Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Marius Diaconescu   
Miercuri, 05 Februarie 2014 23:07
Marius Diaconescu, art-emisMul?i citesc, pu?ini pricep
 
Domnule Pre?edinte! Domnilor consilieri preziden?iali! Domnule Banciu! Domnilor forumi?ti! Înainte s? îi ataca?i pe basarabeni, v? rog s? nu uita?i c? p?rin?ii ?i bunicii no?tri în 1940 nu au avut curaj ?i nu au tras nici m?car un glonte pentru Basarabia. La fel ?i în cazul Ardealului de Nord. Dac? se aprinde mu?tarul în majoritatea românilor când aud de Transilvania, sângele se face ap? când vine vorba de Basarabia. Am apreciat îndr?zneala pre?edintelui de a declara public c? prioritatea politic? a României trebuie s? fie Unirea Basarabiei. Blogurile au r?bufnit în mesaje de apreciere, unii propunând chiar un calendar al Unirii cu o naivitate, care provoac? cel pu?in ilaritate. Dar era frumos pentru c? se vorbea frumos despre Basarabia. Într-un articol am afirmat c? înainte de primul r?zboi mondial ardelenii nu erau entuziasma?i de ideea Unirii, îns? guvernul de la Bucure?ti a ac?ionat pe plan intern ?i extern pentru a preg?ti Unirea. Morala era c? ar trebui s? facem la fel, nu trebie s? ?inem cont de declara?iile politicienilor din Moldova ?i nici de cele ale basarabenilor antiunioni?ti. Desigur c?, aducând în discu?ie Ardealul, o mul?ime de forumi?ti speciali?ti în istorie s-au aprins. Mul?i citesc, pu?ini pricep.
 
Dragostea de Neam ?i ?ar? se m?soar? cu talgere diferite.
 
Am v?zut adesea c? Transilvania ocup? un loc special în inima românilor din vechiul regat. Li se aprinde mu?tarul întodeauna când spui altceva decât au înv??at ei la ?coal? sau din filmele patriotice. Imediat î?i aduc aminte c? „Noi suntem români!”, „Ardealul e p?mânt românesc!” ?i alte lozinci patriotice similare! Când vine vorba de românii din Basarabia, situa?ia este radical schimbat?. Ei nu mai sunt români, sunt ni?te profitori, ni?te rusofili, fetele sunt curve, b?rba?ii be?ivani, habar nu au s? vorbeasc? române?te, nu avem nevoie de ei. Românii din România, ?i mai ales cei din vechiul regat, nu îi iubesc pe românii din Basarabia la fel de mult ca pe românii din Transilvania. Dragostea de neam ?i ?ar? se m?soar? cu dou? talgere diferite. Premisele istorice ar fi trebuit s? genereze, teoretic, o alt? atitudine. Basarabia a fost parte a statului Moldovei de la finele secolului al XIV-lea pân? în 1812, dar Transilvania apar?ine staului român doar dup? 1918. Dar se pare c? nu iubim ce am avut ?i ni s-a luat, dar iubim foarte tare ce nu am avut, din punct de vedere politic, niciodat? pân? la Unire. Îmi permit s? întreb: românii din vechiul regat iubesc românii din Transilvania sau iubesc Transilvania? O simpl? compara?ie ne arat? c? Transilvania are resurse naturale, are industrie, venitul pe cap de locuitor a fost întotdeauna mai mare decât media pe ?ar?, mul?i reg??eni au emigrat în Ardeal ?i Banat în ultimul secol pentru o pâine mai bun?. Basarabia este s?rac? ?i nu îi atrage pe români. Oare ce iubesc românii ?i ce ap?r? strop?indu-se pe forumuri: Transilvania sau pe românii din Transilvania? În cele dou? talgere cu care evalu?m dragostea de frate îi cânt?rim oare pe românii din Transilvania ?i pe românii din Basarabia? Sau cânt?rim Transilvania, respectiv Basarabia, din perspectiva beneficiilor ?i a pierderilor?
 
Nu v?d grinda din propriul ochi,  doar paiul din ochiul celuilalt.
 
