Revista Art-emis
Casa Poporului, cl?direa cea mai... cea mai din lume! PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ion Coja   
Duminică, 09 Februarie 2014 16:28

Casa Poporului - Anca Petrescu, art-emisPetre Burlacu: Domnule profesor, a?i urm?rit filmul f?cut de Lucia Hossu Longin despre Casa Poporului. Cum vi se pare?

Prof. univ. dr. Ion Coja: Jalnic! M-a īntristat mai ales comentariul unor arhitec?i, al unor colegi... R?i ?i semidoc?i. Sper c? autoarea filmului i-a c?utat cu lumīnarea pān? i-a g?sit ?i c? majoritatea arhitec?ilor v?d altfel Casa Poporului. Īn schimb, presta?ia Anc?i Petrescu m-a umplut de māndrie, dar ?i de jale, c? s-a pr?p?dit a?a de repede. Nedrept de repede! M? īntreb, īn galeria femeilor care au f?cut istorie pentru neamul romānesc, pe cine am mai putea-o pune al?turi de Anca Petrescu? Nu v?d multe femei de calibrul ei.

P.B.: A?i cunoscut-o pe Anca Petrescu?

I.C.: Da. Am avut acest noroc. Eram senator ?i cānd luam cuvīntul o spuneam pe a dreapt?, mai ales dac? era vorba de guvernan?i. A?a c? Anca Petrescu m-a c?utat ?i mi-a prezentat o serie de anomalii care se produceau la Casa Poporului, unde īnc? nu se mutase parlamentul, dar Adrian N?stase luase īn primire cl?direa ?i-?i f?cea de cap, ca ?i cānd ar fi fost tot un fel de ctitor, un al doilea Ceau?escu. Deh, era beneficiarul cl?dirii... Mai erau multe lucr?ri de terminat ?i prima lui grij? era s? se debaraseze de Anca Petrescu, s?-i ia orice responsabilitate ?i s-o trimit? la plimbare. Adusese o colaboratoare, o doamn? cu studii de arte plastice, chipurile mai priceput? decāt Anca Petrescu pentru ultimele finis?ri, pentru decora?iunile interioare. Era sigur mai priceput? la furat. Aici priceperea Anc?i Petrescu era egal? cu zero ?i a devenit imediat incomod? pentru Adrian N?stase...

Anca Petrescu era, biata femeie, neagr? de sup?rare! Mi-a prezentat o serie de date, unele cu dovezi verificabile, privind jaful pe care l-a instaurat Adrian N?stase la Casa Poporului. Se vede c? mereu i-a pl?cut ce nu-i al lui. ?i n-a prea stat pe gānduri s? dea iama ?i īn Casa Poporului. Cred c? am f?cut o interpelare parlamentar? pe acest subiect. Īn orice caz, dup? mutarea Parlamentului Adrian N?stase a avut cāteva ini?iative lamentabile. A g?urit frumuse?e de marmur?, chiar la intrarea īn cl?dire, ca s? planteze ni?te be?e de metal menite, ca la metro, s? permit? intrarea īn cl?dire numai pe baz? de legitima?ie. Acum be?ele alea stau ca proastele īn mijlocul holului ?i toat? lumea le ocole?te, nici vorb? s? le foloseasc?. Asta ca exemplu. Anca Petrescu avea o list? īntreag? de nereguli ?i prostii, dar ?i de ilegalit??i ale pre?edintelui Camerei Deputa?ilor. Subiect pu?in cunoscut. Poate fi dezvoltat!

P.B.: V-a? īntoarce la film.

I.C.: S? mai zic dou? vorbe despre Anca Petrescu: impresiona de la primele cuvinte, prin priviri, o femeie inteligent?, plin? de tenacitatea unei Vitoria Lipan, foarte sigur? pe ea, dārz?, incomod? pentru orice impostor. Nu mi-o pot imagina lingu?ind pe cineva. Poate c? ?i asta i-a pl?cut lui Ceau?escu, i s-o fi acrit ?i lui de slug?rnicia celor din jur!

