Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Ben Todic?, Australia   
Miercuri, 22 Ianuarie 2014 20:31

Ben Todic?, Australia, art-emisDialog cu omul de cultur? Ben Todic?, rezident în Australia

Corina Popescu: Stimate domule Ben Todic?, sunt peste trei decenii de când a?i p?r?sit ?ara în schimbul unui t?râm îndep?rtat ?i înc? exotic pentru europeni - Australia. Se mai vede România din cel?lalt cap?t al lumii?

Ben Todic?: Dac? România r?mânea comunist? se mai vedea, îns? acum c? e democrat? s-a aliniat cu restul na?iunilor ?i nu se mai vede, ba chiar a coborât câteva trepte spre lumea a treia. Te doare s-o vezi înghi?it? de Europa, care, la rândul ei nu e liber?, fiind sub comanda american?. Scopul declarat pentru care a fost propus? unirea ??rilor europene este contrazis de apartenen?a acestora la blocul N.A.T.O., condus ?i administrat de S.U.A.. Acest lucru dovede?te clar faptul c? Germania, Fran?a ?i Anglia sunt slugarnice ?i obediente Statelor Unite. Odat? cu dispari?ia blocului comunist ?i dezmembrarea Uniunii Sovietice trebuia desfiin?at? ?i organiza?ia N.A.T.O.. America nu trebuia s? fie l?sat? s? se amestece în treburile interne ale ??rilor din Europa ?i s? bombardeze Serbia. Germania, dac? dorea s? fie în frunte, trebuia s? zic? Nu! Noi ne gospod?rim singuri! ?i atunci ar fi câ?tigat autoritate ?i suprema?ie. Atâta timp cât Europa nu e independent? ?i suveran?, România nu se va vedea cu demnitate ?i coloan? vertebral?. Va r?mâne un petec de proprietate la cheremul aventurierilor economici de ocazie ?i a unor politruci dezaxa?i. Nu exist? nici o sclipire de mândrie în toat? Europa care s? dea speran??. Tot ce are loc în Europa acum e nenatural. Toat? popula?ia e cu pumnul în gur? ?i se sufoc?. Din p?cate, în acest climat, au reu?it s? distrug? ce era bun ?i demn în România. Au demolat industria, agricultura, turismul, educa?ia, cultura, s?n?tatea... Oare a mai r?mas ceva în spiritul pur românesc de alt? dat?, construit ?i creat cu atâta trud? de români? În alt? ordine de idei, inteligen?a româneasc? format? la ?coala din ?ar? sclipe?te pe toate meriadianele lumii ?i de ea beneficiaz? sau, pot spune f?r? temerea de a gre?i, profit? al?ii. Acest lucru este foarte onorant pentru noi, poate singurul lucru bun care se vede, dar este ?i extrem de dureros pentru neamul nostru. Aceast? materie cenu?ie trebuia motivat? s? lucreze ?i s? creeze în ?ar? pentru români. M? întreb: oare doar str?inii sunt de vin?, ori ?i noi, România ca stat? Cred c? trebuie s? ne asum?m ?i noi gre?elile bine alimentate ?i crescute în propria ograd?. ?i atunci, îmi permit s? închei tot printr-o întrebare: Ce s? se mai vad? din România noastr? de ast?zi?

C.P.: Volumele pe care le-a?i publicat în limba român? au titluri simptomatice pentru condi?ia celui plecat dintr-o cultur? spre o alta - „Între dou? lumi” [...] ?i „În dou? lumi” [...]. S? fie oare vorba despre o condi?ie etern tranzitorie a celui str?mutat în alt meridian?

