Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Acad. Alexandru Surdu   
Duminică, 19 Ianuarie 2014 17:52
Wanted - Tokes 2Īn cursul deliber?rilor, Consiliul de Onoare pentru Ordinul Na?ional „Steaua Romaniei” a constatat o serie de aspecte temeinice, relevante, substan?iale ?i conving?toare care ne determin? s? apreciem c? domnul T?kés Lįszló a s?v?r?it, prin declara?iile sale repetate, prin atitudinile, īndemnurile ?i instig?rile sale, prin in?iativele ?i ac?iunile sale politice periculoase, faptele dezonorante care aduc grave prejudicii morale cavalerilor Ordinul Na?ional „Steaua Romaniei”. Īn sprijinul acestei concluzii, aducem īn aten?ie urm?toarele:
1. Prin Decretul num?rul nr. 1.864 din 14 decembrie 2009, publicat īn Monitorul Oficial nr. 884 din 17 decembrie 2009, domnului T?kés Lįszló Tokes i s-a acordat Ordinul Na?ional „Steaua Romāniei” īn grad de Cavaler. Ordinul a fost acordat īn temeiul prevederilor art. 94 lit. a) ?i ale art. 100 din Constitu?ia Romāniei, republicat?, precum ?i ale art. 4 alin. (3), ale art. 6 lit. A ?i ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul na?ional de decora?ii al Romāniei, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, cu prilejul īmplinirii a 20 de ani de la Revolu?ia din Decembrie 1989.
Īn īn?elesul Legii 29/2000 ?i ale HG 1511/2005, servicii excep?ionale, civile sau militare privesc fapte de concep?ie, organizare ?i coordonare, astfel:
a) realiz?ri de mare importan?? īn ap?rarea intereselor supreme ale statului romān: independen??, suveranitate, unitate ?i integritate teritorial?;
b) mari contribu?ii la dezvoltarea economiei na?ionale ?i a serviciilor publice;
c) crea?ii ?tiin?ifice, artistice ?i culturale de mare valoare na?ional? ?i interna?ional?;
d) mari merite īn dezvoltarea ?i promovarea colabor?rii dintre Romānia ?i alte state sau organisme interna?ionale.
Ā 
Īn termeni generici, decora?ia, cu valoare de simbol, avea menirea s? onoreze persoana decorat? pentru faptele sale de natur? moral? ?i etic? vizānd īmpotrivirea fa?? de dictatura comunist? ?i aspira?ia pentru libertate. Orice apreciere de bun? credin?? a evenimentelor din 1989 nu poate constata altceva decāt faptul c? Revolu?ia din Decembrie a avut ca obiectiv īnl?turarea dictaturii comuniste ?i instaurarea libert??ii ?i democra?iei. Nici īn Timi?oara, nici la Bucure?ti ?i niciunde altundeva īn Romānia, Revolu?ia nu a vizat compromiterea independen?ei ?i suveranit??ii na?ionale ori a integrit??ii teritoriale ?i nici punerea īn discu?ie a acestora. ?i la Timi?oara ?i la Cluj-Napoca ?i la Sibiu, dar, mai ales, la Bucure?ti - unde s-a decis victoria poporului romān īmpotriva dictaturii - s-a strigat ?i s-a murit pentru Romānia.[1] Al?turi de libertate, democra?ie ?i principiile statului de drept, aceste valori fundamentale - independen?a, suveranitatea na?ional? ?i integritatea teritorial? - sunt rezultatul unui īndelungat proces istoric (politic, social, economic ?i militar, civic ?i cultural) care īncorporeaz? marile sacrificii ale poporului romān, consacrate de tratatele interna?ionale la care Romānia este parte, consfin?ite īn Constitu?ie ?i īncorporate īn edificiul normativ al Uniunii Europene.
Ā 
Este, desigur, de presupus c? domnul T?kés - europarlamentar romān din 14 iulie 2009 - cunoa?te prevederile Tratatului privind Uniunea European? care, īnc? din preambul, statueaz? c? fondarea acestui edificiu s-a f?cut de c?tre popoarele europene „inspirāndu-se din mo?tenirea cultural?, religioas? ?i umanist? a Europei, din care s-au dezvoltat valorile universale care constituie drepturi inviolabile ?i inalienabile ale persoanei, precum libertatea, democra?ia, egalitatea ?i statul de drept”, avānd ca scop „s? īnt?reasc? solidaritatea īntre popoarele” europene. Prin declara?iile, ini?iativele politice, atitudinile revizioniste ?i instig?rile la ur? interetnic?, domnul europarlamentar romān īncalc? īn mod grosolan aceste principii, cerānd - īn dispre?ul Tratatelor constitutive ale Uniunii Europene ?i al obliga?iilor sale de a le respecta, proteja ?i promova - constituirea unei „regiuni” īn care cet??enii romāni de etnie romān? (sau de alt? etnie decāt cea maghiar?) s? fie supu?i, simultan, ?i voin?ei politice ?i juridice a unui alt stat „protector” (dobāndind, astfel mai multe obliga?ii), īn timp ce cei apar?inānd etniei maghiare ar dobāndi doar o serie de drepturi īn plus/privilegii. Astfel de manifest?ri - care definesc o atititudine politic? discriminatorie ?i contrar? spiritului Unional - nu doar c? reprezint? fapte care īl dezonoreaz? pe purt?torul īnsemnelor ?i creaz? prejudicii morale celorlal?i membri ai Ordinului, dar sfideaz? ?i calitatea sa de europarlamentar romān, situa?ie pe care o sesiz?m ?i Parlamentului European. Men?ion?m aceasta ?i deoarece Regulamentul de Procedur? al Parlamentului European prevede (la Art. 19 §2) urm?toarele:
„Comportamentul deputa?ilor este caracterizat de respect reciproc ?i se bazeaz? pe valorile ?i principiile definit īn textele fundamentale ale Uniunii Europene”. Este, deci, regretabil c? un europarlamentar romān sfideaz? grav, repetat ?i programatic aceste norme, afectānd negativ imaginea ??rii ?i a calit??ii reprezentan?ilor ??rii noaste īn forumul european.