P.B.: Filmul?

I.C.: Din film se īn?elege mai bine decāt pricepusem eu de la Anca Petrescu c? Nicolae Ceau?escu a avut pl?cerea s? īncurajeze proiectul unor tineri, al unor muco?i care avuseser? obr?znicia s? se ia la trānt? cu cei care le fuseser? profesori pān? cu cāteva luni mai īnainte... P?i ce poate fi mai frumos decāt s? afli c? īnchistatul de Ceau?escu a fost īn stare s? gāndeasc? atāt de liber! ?i s? se lase pe māna unor „ilu?tri necunoscu?i” plini de entuziasm ?i de idei, care au priceput esen?ialul: s? proiecteze o cl?dire potrivit? cu ce este Romānia la care vis?m noi, voitorii de bine ai ??rii! Aici s-a potrivit Anca Petrescu cu Ceau?escu: au visat la o cl?dire monumental?, dup? chipul ?i asem?narea c?reia s? reconstruim mai departe īntreg Bucure?tiul ?i ?ara! Un Bucure?ti ?i o ?ar? care s? se potriveasc? cu prezen?a celei mai mari cl?diri din lume... Asta este perspectiva pe care trebuie s-o avem asupra monumentalit??ii cl?diri! Trebuie fiecare romān, dup? ce o vede, s? gāndeasc? la alt? scar?, īn gam? major?, cum zicea Noica. Este o cl?dire menit? s? modeleze caractere, s? ne dea elanul c? se poate! C? avem motive, ca romāni ce suntem, s? īndr?znim s? privim oricāt de sus! S? privim de sus īn jurul nostru...

Pe am?rīta de Lucia Login se vedea bine c? i se strepezeau din?ii īn gur? cānd pomenea ceva de bine despre magnificul palat! Fac o precizare ap?sat?, pe care Anca Petrescu nu avea voie s-o fac?: Nicolae Ceau?escu a ?inut ca aceast? cl?dire s? fie cea mai mare din lume! A trimis oameni īn Coreea ca s? m?soare bine cl?direa care se ridicase acolo cu acest scop, iar la īntoarcere, īn urma raportului primit, a mai comandat un etaj! Ca s? fie sigur!... Iar acum se strofoac? to?i nevolnicii, īn frunte cu cei de la Guiness Book ?i cu Lucia Longin, s? g?seasc? cl?diri mai mari, de dimensiuni mai mari! Nu cumva cea romāneasc? s? fie ce mai!

Ca romāni, este elementar? reac?ia de a ap?ra acest statut al Casei Poporului: cea mai mare cl?dire din lume, care cuprinde cel mai mare volum īntre pere?ii s?i exteriori! Pentagonul, s-a spus o vreme, ar fi pe locul īntāi, pentru c? are cea mai mare suprafa?? util?. A?a este, dar asta deoarece īn?l?imea etajelor este la o treime din īn?l?imea unui etaj din Casa Noastr?! Ca volum propriu zis īns?, nici pe departe nu concureaz? cu „noi”! Cic? ar fi, ca volum, mai mare un hangar NASA ?i o piramid? din Mexic, decid cei c?rora le st? īn gāt Casa Poporului! P?i un hangar, un fel de cort din tabl?, se poate numi cl?dire? Īl ridici īntr-o lun? de zile!

Sau un morman imens de pietroaie?!...

A?adar, fra?ilor, bucura?i-v?, CASA POPORULUI este cea mai mare cl?dire din lume! ?i mai este ?i foarte frumoas?, arhitectonic o capodoper?!... A devenit īn scurt timp obiectivul turistic cel mai c?utat din Bucure?ti!

P.B.: Eu am auzit mul?i arhitec?i...