B.T.: Nu este vorba atât de loc cât este de valori ?i obiceiuri, tradi?ii ?i credin??, planuri ?i vise, leg?turile dintre oameni ?i tr?irile lor, felul de a vedea ?i interpreta via?a. În cazul primului volum am realizat c? nu mai am ?ar? ?i c? tr?iesc într-una improvizat? “Australia”, hr?nindu-m? din cea de origine, care nu mai exista decât în amintire. Apoi am realizat cât de important? este experien?a de tranzi?ie ?i rezultatul pierderii celei de origine ?i ne afecteaz? în cea de acum. La un moment dat am sim?it c? amândou? lumile sunt importante ?i trebuiesc memorate ?i transmise celor ce vor urma. Prezentul îmi ?ine treaz trecutul ?i acest proces mi le clarific? pe amândou?. În amândou? lumile omul tr?ie?te. Personal, el evolueaz?, cre?te intelectual, ?tiin?ific, profesional, îns? nu se schimb?, ci r?mâne la fel în structura lui intim?, profund?. Mai adaug ?i faptul c? se schimb? mereu politica din jurul lui care îl ?ine departe de adev?r. Via?a ne este mereu furat? de speculan?ii economici care au grij? s? ne ?in? ca într-o plas? ?i s? ne foloseasc? în interesul lor. Din povestirile ?i dialogul meu cu oameni care nu prezint? interes pentru sistem am în?eles c? se ascund adev?ruri profunde care ne arat? c? noi, la baz? suntem a?a cum ne-a creat Dumnezeu, cu calit??i de buni p?rin?i, de buni vecini, iubitori de aproapele ?i gospodari. Aceste calit??i sunt mereu mânjite de interesele politice ?i condamnate la lips? de vizibilitate ?i însemn?tate pentru ordinea de zi a ??rilor, claselor ?i persoanelor c?rora li s-a încredin?at func?ia de reprezentan?i ?i diriguitori, dar nicidecum ?i de protectori ai omenirii. Ce vin? are omul de rând de direc?ia hot?rât? de manipulatori? De ce trebuie el s? pl?teasc? pentru nereu?ita ?iretlicurilor celor necinsti?i. Mereu na?iunile sunt reduse la ni?te etichete: comunism, feudalism, socialism, capitalism etc., când în realitate niciuna nu e natural? ?i nu îl reprezint? pe om. Deci, în toate lumile, omul are grij? de familie ?i munce?te ca s? supravie?uiasc?. Ceea ce diferen?iaz? pe australieni de români este limba ?i cultura, în rest suntem la fel. Dac? privim de-a lungul istoriei ?i lu?m toate orânduirile la microscop, vom observa c? românul e acela?i, doar orânduirile cu asmu?itorii ?i trep?du?ii se schimb?. Dac? am renun?a la orânduiri ?i la oportuni?tii ei, atunci am cre?te etern ?i nu am mai fi mereu în tranzi?ie. Odat? ce dispare o orânduire, este irelevant s? lup?i împotriva ei pentru c? argumentele tale stau în picioare doar în fa?a ei, pe cea nou? nu o intereseaz? lupta ta, îns?, din p?cate, suntem condi?iona?i s? lupt?m ca s? ne învârtim în cercuri, s? r?mânem în tranzi?ie etern? pe orice meridian.

C.P.: Europenii, în general, ?i balcanicii, în special, au structuri mentalitare, psihologice ?i culturale bine conturate. Se reconfigureaz? ele în condi?iile unei replant?ri într-o cultur? atât de diferit? ? Se conserv? ele sau suport? adapt?ri la „spiritul locului”?

B.T.: Toate cele de mai sus. Dac? în ?ara de origine ai avut un reper, acum c? ai dou? ??ri ?i vei avea dou? repere de orientare. Sigur c? vei p?stra pe cele sfinte, mo?tenite de la p?rin?i, pe unele le vei emancipa, la altele vei renun?a, ?i vei descoperi ?i tu însu?i structuri noi sau chiar le vei încruci?a creând posibilit??i noi. În cazul meu, sigur c? poporul român are o istorie milenar? care s-a înfipt bine în neam prin testul timpului în compara?ie cu Australia, care la 200 de ani nu are aproape nimic. În realitate este o amestec?tur? de culturi, mentalit??i ?i psihologii impuse for?at de coloniali?ti, pentru c? asta e Australia, o colonie. Pe de alt? parte, golurile care au existat în colonia, cazarma înfiin?at? au fost încet completate ?i îmbog??ite de noii veni?i, imigran?ii, omenii liberi. În func?ie de necesit??i începi s? adaugi ?i s? remodelezi p?r?i din mentalitate ?i cultur?, lucru natural ?i benefic maturiz?rii ca specie. Unele aspecte ale culturii sunt controlate de coloni?ti, îns? altele se maturizeaz? în ilegalitate. S? nu uit?m faptul c? aici cultura european? se întâlne?te cu cea asiatic? ?i african? sau a orientului mijlociu, toate la fel de puternice, iar, în final împ?nate ?i în?esate de cultura modern?, artificial?, impus? de ordinea de zi. Cu atâtea repere, sigur c? mentalitatea, psihologia ?i cultura român? se altoiesc dând un fruct mai bogat ?i mai rezistent. Dac? cineva ar face un studiu la toate cuiburile de comunit??i române?ti de pe p?mânt, m? refer la cele vechi de peste o sut?, dou? de ani vor avea posibilitatea s? vad? cum au fost influen?ate, dar ?i cum ?i ce le-a înt?rit în încruci?area cu vecinii în mijlocul c?rora s-au refugiat sau de care au fost cotropi?i. Toate aceste schimb?ri sunt vânturi ?i ploi care trec, îns? esen?a r?mâne ?i a r?mas de mii de ani. Eu, în Australia duc mai departe mentalitatea ?i cultura României anilor mei. Cei care au r?mas acas? continu? s? ?i-o modeleze ?i s? se adapteze la vremurile care au n?v?lit peste ei. Sigur c? noii st?pâni îi vor modela spre folosul ?i în interesul lor, dar esen?a m?rului de aur din aceast? încruci?are va r?mâne. În acela?i timp, cultura australian? este conturat? de esen?a culturilor din care e compus?, încet, încet desprinzându-se de colonialism din necesitate psihologic? ?i cultural? devenind independent?. Deci, s? r?spund la întrebare, mentalitatea, psihologia ?i cultura român? se conserv?, se adapteaz? ?i se încruci?eaz?, dar nu se pierde, ci dimpotriv? devine mai puternic?. În timp, pentru necunosc?tori devine invizibil?, îns? ea d?inuie.