Ā 
Pe de alt? parte, ?i sub imperiul sentimentelor pe care spiritul lui Decembrie le reīnvie an de an, consider?m c? īncerc?rile domnului T?kés Lįszló de a confisca īn interes ?i folos personal simbolurile Revolu?iei ?i de a denatura sensul acesteia dovedesc c? acesta nu a īn?eles nimic din mesajul pe care Ordinul conferit de pre?edintele Romāniei a dorit s? i-l transmit? (mesaj pe care acesta īl ignor? cu arogan?? ?i cinism) ?i reprezint?, totodat?, fapte dezonorante grave pentru un cavaler al Ordinul Na?ional „Steaua Romaniei”. La fel ?i īndemnurile ?i instig?rile sale la īnc?lcarea legalit??ii interne, a celei unionale ?i interna?ionale. Subliniem aceste aspecte deoarece, īn declara?iile sale publice, domnul T?kés apreciaz? c? propunerea de retragere a distinc?iei ar fi „un act antirevolu?ionar” ce face parte din procesul „restaur?rii postcomuniste“. Astfel, īn efortul nedemn de a confisca simbolistica revolu?ionar? a Timi?oarei, domnia sa a afirmat c? „De vreme ce Timi?oarei, Ordinul na?ional Steaua Romāniei, ce mi-a fost conferit īn anul 2009, i-a f?cut dreptate īntr-o anumit? m?sur? ?i . Īn cazul īn care mi se va retrage aceast? distinc?ie, gestul ar echivala cu desconsiderarea repetat? a trecutului revolu?ionar al Timi?oarei. Mai mult, ar constitui o nou? dovad? a restaur?rii rela?iilor ?i organiz?rii de tip comunist ce are loc īn prezent”.[2]
Ā 
Din aceast? perspectiv?, Consiliul de Onoare apreciaz? c? domnul T?kés datoreaz? martirilor Timi?oarei mai mult respect, cel pu?in pe m?sura sprijinului pe care l-a primit, cu sacrificiul vie?ii unora dintre revolu?ionari, iar īncercarea repetat? de a confisca meritele Timi?oarei ?i timi?orenilor reprezint? un abuz moral care īl dezonoreaz? ?i īl fac nedemn de a purta acest insemnele acestui Ordin Na?ional. Aducem īn sprijinul acestei aprecieri ?i opinia unui alt europarlamentar romān - doamna Renate Weber - potrivit c?reia „La acest moment, eu nu cred c? domnul LaszloTokes este identificat, īn Parlamentul European, c? ar fi fost simbolul Revolu?iei”. O astfel de opinie, competent? ?i de bun-sim?, reprezint? un alt argument credibil īn sus?inerea ideii c?, prin declara?iile ?i ac?iunile sale, T?kés Lįszló se plaseaz? īntr-o postur? moral? dezonorant? pentru el ?i inacceptabil? pentru statul romān ?i cet??enii s?i, īn numele c?rora acesta este europarlamentar. De altfel, este o chestiune general? de natur? etic? ?i moral? care subliniaz? ideea c? premierea moral? pentru un fapt trecut nu confer? imunitate moral? sau impunitate moral? pentru fapte dezonorante s?vār?ite ulterior.
