean? a petelor solare, a f?cut s? cad? dogma mi?c?rii stelelor. În Toscana, în schimb Galileo continu?, cu mari obstacole, ecleziastice, descoperirile deja incepute la Pisa în urm? cu ca?iva ani, izocronismul pendulului, accelera?ia gravita?ional?, balan?a hidrostatic? pentru determinarea greut??ii specifice a corpurilor ?i numeroase reguli matematice ?i fizice care stau la baza stiin?ei moderne.

La Padova, Galileo tr?ise într-un mediu viu ?i stimulant, unde a petrecut cei mai frumo?i 18 ani din via??. Catedra de matematic? de la Universitatea din Padova a fost cunoscut? datorit? lui Galileo ?i Galileo-Galilei-art-emis-2ast?zi, mul?i merg acolo pentru a admira vestigiile ?i statuile existente în acea faimoas? sal?, cât ?i pe cea a diplomatului român Constantin Cantacuzino, admirat? de directori, profesori ?i elevii de la Liceul Transilvania din Deva, în aprilie 2004, pe parcursul unei excursii în spa?iul cultural italian, cu ocazia unei vizite la Padova ?i la Institutul „Tehnic P. F. Calvi”, fosta ?coal? a autorului, la Pordenone, Gualdo Tadino, Roma ?i Napoli. În ora?ul Gran Dottori a lui Giotto ?i S. Antonio, Galileo s-a dedicat lec?ilor private în afara celor publice ?i l-a avut ca prieten pe nobilul politician al Republicii Serenissima din San Marco, Sagredo, în a c?rui vil?, la por?ile Padovei pe teritoriul actual al localit??ii Vigonovo, a creat scrierea sa filosofic? Dialog asupra celor dou? sisteme ale lumii: ptolomeic ?i copernican”, pe care o public? mai târziu. Tot la Padova, Galileo Galilei s-a dedicat printre altele public?rii c?r?ii „Tratatul de fortificare, opera?iile compasului geometric/militar ecc”.

La Floren?a, Galileo a fost constrâns s? renege ideile heliocentrice ?i nu ob?ine protec?ia acordat? în cei 18 ani petrecu?i la universitatea din Padova de c?tre Republica Marinar? din Venezia, numit? ?i Republica Serenissima din San Marco, care a garantat mereu libertatea de gândire a profesorilor s?i. Când Giordano Bruno din Vene?ia a fost trimis la Roma, Inchizi?ia l-a condamnat la ardere pe rug, pentru c? a sus?inut teoria heliocentric? ca ?i Copernic ?i Galilei. În 17 februarie 1600 Giordano Bruno a fost ars de viu la Roma ?i ast?zi un monument ne aminte?te sacrificiul ?i puterea obtuz? a ierarhiilor ecleziastice din acea perioad?. Galileo, dup? ce a negat heliocentrismul, a fost condamnat la t?cere, la mizerie, la boal? ?i la inchisoare pe via??, în propria cas?. Procesul lui Galilei, chiar dac? s-a concluzionat în favoarea lui ?i a ideilor sale inovatoare, continu? sub forma altor aspecte ale cunoa?terii umane, între conservatori ?i inovatori, între experimentali?ti ?i teoreticieni, între adep?i ai mecanicii ?i ai vitalita?ii.

Omul rena?terii europene, chiar dac? pe de o parte a exprimat mai ales în câmp artistic gânduri profunde, nu a putut face la fel în domeniu ?tiin?ific ?i tehnic. Numai mul?umit? revolu?iei industriale ?i inven?iei motorului cu aburi, motorului mecanic, folosirii electricit??ii, ?tiin?a ?i tehnica au putut face progrese în medicin?, biologie, ?i în ingineria chimic?, mecanic?, hidraulic?, nuclear? ?i genetic?.

Cu Copernic înainte, cu Galilei, Kepler ?i Newton mai apoi, noile idei ?i-au descoperit locul în ?coli ?i în rândul poporului. ?coala este locul tinerilor, care vin pentru a cunoa?te gândurile ilu?trilor contemporani, a celor antici, fie conservatori sau inovatori.

?coala tehnic? trebuie s? dea o educa?ie ?tiin?ific?, tehnic? ?i practic? elevilor s?i pe lâng? educa?ia umanist? de îmbog??ire a imagina?iei. Pozitivismul ?tiin?ei ?i tehnicii nu trebuie interpretat într-un mod negativ. Acest fapt a dat avantaje enorme umanit??ii care este sclava deficien?ei alimentare, a bolilor, a supersti?iilor ?i magiei. Galileo Galilei a declan?at un proces de eliberare a gândirii de sub dogma bisericeasc? atât de închistat? în acele vremuri, ?i s? deschid? drumul spre dezvoltarea gândirii ?tiin?ifice.

În Italia, ast?zi, are loc o diminuare a înscrierilor la universit??ile ?tiin?ifice ?i tehnice. Popula?iile italiene ?i române nu au nevoie numai de litera?i, sensibili în arta de a scrie ?i vorbi inteligent, dar ?i de fizicieni, matematicieni, medici, chimi?ti, naturali?ti, geologi, ingineri etc., împreun? contribuind la preg?tirea unui tineret mai informat, competent s? fac? fa?? competi?iei si colaborarii la nivel interna?ional.

footer