Ne place s? ne leg?m de a?a-numitele vicii sau defecte ale românilor din Basarabia. Nu vorbesc bine române?te ?i ne deranjeaz? accentul lor. Crede?i c? românii din Ardeal vorbeau bine române?te în preajma Unirii? Au trecut multe genera?ii prin ?coala în limba român? pân? când au uitat regionalismele de origine maghiar?. Dar ?i acum, ca ?i în urm? cu un veac, românilor din regat le place accentul ardelenilor. Nu ?i cel al basarabenilor! Basarabenii sunt profitori, iau burse ?i nu înva??. Oare de ce se înghesuiau românii din Ardeal pe burse de studii în România înainte de 1918? Nu to?i ob?ineau burse la Budapesta ?i Viena, iar atunci veneau la Bucure?ti. Da, este o diferen?? fa?? de studen?ii de azi, pe vremea aceea erau mult mai pu?ine burse ?i veneau la ?coal? cei care chiar voiau s? înve?e. De obicei mergeau la ?coli înalte doar cei ce voiau s? înve?e cu adev?rat. ?i aveau rezultate bune. În plus, românii din Ardeal care veneau la universit??ile române?ti aveau o ?coal? bun?, dup? programa austriac?. Aceast? baz? le conferea str?lucire printre studen?ii din Bucure?ti. Vin mul?i studen?i basarabeni în România. Este pentru ei o ?ans?, pentru unii de a înv??a, pentru al?ii s? ias? din chingile unei societ??i care nu le ofer? aproape nicio ?ans?. Ca profesor, am fost adesea sup?rat pe studen?ii basarabeni care nu înv??au. Dar am cunoscut ?i basarabeni care str?lucesc în universit??ile române?ti. Oricum sunt pu?ine stele ?i printre românii din România din cauza sistemului de înv???mânt. O simpl? statistic? ne-ar ar?ta c?, procentual, diferen?a dintre studen?ii buni proveni?i din ?colile din România ?i cei veni?i din Basarabia nu este mare. Dar românii au de obicei orbul g?inilor ?i nu v?d grinda din propriul ochi, ci doar paiul din ochiul celuilalt. Basarabencele sunt curve, basarabenii sunt be?ivani. Un stereotip promovat consecvent de televiziuni în emisiunile tabloide. Dac? e un personaj curv? sau be?ivan, trebuie s? fie din Basarabia. Produc?torii emisiunilor respective au orbul g?inilor ?i nu v?d curvele ?i be?ivanii din România, mai bine caut? personaje printre basarabeni. E cool!
 
Ce au avut românii cu fra?ii lor din Basarabia?
 