2. Īn ceea ce prive?te problematica pus? īn discu?ie prin cererile adresate de cei opt cavaleri ai Ordinului, Consiliul de Onoare a luat not? c?, la data de de 27 iulie 2013, la finalul ?colii de Var? de la Tu?nad-B?i, manifestare la care participau premierul Ungariei ?i un secretar de stat din Ministerul de Externe ungar, cet??eanul romān T?kés Lįszló - Cavaler al Ordinului Na?ional „Steaua Romāniei” īn grad de Cavaler ?i europarlamentar reprezentānd Romānia - a solicitat expres ?efului guvernului de la Budapesta ca Ungaria s? ofere protectorat/protec?ie Transilvaniei. Potrivit relat?rilor de pres? de atunci, domnul T?kés Lįszló - referindu-se la ceea ce dānsul considera c? trebuie s? fie o unitate a maghiarilor din vechile teritorii ale Imperiului Austro-ungar - a f?cut um?toarele afirma?ii: „Trebuie s? vedem ce pre? pl?tim pentru aceast? unitate. Īl rug?m pe premierul Viktor Orban ?i Guvernul condus de el s? construiasc? un sistem de cooperare na?ional?, īn a?a fel īncāt s? oferi?i protectorat Transilvaniei”.[3]Ā Solicitarea - expres? ?i lipsit? de ambiguit??i – a trezit numeroase dezbateri ?i reac?ii īn cadrul opiniei publice, tendin?a de dezaprobare civic? ?i politic? fiind cea dominant?. O astfel de atitudine a vizat īntregul spectru politic ?i civic romānesc. [Ex. Mihai R?zvan Ungureanu: Cererea de „protectorat" a lui Tokes nu intr? īn cadrul constitu?ional [4]; Dup? cum men?ionam anterior, Consiliul de Onoare a constatat c?, pe fondul acestor dezbateri, au ap?rut propuneri ?i solicit?ri privind retragerea ordinului conferit domnului T?kés Lįszló prin Decretul num?rul nr. 1.864 din 14 decembrie 2009. Astfel de aprecieri critice sau solicit?ri privind retragerea decora?iei au fost f?cute de numeroase personalit??i politice, culturale, ?tiin?ifice ?i civice, de jurnali?ti, formatori de opinie ?i al?i cet??eni romāni din ?ar? ?i de peste hotare, unele dintre ele mergānd pān? la observa?ia c? un astfel de politician nu merit? nici cet??enia romān?.[5]
Ā 
3. Īn acest context, ?i īn raport cu primul criteriu de acordare a īnaltei distinc?ii a statului romān, activitatea public? a domnului T?kés Lįszló nu numai ca nu rezoneaz? cu spiritul care guverneaz? existen?a Ordinului, cu exigen?ele morale, de onoare ?i demnitate pe care calitatea de membru - dobāndit? prin lege ?i conferit? prin decret preziden?ial - o implic? ?i o presupune, ci dovede?te o grav? lips? de respect fa?? de cet??enii Romāniei, de statul romān ?i de Constitu?ia Romāniei. Din analiza cererilor privind retragerea decora?iei, a documenta?iei puse la dispozi?ie de cavalerii care au f?cut aceast? solicitare, a documenta?iei publice referitoare la activitatea antiromāneasc? a domnului T?kés ?i a altor date reliefate pe timpul dezbaterilor Consilului de Onoare, au rezultat numeroase aspecte de aceast? natur?, dintre care re?inem, īn rezumat, urm?toarele episoade mai relevante:
- La data de 27 iulie 2013, domnul T?kés a f?cut - īn prezen?a premierului Ungariei - urm?torul apel public-instigare: „Īl rug?m pe premierul Viktor Orban ?i Guvernul condus de el s? construiasc? un sistem de cooperare na?ional?, īn a?a fel īncāt s? oferi?i protectorat Transilvaniei, cum a f?cut Austria cu Tirolul de Sud”.
- Īn luna august 2013, domnul T?kés Lįszló a revenit asupra acestei declara?ii, īn sensul īnt?ririi ei, spunānd urm?toarele: „Noi, ardelenii, ne-am s?turat ca Bucure?tiul s? administreze Ardealul ca pe un soi de colonie. Istoria ultimelor decenii a demonstrat - mai mult sau mai pu?in - c?, īn mod succesiv, puterea de la Bucure?ti este incapabil? de o guvernare corespunz?toare”.
- Īn luna iulie 2011, domnul T?kés Lįszló a declarat c? „puterea romāneasc?” trebuie s?-?i cear? iertare pentru „p?catele” pe care le-au suferit maghiarii „īn epocile post-Trianon ?i post-comunism”, ei cerānd īn schimbul teritoriilor pierdute drepturi, „inclusiv autodeterminare limitat? ?i orice form? de autonomie”.
- Īn luna iulie 2010, domnul T?kés Lįszló a declarat la Universitatea (?coala) de Var? „Tusvanyos” c?, „dac? o microregiune precum Kosovo ?i-a dobāndit autonomia, acela?i lucru ar fi posibil ?i īn ?inutul Secuiesc, iar, dac? va fi nevoie, secuimea trebuie s? ias? īn strad?”.
- Īn luna iulie 2010, domnul T?kés declara: „Īn 2008, am lansat o scrisoare c?tre N.A.T.O., cu acel obiectiv comun al maghiarilor, ob?inerea autonomiei, ?i am atras aten?ia conduc?torului N.A.T.O. c? problema comunit??ii maghiare poate s? fie un risc de securitate īn zona Europei Centrale, indirect ?i pentru N.A.T.O., ?i am cerut sprijin pentru īnfiin?area autonomiilor maghiare īn toate zonele”.