I.C.: Eu am auzit mult mai mul?i arhitec?i comentānd īn derizoriu cl?direa nou? a Teatrului Na?ional... La cursuri li se vorbea studen?ilor arhitec?i de e?ecul acestei cl?diri! Ziceau c? autorul plantase astfel īn mijlocul ora?ului un baraj de hidrocentral?... ?i aveau dreptate!

P.B.: Acum se lucreaz? pe bani grei la reconstituirea formei ini?ale...

I.C.: Da, de parc? ar fi fost o capodoper?! Un moft! Vrei dovada? P?i, iat?, nu se revine de fapt la forma ini?ial?! Ci s-a f?cut un alt proiect, cu modific?ri importante fa?? de forma ini?ial?! P?i cum vine asta, domnule arhitect? S-a mai pomenit a?a ceva?

Īn?eleg s? sus?ii c? Ceau?escu, un analfabet, n-a priceput cāt? avangard?, cāt? subtilitate fusese b?gat? īn cl?direa ini?ial? ?i a modificat-o, banalizānd-o cu acele arcade stupide! Evident, n-a rezultat o capodoper?! Dar acum, dac? vii ?i sus?ii c? ?i-a batjocorit capodopera, de ce nu te mul?ume?ti s? o aduci la forma ini?ial?, aia inspirat?, a c?rei valoare Ceau?escu nu a priceput-o?! Poate c? īn noua form? pe care o va avea, cl?direa i-ar fi pl?cut ?i lui Ceau?escu! Dar eu deduc din toat? tevatura asta c? nici autorului nu-i mai place cl?direa Teatrului Na?ional, a?a cum a proiectat-o ?i a executat-o ini?ial, īn prima variant?. Deci a avut dreptate Ceau?escu, era o form?, o cl?dire urāt?, nedemn? de centrul Bucure?tiului, de pozi?ia cea mai expus? a ora?ului. A stricat-o!

P.B.: S? vedem ce-o s? ias? īn noua īnf??i?are.

I.C.: Fiind la a treia īncercare, ar trebui s? ias? ceva. A? fi primul, ca om normal ce sunt, care m-a? bucura s? ias? o capodoper?!

P.B.: Lui Ceau?escu i s-a spus c? este primul minier al ??rii, dac? nu m? īn?el. I s-a spus c? este ?i primul arhitect, cumva?

I.C.: Nu m-a? mira!... Ce ?tiu este c? atunci cānd se discuta critic despre arhitectura nou?, arhitec?ii care erau de fa??, f?r? excep?ie, d?deau vina pe Ceau?escu c? le d? peste mān?... A?a o fi fost... De multe ori! Dar nu totdeauna. Iat?, eu am dovada faptului c? dac? Ceau?esu nu le d?dea peste mān? arhitec?ilor, putea s? ias? ?i „nasol” de tot... Eu locuiesc pe Titulescu, īn blocul 8, construit dup? cutremur! La scara C. La parter se afl? Mega Image-ul de lāng? prim?ria Banu Manta... Blocul trebuia s? aib? 11 etaje, eu contractasem un apartament la etajul 10, cāt mai sus, dar s? nu fie totu?i la ultimul etaj. Vine Ceau?escu īn vizit? de lucru, blocul era deja pe la etajul doi-trei, ?i decide c? sunt prea multe unsprezece etaje, s? fim mai precau?i, dup? experien?a cutremurului... ?i scoate un etaj. A?a c? etajul 10 ajunge s? fie ?i ultimul! Cu chiu cu vai am reu?it s? schimb contractul ?i s? prind etajul 8, nu chiar 9, cum mi-ar fi pl?cut... Eh, cred c?-?i imaginezi cu cāt? ardoare l-am īnjurat pentru asta pe Ceau?escu!... Ulterior, la celelalte sc?ri, terminate mai tārziu, s-a revenit, ?i au r?mas cu 11 etaje... Cred c? l-am īnjurat pe Ceau?escu ?i de ...tat?, s?racul!