Când presa ?i politicienii au discursuri împotriva basarabenilor, ar fi explicabil? atitudinea forumi?tilor. Oare câ?i dintre speciali?tii de pe internet au fost în Basarabia? Nu doar s? viziteze centrul Chi?in?ului ?i s? se a?tepte s? fie lua?i în bra?e de basarabeni fiindc? vin din România. Ci s? stea câteva zile, s? îi vad? la casele lor, la ora? sau la ?ar?, s? încerce s? în?eleag? ofurile lor, mai ales împotriva românilor. Au un mare of împotriva ru?ilor, dar au ?i un mare of împotriva românilor. De ce? Ru?ii sunt str?ini, sunt cotropitori, le-au tras-o basarabenilor ca orice ocupant. Dar românii ce au avut cu fra?ii lor din Basarabia? Înainte de Unirea din 1918 propaganda româneasc? era puternic? în Transilvania. Se acordau burse de studii, se finan?au ziare române?ti în Ardeal, presa din regat vuia de subiecte despre Transilvania. În schimb, rareori se auzea ceva despre românii basarabeni. Citeam undeva un document în care un premier român dispunea încetarea oric?ror discu?ii despre Basarabia în presa româneasc? pentru a nu-i sup?ra pe ru?i. Nu întotdeauna presa româneasc? s-a conformat, pentru c? pe vremea aceea libertatea presei chiar era func?ional?. Îns? burse de studii sau propagand? româneasc? în Basarabia nu prea era posibil. De aceea entuziasmul unionist al basarabenilor în 1918 a fost determinat mai degrab? de bol?evicii ru?i ?i de baionetele armatei române. În ciuda declara?iilor unui num?r de politicieni români unioni?ti, nu a existat la Chi?in?u entuziasmul de la Alba Iulia din decembrie 1918. Din p?cate guvernele române?ti nu au f?cut nimic pentru a integra Basarabia în perioada interbelic?. Dac? un func?ionar din regat c?lca strâmb era mutat disciplinar în Basarabia. Era cea mai s?rac? provincie a României. În ciuda dispre?ului de la Bucure?ti, românii din Basarabia erau în propria ?ar?, vorbeau aceea?i limb? cu cei din administra?ie. Chiar dac? uneori jandarmul român venit din regat mai le d?dea câte o centur? pe spate, nu conta, era de la ai lor. Prin anii 1990 am cunoscut un român b?trân pe malul Nistrului, care vorbea perfect române?te ?i sim?ea române?te. Mo? Ilie î?i amintea din vremea copil?riei ?i adolescen?ei despre administra?ia româneasc?, mai ales de jandarmii care îl b?teau când îl prindeau pe malul Nistrului, la pescuit sau sc?ldat. Dar nu conta, zicea hâtru mo? Ilie, erau de-ai no?tri. Dar au venit apoi ru?ii...
 
Dac? vre?i Unirea trebuie s? renun?a?i la obiceiurile politicienilor de pe Dâmbovi?a
 
Ru?ii au avut o propagand? antiromâneasc? foarte bine organizat?, pe care România nu a fost în stare s? o contracareze. Ru?ii au exploatat toate gafele administra?iei române?ti ?i le-au amintit insistent românilor din Basarabia c? România nu îi iube?te. Cea mai bun? dovad?? România i-a dat atât de u?or ru?ilor, f?r? s? trag? nici m?car un glonte! Acesta e marele of al românilor basarabeni, lipsa de curaj a României în momentele cheie din istorie. Vrei s? mergi pe mâna României, dar mai po?i avea oare încredere c? nu te las? balt? imediat ce se strop?e?te rusul c?tre Bucure?ti? Înainte de a-i critica pe politicienii moldoveni, care oricum nu difer? de cei de pe Dâmbovi?a, ar trebui s? ne gândim dac? noi, românii din România, avem credibilitate la Chi?in?u. Când a venit premierul Leanc? la Bucure?ti ?i s-a întâlnit cu premierul român, s-au r??oit pe blog ?i la televizor consilierii pre?edintelui, speciali?ti în politica extern?. C? i-a deranjat întâlnirea cu Ponta, e de în?eles. Dar nu pot s? în?eleg limbajul cu care au abordat chestiunea. Parc? îl tr?geau de urechi pe Leanc?.
 Domnilor consilieri preziden?iali, dac? vre?i Unirea trebuie s? renun?a?i la obiceiurile politicienilor de pe Dâmbovi?a. Basarabenii nu sunt copii pe care îi cumperi cu o pr?jitur?, iar pentru c? nu te ascult? nu le mai dai alt? bucat?. Renun?a?i la acest comportament infantil ?i trata?i chestiunea cu maxim? responsabilitate. Ceea ce zice?i Dvs la Bucure?ti sau aiurea este multiplicat la Chi?in?u. Dac? vre?i Unirea, cultiva?i în primul rând încredearea basarabenilor în românii din România. Nu îi mai trata?i de sus pe politicienii basarabeni, str?dui?i-v? s? se simt? acas? când vin în România, nu cu cadouri, ci cu o atitudine pozitiv?, de încredere. Am crezut c? strop?irea consilierilor preziden?iali la adresa premierului Leanc? a fost un accident, de?i doi dintre ei au dat-o cu oi?tea în gard. Îns? dup? câteva zile pre?edintele României a pierdut aproape tot ceea ce s-a str?duit mul?i ani s? construiasc? în rela?ia cu Basarabia. Sup?rat pe atitudinea lui Leanc? ?i pe faptul c? Ponta a reu?it un exerci?iu de imagine pe tema Basarabiei, pre?edintele le-a amintit basarabenilor c? factura pe care ar trebui s? o pl?teasc? României este foarte mare, undeva peste 400 milioane de euro, care au fost ajutoare directe sau indirecte, prin diverse mecanisme, a fost curent electric, au fost case construite pentru sinistra?i, au fost bursele ?colare.
 