Documenta?ia studiat? de membrii Consiliului de Onoare este, īns?, mult mai vast?. Aprecieri asem?n?toare pot fi reg?site īn peste 130 de interven?ii ale domnului T?kés Lįszló īn Parlamentul European. Multe alte declara?ii, din ?ar? ?i din str?in?tate, pline de neadev?ruri, menite s? intoxice opinia public? ?i s?-i consolideze beneficiile politice ?i materiale proprii, ob?inute prin exploatarea meritelor revolu?ionare, contureaz? ideea unui demers programatic, planificat ?i de lung? durat? īn direc?ia denigr?rii statului romān, a guvern?rii romāne?ti ?i a romānilor ca na?iune ?i popor. A?a, de exemplu, domnul T?kés declara, la Miercurea-Ciuc c? „de 90 de ani īncoace, īn Romānia se petrece un genocid”, referindu-se la o pretins? politic? de romānizare for?at? a regiunilor locuite preponderent de etnici maghiari, subliniind c? ar trebui f?cut un studiu privind romānizarea secuimii. Īn aceia?i idee, īntr-un comunicat de pres?, domnul T?kés Lįszló afirma c? „Se pare … c? exist? un program guvernamental secret care ar popula teritoriile locuite de maghiari, īn primul rānd secuimea, cu moldoveni care de?in cet??enia romān?”. ?i tot īn acela?i spirit calomnios, domnul T?kés Lįszló ataca Biserica Ortodox? Romān? pe care o acuza de „colonizare”, sus?inānd c? „Este ceva nefast c? īn numele Domnului Iisus Hristos se construiesc, se duce aceast? mi?care de cl?dire a bisericilor ortodoxe peste nivelul necesar. Deci este clar c? ortodoxia romān? s-a aliat politicii de colonizare a na?ionalismului romānesc. ?i aceasta este o metod? - romānizarea, asimilarea romāneasc? a Transilvaniei”.
Simpla lectur? a relat?rilor despre astfel de ac?iuni, a declara?iilor ca atare, f?r? a lua īn calcul impactul lor public negativ, pune ?i mai mult īn eviden?? caracterul lipsit de onoare ?i demnitate a prop?v?duitorului unor astfel de idei de sorginte fascisto-horthist?, revan?arde ?i revizioniste, care, prin con?inutul lor, prin metodologie ?i articulare, readuc īn memorie campaniile regimului hortist din perioada de dinaintea Dictatului de la Viena. Ele reprezin?, indubitabil fapte dezonorante care aduc grave prejudicii morale membrilor Ordinului Na?ional „Steaua Romāniei”. Mai mult decāt atāt, prin astfel de declara?ii (ac?iuni politice con?tiente, programatice), prin lansarea unor astfel de mesaje verbale cu rol de instigare ?i provocare, domnul T?kés a avut īn vedere (?i a realizat) sponsorizarea (cel pu?in moral?) a organiza?iilor extremiste, de inspira?ie hortist?, din arealul transilvan. Din aceast? perspectiv?, ?i avānd finalitatea urm?rit?, caden?a specific? opera?iunilor psihologice din cadrul r?zboaielor informa?ionale moderne, perseveren?a ?i natura mesajelor lansate, aceste fapte au aspectul unor ac?iuni din arsenalul terorismului ideologic, vizānd subminarea fundamentelor democratice ale statului romān.
Ā 
Īn acela?i timp, prin astfel de declara?ii, ac?iuni politice ?i instig?ri la īnc?lcarea legilor ?i a spiritului european, prin activitatea sa īn calitatea de lider al unui partid politic ?i al unor organiza?ii non-guvernamentale, domnului T?kés Lįszló face apologia ideologiilor ?i ac?iunilor politice extremiste promovate de partide ?i organiza?ii pretins civice care sfideaza prevederile normelor privind activitatea partidelor politice ?i a organiza?iilor civice. Ne referim, cu prioritate la urm?toarele:
- Constitu?ia Romāniei, Art.40, alin 2: „partidele sau organiza?iile care prin scopurile ori activitatea lor militeaz? īmpotriva […] suveranit??ii, a integrit??ii sau a independen?ei Romāniei sunt neconstitu?ionale”;
- Legea nr.14/2003, art.3, alin 1: „pot func?iona ca partide politice numai asoci-
a?iile cu caracter politic, constituite potrivit legii ?i care militeaz? pentru respectarea suveranit??ii na?ionale, a independen?ei ?i a unit??ii statului, a integrit??ii teritoriale”;
- Legea nr.14/2003, art 3, alin 2: „sunt interzise partidele care prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin activit??ile pe care le organizeaz? īncalc? prevederile art. 30, alin. 7, din Constitu?ia Romāniei”; „sunt interzise de lege def?imarea ??rii ?i a na?iunii [...] incitarea la ur? na?ional? […] la separatism teritorial[...]”.
Este, deci, mai mult decāt evident c? un om politic cet??ean romān, lider al unuipartid pe care īl īndeamn? s? īncalece aceste prevederi legale este total nedemn s? poarte insemnele Ordinului Na?ional „Steaua Romāniei”.