C.P.: Ce factori de coagulare ai comunit??ii române?ti din Australia sunt mai activi ?i cum influen?eaz? ei leg?tura dintre românii australieni de adop?ie, dar ?i leg?tura lor cu ?ara?

B.T.: Se spune c? „Românul fiind român, tot sarmalele r?mân singurul factor de coagulare.” E adev?rat, îns? factorii de coagulare importan?i r?mân limba, obiceiurile ?i tradi?iile, care îi adun? pe români de orice categorie la biserici, ?coli, case de cultur?, ac?iuni sportive etc.

Apoi, urmeaz? mass-media: reviste, ziare, radio ?i televiziune, motoare prin care membrii din comunitatea român? de orice statut social st? în contact atât local, mondial, cât ?i cu cei de acas?.

C.P.: Ce alte tradi?ii se (men)?in în comunitatea româneasc??

B.T.: Cele mai populare r?mân Cr?ciunul, Pa?tele ?i Anul Nou. Pe timpul perioadei comuniste se s?rb?toreau ziua unirii principatelor române (24 Ianuarie), ziua eliber?rii de sub jugul hitlerist (23 August), îns? de când cu democra?ia s-a cam renun?at la ele, iar cele noi alese nu au reu?it s? prind? r?d?cini din cauza confuziei ?i nehot?rârii care vine din ?ar?. Lumea e dezorientat?. Îns? s?rb?torile cre?tine mo?tenite din mo?i str?mo?i continu? s? r?mân? tradi?ii principale al?turi de nun?i ?i botezuri.

C.P.: Le mai e „dor” românilor din Australia de „plaiul” originar? De timpuriu înv??am cu to?ii c? cele dou? cuvinte, la fel ca realit??ile pe care le denumesc, sunt intraductibile.

B.T.: Desigur c? tuturor ne este dor de România pe care am l?sat-o în urm? ?i acest dor va muri odat? cu noi. C? unii vom reu?i mai bine sau mai pu?in bine s? le-o transmitem urma?ilor no?tri r?mâne de v?zut, îns? atâta timp cât ei continu? s? înve?e limba român? ?i s? cunoasc? istoria noastr?, desigur c? vor tr?i ?i ei cu acest dor plantat în sufletul lor. Am întâlnit mul?i tineri români n?scu?i aici în Australia care ?i-au exprimat dorin?a de a merge în ?ar? ca s? vad? locurile p?rin?ilor lor. Ei înva?? aici în Australia s? scrie ?i s? citeasc? în limba român? tocmai pentru acest scop. Australia e ?i ea o ?ar? frumoas? îns? nu se compar? cu România, al c?rui teritoriu este binecuvântat cu toate formele de relief, cu flor? ?i faun? specific? ?i deosebit de bogat? ?i frumoas?. Mun?ii înal?i spre slava lui Dumnezeu, dealurile ?i podi?urile pictare în toate culorile p?mântului, câmpiile ?i v?ile însorite ?i înflorite. Toate acestea br?zdate ?i sc?ldate de ape cug?toare, ori pigmentate cu lacuri ?i iazuri de o frumuse?e aparte. Completeaz? decorul de poveste al ??rii marea cea mare a lui Ovidiu ?i fascinanta Delt? a Dun?rii. Doamne, cât? frumuse?e ne-ai dat! ?i, v? rog crede?i-m?: toate acestea nu le vom uita niciodat? pentru c? noi, exila?ii am înv??at realmente ce-i dorul, dor despre care Arhiepiscopul Iustinian Chira spunea c?: „Acela nu e om dac? nu-i este dor de alt om... Chinul cel mai teribil al iadului este c? sufletele nu pot comunica unul cu altul: fiecare i?i traie?te propria catastrof? ?i nenorocire...” (un fel de democra?ie a iadului zic eu) „tuturor ne e dor de to?i. Astfel via?a nu înseamn? nimic.”