România are o datorie imens? fa?? de Basarabia, nefacturabil?: 28 iunie 1940
 
Am auzit declara?iile pre?edintelui în direct, am crezut c? e un vis urât, nu îmi venea s? cred c? a?a u?or poate s? dea domnul B?sescu cu bâta-în balt?. A dat-o f?r? s? clipeasc?, f?r? s? se gândeasc? la consecin?e. Domnule pre?edinte, Dvs. ?i to?i politicienii din România, nu trebuie s? uita?i c? România are o datorie imens? fa?? de Basarabia, nefacturabil?: în 28 iunie 1940 statul român nu a tras nici m?car un glonte ca s? îi apere pe basarabeni ?i a cedat Basarabia ru?ilor!
Domnilor politicieni din Bucure?ti, glontele netras în 1940 are o valoare inestimabil?! La?itatea politicienilor români de acum 70 de ani ne cost? ?i azi. Indiferent de pre?, trebuie s? îl pl?tim. Trebuie s? recâ?tig?m ?i s? construim încrederea basarabenilor în România. Prin ajutoare financiare, prin sprijin diplomatic, prin burse ?colare, prin c?r?i, indiferent cum, nu conteaz?. Ajutorul nu se factureaz? niciodat?! Pentru a reconstrui încrederea basarabenilor în România este necesar? mai mult? responsabilitate din partea intelectualilor români, în special a formatorilor de opinie. Chiar ?i produc?torii de tabloide TV ar trebui s? vad? c? în Basarabia nu g?se?ti oameni la bar la ora opt diminea?a ca în România. Înainte s? vede?i curvele din Basarabia, uita?i-v? în jurul Dvs. E plin de curve din România din Bucure?ti pân? la Madrid. M?car intelectualii, dac? au preten?ia c? sunt intelectuali, ar trebui s? în?eleag? c? este total neproductiv discursul antibasarabean. ?i c? este datoria noastr? s? reconstruim încrederea basarabenilor în România. Suficient încât s? nu se mai repete anul 1940.
 
Pentru cei mai mul?i basarabeni România este patria lor. Nu uita?i cât de tare doare glon?ul patriei!
 
Domnule Banciu, pute?i tr?i cu o burs? de 65 euro, atât cît primesc studen?ii basarabeni de la statul român? E marea burs? acordat? de generosul stat român ?i de care profit? basarabenii. Face?i acest experiment, încerca?i m?car. Apoi urla?i împotriva profitorilor din Basarabia care iau bursele române?ti. Nu uita?i c? moldovenii au o mai mare sensibilitate decât românii, ei în?eleg pamfletul, dar îi doare mai tare când ajung subiect de pamflet în România, decât în Rusia. Nu m? a?tept s? v? pune?i cenu?? în cap ?i s? v? cere?i scuze basarabenilor pe care i-a?i jignit. Ar fi sub orgoliul Dvs. Spun orgoliu ?i nu demnitate. Oare poate avea demnitate cineva care scuip? în cei din jur cu o libertate de exprimare identic? cu cea de la u?a cortului? Nu uita?i cât de tare doare glon?ul patriei! Chiar dac? nu exult? în declara?ii unioniste, pentru cei mai mul?i basarabeni România este patria lor. Ei simt, chiar ?i cei care au un dinte împotriva românilor, c? la un moment dat va fi o singur? ?ar? româneasc?. Când? Atunci când contextul interna?ional va fi favorabil. La fel ca în cazul Transilvaniei în 1918. Pân? atunci e datoria noastr? s? vorbim frumos despre Basarabia![1]
--------------------------------------------------
footer