4. Din perspectiva nemijlocit? a conduitei civice, reamintim domnului T?kés Lįszló - cet??ean al Romāniei decorat cu Ordinul Na?ional „Steaua Romāniei” īn grad de Cavaler - c?, potrivit art. 15, §1 din Constitu?ie, cet??enii Romāniei „beneficiaz? de drepturile ?i de libert??ile consacrate prin Constitu?ie ?i prin alte legi ?i au obliga?iile prev?zute de acestea”. „Cet??enii sunt egali īn fa?a legii ?i a autorit??ilor publice, f?r? privilegii ?i f?r? discrimin?ri. Nimeni nu este mai presus de lege” (Constitu?ie, art. 16). „Sunt interzise prin lege def?imarea ??rii ?i a na?iunii, īndemnul la r?zboi de agresiune, la ur? na?ional?, rasial?, de clas?, religioas?, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violen?? public?” (Constitu?ie, art. 30, §7). „Cet??enii romāni, cet??enii str?ini ?i apatrizii trebuie s?-?i exercite drepturile ?i libert??ile constitu?ionale cu bun?-credin??, f?r? s? īncalce drepturile ?i libet??ile celorlal?i.” (Constitu?ie, art. 57). Ce altceva sunt multe din „declara?iile” („opiniile personale” ale) domnului T?kés Lįszló decāt def?imarea ??rii ?i a na?iuniisau īndemn la ur? na?ional?, sau incitare la discriminare, la separatism teritorial? ?i ce sunt, din perspectiva unui Cavaler al Ordinului Na?ional „Steaua Romāniei”, aceste acte def?im?toare, īndemnuri la ur? na?ional? ori incit?ri la discriminare ?i separatism altceva decāt fapte dezonorante? Or, dac? dintr-o perspectiv? īngust?, deformat?, r?u-voitoare, domnul T?kés Lįszló poate pretinde c? manifest?rile sale sunt expresii ale unei ciudate libert??i de exprimare, lipsit? de responsabilitatea implicit? oric?rei libert??i umane, din perspectiva calit??ii de europarlamentar (cet??ean) romān, decorat cu Ordinul Na?ional „Steaua Romāniei”, toate acestea reprezint? fapte dezonorante grave, care aduc prejudicii Ordinului, punānd īn discu?ie calitatea moral? ?i etic? a membrilor s?i care, īn viziunea legiuitorului (reprezentant al cet??enilor Romāniei), a instituit aceast? decora?ie pentru promovarea valorilor ?i intereselor Romāniei eterne, nu ale unor indivizi vremelnici.
Ā 
Subliniem acest aspect deoarece, potrivit legii: „Cavalerii ordinelor na?ionale care poart? vizibil īnsemnele ordinului primesc salutul sau onorul militar cuvenit” (art. 43/L.29/2000); „Cavalerii ordinelor sunt asimila?i gradelor militare ?i beneficiaz? de onoruri militare” (art. 44/L.29/2000); „Cavalerii ordinelor vor fi invita?i s? participe la manifesta?iile publice prilejuite de Ziua Na?ional? a Romāniei sau la diverse alte anivers?ri ?i comemor?ri, asigurāndu-li-se de c?tre organizatori locuri de onoare.” (art. 46/L.29/2000). Despre ce fel de onoruri ?i onoare poate fi vorba īn cazul unui membru al Ordinului care instig? la ?tirbirea suveranit??ii na?ionale, care sus?ine c? īn Romānia se petrece un genocid īmpotriva cet??enilor romāni de etnie maghiar? or secuiasc?, sau care afirm? c? Biserica Ortodox? Romān? este angajat? īntr-o „campanie de colonizare nefast?” a unor locuri din Romānia īn care tr?iesc cet??eni romāni de etnie maghiar?? Cum ar putea primi un astfel de om onoruri militare ?i locuri de onoare la s?rb?toarea na?ional? a Romāniei pe care domnia sa o define?te ca fiind o zi de doliu pentru el. Īncerc?rile, stānjenitoare, ale unor politicieni apropia?i, de a-l ap?ra pe domnul T?kés de impresia negativ? profund? pe care declara?ia de la Tu?nad-B?i a produs-o īn societatea romāneasc? (sub pretextul libert??ii de exprimare) nu au f?cut decāt s? īnt?reac? ?i mai mult convingerea c? ne af?m īn fa?a unui atentat grav la onoarea ?i demnitatea poporului romān ?i nu au mai convins pe nimeni (V. Cum īl ap?r? Kelemen Hunor pe Tokes: „Oricine are dreptul constitu?ional de a spune Prostii”.[6]Ā 
Ā 
5. Tema autonomiei (cultural?, teritorial?, total?) a comunit??ilor maghiare ?i/sau a secuilor din Romānia este o tem? predilect? īn declara?iile provocatoare ale domnului T?kés Lįszló. Īn forma sa principial?, ea poate fi considerat? – īn limitele ra?ionalit??ii politice - o chestiune posibil? ?i necondamnabil? din perspectiva democra?iei. Īn practica unor actori politici, īns?, ea este utilizat? cu rea-credin?? ?i īn modalit??i care submineaz? democra?ia autentic?. Īn cazul de fa??, aceasta este una din modalit??ile pe care domnul T?kés Lįszló le promoveaz? sub acoperirea dreptului la liber? exprimare, invocānd, īn plus, faptul c? ideea ca atare se reg??te ?i īn programele altor personalit??i politice de etnie maghiar? din Romānia sau ale altor partide care reprezint? interesele comunit??ilor maghiare din ?ara noastr?. ?i, tot īn ap?rarea sa, domnul T?kés Lįszló invoc? faptul