C.P.: Ziua Na?ional? se mai s?rb?tore?te de c?tre românii din Australia, mai are ea semnifica?ii identitare?

B.T.: Nu! Cu p?rere de r?u spun c? nu se mai s?rb?tore?te ca ?i înainte ?i asta din cauz? c? e o zi care nu e plantat? bine în istoria noastr?. Guvernele postdecembriste nu au promovat-o îndeajuns ?i nici leg?tura cu diaspora nu se mai cultiv? ca pe vremuri. Îmi vine în minte regele Mihai. El s-a întors în ?ar? dup? revolu?ie ca s? fie reîntronat ?i l-am fi votat, am fi f?cut-o to?i cu pl?cere dac? am fi ?tiut cine e, dar în afar? de ce ne-a înv??at orânduirea comunist? noi nu am ?tiut prea multe lucruri bune. Majestatea Sa ar fi fost sus?inut de noi to?i cei din diaspora dac? ar fi fost prezent printre noi în lag?rele de refugia?i ca s? ne arate cine e cu adev?rat ?i c? îi pas? de noi. Sunt sigur de faptul c? Ceau?escu ar fi tras cu din?ii de noi s?-l realegem. Regele Mihai trebuia s? trimit? bro?uri ?i pamflete prin câmpuri a?a cum au f?cut-o poc?i?ii. Ar fi putut s? retip?reasc? c?r?i de pe vremea domniei sale ?i a p?rin?ilor lui, ziare, reviste din acea vreme ?i ar fi atras aten?ia multora. Tot a?a e ?i cu noua zi na?ional?. Guvernul român nu a f?cut nimic în acest sens pentru a o promova. Trebuiau oare schimbate toate zilele comemorative vechi? Acestea erau parte din istoria României nu a comunismului.

C.P.: În con?tiin?a românilor e profund înr?d?cinat? lirica eminescian?, ca marc? a spiritului na?ional. Ancheta revistei noastre propune în decembrie, lun? aniversar? a românilor, o reflec?ie contemporan? pe tema „Ce-?i doresc eu ?ie, dulce Românie”... Stimate domnule Ben Todic?, ce gânduri v? anim?, în acest sens - departe geografic, dar mereu aproape suflete?te de ?ar?? Ce i-a?i r?spunde azi poetului?

B.T.: Mul?umesc, drag? Mihai pentru cadoul pe care mi l-ai f?cut mie ?i întregii na?iuni. Ne-ai ar?tat cât de pre?ioas? e limba român?, cât de eficient? ?i f?r? de margini este capacitatea ?i puterea ei de exprimare. Prin opera ta ai ridicat limba român? la rang de regin?, cald? ?i generoas? în a exprima lirismul specific românului, dar ?i dârz? ?i hot?rât? atunci când exprim? revolta împotriva r?uf?c?torilor neamului. Dându-ne posibilitatea de a ne exprima o gam? divers? de sentimente ?i tr?iri, o îmbr??i??m ?i o iubim cu to?ii, asemenea ?ie. În scrierile tale ai sângerat pentru sfârtecarea trupului ??rii, pentru lupta bietului popor român greu încercat de vremuri ?i ai lovit cu puterea cuvântului în du?mani, în cozile de topor tr?d?toare, ai persiflat infamia, lenea ?i reaua credin??. Mul?umesc pentru c? ne-ai înv??at s? observ?m ?i s? iubim, ne-ai înv??at s? fim în?eleg?tori ?i genero?i cu cei de lâng? noi ?i s?-i dojenim prin lec?ii de încântare ?i cântec. Ne-ai înv??at s? suferim ?i s? iert?m cu noble?e. Mul?umesc pentru c? ne-ai ar?tat cine suntem, mai mult decât atât, ne-ai dat în scris cine suntem cu adev?rat ca document de identitate ?i ne-ai f?cut s? fim mândri. Ai stat drept ?i ne-ai ap?rat, ?i-ai dat via?a pentru aceast? limb? ?i neam românesc. Tu nu ai ezitat s? mori pentru credin?a ta, Mihai! D?-mi voie s? te declar sfânt. Amin!

Reporter: Se pare c?, ?i prin cuvintele dumneavoastr?, urarea profetic? din tulbur?toarea poezie eminescian? s-a împlinit: ceea ce r?mâne constant, ca valoare na?ional? peren? ?i „arm? cu t?rie” e mereu spiritul ?i „sufletul românesc”.                                                                                                  

A consemnat Corina Popescu

footer