Povestea nu se termin? aici. Ceau?escu a mai cerut o modificare a proiectului: ?i anume s? se demoleze tot ce se construise la celelalte dou? sc?ri, a c?ror structur? de beton fusese deja ridicat? vreo 2-3 etaje...

P.B.: Eh? Cum a?a!

I.C.: Prin proiect, cele trei sc?ri ale blocului 8 nu erau aliniate: scara A ?i B erau mai spre strad? cu vreo 6 metri, adic? cu jum?tate din grosimea cl?dirii... Acum, dac? te duci pe Titulescu ?i te ui?i la blocul 8, vezi c? cu cei ?ase metri cu care se avansa fa?? de tronsonul sc?rii C, blocul ajungea s? calce chiar pe partea carosabil? a bulevardului! Trecea de trotuar!... Ce-o fi fost īn mintea proiectan?ilor?! Poate c? n-ar strica s? se prezinte acest caz la facultatea de arhitectur?, ca un drept la replic? acordat mult prea hulitului nostru prim arhitect... Īn momentul de fa?? cele dou? sc?ri sunt tot ne-aliniate cu prima, dar sunt cu 6 metri mai retrase fa?? de scara C... Deh, unde-i mult? minte ?i ?i mult? prostie cāteodat?...

P.B.: Am s? trec s? m? uit ?i eu!...

I.C.: Dac? e nevoie, m? suni ?i cobor s?-?i dau explica?ii... F? te rog un exerci?iu de imagina?ie ?i īnchipuie-?i Bucure?tiul f?r? noul centru civic...

P.B.: Eu sunt venit īn Bucure?ti dup? 1990, din Chi?in?u... Cānd am v?zut Casa Poporului ?i noul centru civic am r?mas mut de admira?ie.

I.C.: Cānd l-am dus pe ?u?ea s? vad? ?i el noile edificii mi-a zis c? nici la Berlin ?i nici la Moscova nu po?i vedea a?a ceva... Erau singurele mari capitale pe care le vizitase...

P.B.: Eu nu ?tiu ce s-a demolat pentru a se construi Casa Poporului!

I.C.: Cunosc foarte bine acest subiect. Am locuit studen?e?te, cu camer? mobilat?, pān? īn 1980, prin toate cartierele. Am locuit pe Antim, Vīn?tori, 11 iunie, ?erban Vod?, Artei, Sabinelor, Pia?a Pui?or... Meritau salvate, dup? mine, Spitalul Brāncovenesc ?i Arhivele Na?ionale... E de neīn?eles c? a salvat Biserica Mihai Vod? ?i a ascuns-o dup? ni?te blocuri, īn loc s-o lase unde se g?sea, iar acum s-o putem admira īn Parcul Izvor. M? īntreb dac? demol?rile nu s-au f?cut ?i pe māna unor sabotori care l-au īmpins s? d?rāme proste?te. La demolarea bisericii Sfānta Vineri sau a V?c?re?tilor nu m-a? mira s? afl?m c? a fost ?i de a?a ceva vorba... Ceau?escu a fost sabotat īn toate felurile, iar acest sabotaj a avut de regul? un impuls anti-romānesc. A?a a fost demolat? Biserica Enei! La vremea aceea a existat ?i proba. Cānd au demolat cl?direa Arhivelor, proiectat?, ziceau unii, de Ha?deu, nu m-am putut st?pāni, ?i cānd am ajuns la curs le-am vorbit studen?ilor de sacrilegiul care se produce!

P.B.: Am aflat de la colegii dumneavoastr? c? a?i protestat īn ?edin?? de partid ?i īmpotriva demol?rii satelor!

I.C.: Voi, ??tia veni?i din Basarabia, toate le afla?i! Intru la idei!...

P.B.: Cum a fost?

I.C.: Alt?dat?! L?s?m pe alt?dat?! Deocamdat? s? ne bucur?m c? cea mai mare cl?dire din lume nu se afl? īn U.R.S.S. ?i nici īn State.

A consemnat Petre Burlacu

Grafica - Ion M?ld?rescu

footer