c? ?i al?i politicieni afla?i īn aceea?i situa?ie ar fi f?cut declara?ii asem?n?toare, pentru care īns? nu sunt tra?i la r?spundere. Īn aceast? chestiune, Consiliul apreciaz? c?, īn acord cu logica fireasc?, invocarea unei (pretinse) gre?eli s?vār?ite de altcineva nu scuz? ?i nu legitimeaz? propria gre?al?. Ceea ce īnseamn? c? faptele sale (atunci cānd sunt) nu sunt mai pu?in dezonorante dac? fapte asem?n?toare, s?vār?ite de al?ii, n-ar fi sanc?ionate. Consiliul de Onoare consider?, īns?, c? - īn baza legii - el este investit s? analizeze ?i s? propun? sanc?ionarea faptei (dac? exist?) numai īn leg?tur? cu chestiunea concret? cu care a fost sesizat, ceea ce īnseamn? c?, dac? domnul T?kés Lįszló are cuno?tin?? de s?vār?irea altor fapte dezonorante similare, de c?tre al?i membri ai Ordinului, domnia sa era ?i este īndrept??it s? cear? retragerea lor, atāt timp cāt a fost ?i īnc? este membru al Ordinului. Mai mult decāt atāt, prin solicitarea expres? a sprijinului sau a protectoratului/protec?iei din partea guvernului de la Budapesta pentru Transilvania (popula?ie+teritoriu; concept politico-administrativ nedefint), domnul T?kés Lįszló dore?te, practic, s? transforme o problem? local?, a unor comunit??i (ori, poate, mai exact, o problem? local? artificial?, utilizat? ca instrument de legitimare electoral? de c?tre unii politicieni īn c?utare de voturi), īntr-o problem? interna?ional?. O astfel de atitudine provocatoare, care dezonoreaz? pe orice cet??ean romān ?i european loial patriei sale ?i construc?iei europene, are la baz? o ac?iune programatic? vizānd denigrarea ?i subminarea Tratatului de pace de la Paris (din anul 1920), care a pus cap?t Primului R?zboi Mondial, īn temeiul unor principii democratice comune (europene ?i americane), de pace f?r? īnving?tori ?i īnvin?i, pace prin promovarea drepturilor popoarelor ?i na?iunilor. Prin acest Tratat, respectiv prin componenta sa semnat? īn Palatul Trianon, Tratatul a consacrat apari?ia statului ungar independent ?i suveran modern (īn grani?ele sale actuale), īntregirea democratic? a unora din statele vecine (īntre care ?i Romania), reglemetarea problemelor teritoriale ?i etnice dintre Austria ?i Ungaria. Contestarea permanent? a Tratatului de la Trianon ?i īndemnul adresat cet??enilor romāni de etnie maghiar? de a sfida realit??ile consfin?ite de acest Tratat (īndemn adresat ?i altora - politicieni ?i cet??eni ai Ungariei, politicieni ?i cet??eni din alte state europene sau nord-americane, etc.) nu reprezint? expresia dreptului la opinie (libertate de gāndire), ci expresia unei campanii revizioniste de factur? fasciso-hortist?, similar? ac?iunilor ?i atitudilor incriminate de legisla?ia european? ?i interna?ional? din aceea?i specie cu antisemitismul, rasismul ?i xenofobia – manifest?ri repudiate oriunde īn lume.
Ā 
Prin acest? abordare, care instig? la īnc?lcarea legisla?iei interna?ionale (dar ?i prin impactul direct asupra realit??ilor prezentului, consacrate īn procesul construc?iei europene), domnul T?kés Lįszló īncalc? ?i īndeamn? la īnc?lcarea principiilor ?i reglement?rilor care stau la baza īntregii construc?ii politico-juridice a noii Europe ?i care constituie temeiul noilor rela?ii de cooperare ?i colaborare dintre Romānia ?i Ungaria, īn conformitate cu principiile dreptului interna?ional, ale Cartei Na?iunilor Unite. Īn detaliu, este vorba de, cel pu?in, urm?toarele tratate ?i acorduri:
- Tratatul de pace de la Paris (Trianon) din 1920;
- Tratatul de pace de la Paris (1947);
- Tratatele de aderare la ONU a Romāniei ?i Ungariei;
- Actul Final de la Helsinki (1975);
- Carta de la Paris pentru o Nou? Europ? (1990);
- Tratatul de īn?elegere ?i bun? vecin?tate īntre Romānia ?i Ungaria (1996);
- Tratatele de aderare la N.A.T.O a Ungariei ?i Romaniei;
- Declara?ia privind cooperarea ?i parteneriatul strategic romāno-ungar
pentru Europa secolului al XXI-lea (29 noiembrie 2002);
- Tratatele de aderare la Uniunea European? a Ungariei ?i Romāniei.
Toate aceste documente promoveaz? ideea respect?rii drepturilor omului īn egal? m?sur? ?i īn corela?ie cu idea respect?rii independen?ei ?i suveranit??ii statelor, a integrit??ii teritoriale a acestora - principii constituente ale construc?iei europene. Toate acestea cheam? la ac?iune „īmpotriva activit??ilor care īncalc? independen?a, egalitatea suveran? sau integritatea teritorial? a statelor participante” (Carta de la Paris), astfel c? orice ac?iune menit? s? duc? la subminarea acestor principii ?i norme este ilegal?, imoral? ?i dezonorant? pentru un cet??ean european, indiferent de etnia sa, de pozi?ia sa politic? sau de func?ia sa.
Ā 
6. Din aceast? perspectiv?, discursul politic al domnului T?kés Lįszló contravine flagrant prevederilor Constitu?iei Romāniei, document pe care domnia sa īl consider? f?r? valoare, acesta sus?inānd īn repetate rānduri c? nu el trebuie s?-?i ajusteze discursul ?i ac?iunile īn raport cu Legea suprem?, ci c? aceasta trebuie schimbat? īn sensul dorin?elor sale, prin renun?area la prevederea referitoare la caracterul de stat na?ional unitar al Romāniei. Este, din aceste considerente, ilogic ?i imoral ca domnului T?kés Lįszló s?-i fie permis s? poarte insemnele Ordinului Na?ional „Steaua Romāniei” - acordat, potrivit Decretului nr. 1864 din 14 decembrie 2009, īn temeiul prevederilor art. 94 lit. a) ?i ale art. 100 din Constitu?ia Romāniei, īn condi?iile īn care, prin ac?iunile sale, acesta īncalc? ?i īndeamn? la īnc?lcarea prevederilor Constitu?iei, aducānd - prin astfel de fapte dezonorante - prejudicii morale, civice ?i de imagine public? membrilor Ordinului.
Ā 
Este de men?ionat faptul c? rela?iile politice, economice, culturale ?i de securitate romāno-ungare sunt reglementate prin mai mult de 150 de tratate, acorduri, conven?ii ?i alte documente bilaterale, toate bazate pe principiile Tratatului de la Trianon din anul 1920 ?i ale Tratatului de la Paris din anul 1947. Toate aceste principii au fost īncorporate īn prevederile Constitu?iei Romāniei ?i ale Tratatului romāno-ungar din anul 1996, devenind - prin aderarea Romāniei ?i Ungariei la Uniunea European? - patrimoniu de drept al Uniunii Europene. A considera acum Tratatul de la Trianon ca fiind criminal ?i a īndemna la instituirea protec?iei Ungariei asupra unor milioane de cet??eni romāni din Romānia reprezint? o ofens? foarte grav? ?i impardonabil? la adresa Romāniei, a statului de drept ?i a tuturor romānilor. O astfel de atitudine - care īndeamn? f??i? la ur? interetnic? ?i la conflict - se constituie, totodat?, īntr-un un gest sfid?tor la adresa celor dou? state ?i popoare, un gest care dezonoreaz? profund pe orice cet??ean romān care, īn consecin??, nu mai poate fi purt?torul unei astfel de distinc?ii. Prin astfel de declara?ii, atitudini, gesturi simbolice ?i alte fapte reprobabile, domnul T?kés Lįszló dovede?te c? nu vrea s? a īn?eleag? nimic din repro?urile legitime ?i argumentate care i s-au adus, continuānd s? lanseze īn spa?iul public declara?ii absurde, neīntemeiate, calomnioase. Domnia sa a īnc?lcat flagrant, continuu ?i īn mod deliberat, regulile de conduit? public? impuse de calitatea de membru al Ordinului Na?ional „Steaua Romāniei”, pentru c?, pe fond, promovānd un discurs agresiv, profund antiromānesc, domnul T?kés dovede?te lips? de respect fa?? de statul romān ?i este, prin urmare, nedemn de prestigioasa decora?ie primit? din partea acestuia. Prin sanc?iunea propus?, Consiliul nu contest?, deci, dreptul s?u la opinie, ci constat? doar c? un membru al Ordinului care face astfel de declara?ii, respectiv domnul T?kés, este nedemn s? fac? parte din rāndul membrilor acestui Ordin.Din aceaste considerente, apreciem c? sunt, totodat?, īntrunite cerin?ele Cur?ii Constitu?ionale a Romāniei care, prin Decizia nr. 88/2009, stabile?te c?, īn evaluarea unor astfel de fapte este necesar? luarea īn considerare a unui just raport de propor?ionalitate īntre faptele care au determinat acordarea unui ordin ?i cele care stau la baza propunerii de retragere a lui, avānd īn vedere c? o astfel de conduit? este nedemn? ?i dezonorant?, indiferent de meritele anterioare ale acelei persoane.
Ā 
7. Elocvent īn raport cu atitudinea nedemn? a domnului T?kés Lįszló fa?? de statul romān, de autorit??ile sale ?i de organiza?iile romāne?ti cu valoare de simbol este ?i refuzul acestuia de a r?spunde invita?iei la dialog lansat? de Consiliului de Onoare, [7] ini?ial prin neprezentare, iar, la ultima ?edin??, prin refuzul dialogului direct ?i desemnarea unui avocat pentru a vorbi īn numele s?u, de?i i se explicase anterior acestuia c?, potrivit legii, activitatea Consiliului de Onoare nu este o instan?? de judecat? īn sensul juridic al termenului (de natur? penal?, civil?, administrativ?, fiscal?, arbitral?, etc.), iar activitatea acestuia este una care opereaz? īn spa?iul onoarei ?i al demnit??ii, īn cel etic ?i moral. Este adev?rat c? Hot?rārea 1511/2005 face vorbire despre judecat? (Consiliile de onoare ale fiec?rui ordin judec? faptele persoanelor decorate… - HG 1511/2005, art. 4, al. 1) ?i despre persoana īnvinuit? (HG 1511/2005, art. 5, al. 2). O astfel de „judecat?”, īns?, este una colegial? ?i cavalereasc?, una care presupune participarea direct? a persoanei īn cauz?. ?i aceasta pentru c? activitatea Consiliului de Onoare nu este una bazat? pe principiul contradictorialit??ii - īn cadrul c?reia „reclamantul” ?i „pārātul” se confrunt? īncercānd s? conving? „juriul” de vinov??ia, respectiv nevinov??ia cuiva. Ca urmare, aceasta exclude din principiu reprezentarea prin avocat ?i participarea unor persoane str?ine Ordinului la dezbateri. O astfel de procedur? nu īmpiedec? dreptul la ap?rare deoarece, pe de o parte, persoana īn leg?tur? cu care s-a f?cut sesizarea este invitat? s? participe la ?edin?a Consiliului ?i, pe de alt? parte, hotārārea Consiliului de Onoare nu produce efecte juridice directe asupra calit??ii celui īn cauz?. Aceste efecte se vor produce (dac? se vor produce) numai printr-un act administrativ egal cu cel prin care aceasta s-a acordat (Decret preziden?ial). Ori acest act administrativ poate fi atacat īn justi?ie, fapt ce garanteaz? dreptul la ap?rare.
Ā 
Īn context, men?ion?m ?i faptul c?, īn procesul dezbaterii acestei cauze, Consiliul de Onoare a luat not? de īntāmpinarea depus? de ”avocatul” domnului T?kés Lįszló, care - īn scopul tergivers?rii solu?ion?rii problemei - a contestat legalitatea Consilului, de?i era evident faptul c? acesta s-a constituit īn strict? conformitate cu prevederile Legii 29/2000 ?i ale Hot?rārii de Guvern nr. 1511/2005. Aceste acte normative nu stabilesc nici un cvorum obligatoriu pentru Adunarea General? a Ordinului, nu interzic (nu limiteaz?) dreptul politicienilor de a face parte din Consiliul de Onoare ?i nu stabilesc nici o incompatibilitate de tipul „antepronun??rii” prin declara?ii sau cereri adresate Cancelariei Ordinelor. Mai mult decāt atāt, este de men?ionat c? unele dintre aceste persoane au fost alese, īn mod democratic, īn Consiliul de Onoare, īn considerarea faptului c? participan?ii la vot cuno?teau opinia acestora cu privire la incompatibilitatea celor care s?vār?esc fapte dezonorante cu calitatea de membru al Ordinului. Calitatea de membru al unui partid politic care activeaz? legal īn Romānia (calitate pe care o au unii dintre cei ce au fost ale?i membri ai Consiliului de Onoare) nu poate constitui un motiv temeinic ?i legal pentru ca domnul T?kés s? fie īndrept??it s? califice Consiliul de Onoare ca fiind o „Comisie pesedist?”. Dicolo de faptul c? membrii Consiliului au respins cu vehemen?? acuza?ia impertinent? a domnului T?kés, solicitāndu-i s?-?i cear? scuze, dovada cea mai clar? a lipsei de partizanat a membrilor Consiliului de Onoare ?i a spiritului cavaleresc promovat este aceea c? ace?tia au amānat īn dou? rānduri luarea unei decizii īn absen?a domnul T?kés, de?i Regulamentul de func?ionare nu īi obliga la o astfel de atitudine. Cu toate acestea, chiar ?i īn aceast? situa?ie, domnul T?kés Lįszló a preferat s? aduc? ofense membrilor Consiliului ?i, apoi, s? p?r?seasc? lucr?rile acestui forum pe care l-a comparat cu un tribunal din perioada comunist?, aducānd acuza?ii grave ?i nefondate membrilor acestuia, īn particular, ?i regimului politic din Romānia, īn general: „Un regim post-ceau?ist ?i post-securist se afl? la Putere īn ?ara noastr?, regim care, pe lāng? negarea asigur?rii drepturilor maghiarilor minoritari, reneag? ?i mo?tenirea timi?orean? a schimb?rii din decembrie 1989”. Īn acela?i ton, domnul T?kés a continuat s? lanseze ?i alte atacuri ulterioare la adresa valorilor constitu?ionale, civice, democratice ale Romāniei, ale statului de drept ?i ale cet??enilor romāni: „Repet aceast? cerere fa?? de Ungaria, dar ?i fa?? de Europa, s? se asigure din partea Ungariei ?i a Uniunii Europene unite ap?rarea comunit??ii maghiare din Romānia.”[8]
Ā 
8. Īn ceea ce prive?te sus?inerea repetat? ?i ostentativ? a domnului T?kés Lįszló c? declara?iile sale sunt simple opinii asupra c?rora nu se poate exprima nimeni f?r? a-i īnc?lca dreptul la liber? exprimare, reiter?m īnc? odat? convingerea Consiliului de Onoare c? declara?ia care a declan?at aceast? dezbatere, ca ?i multe alte pretinse declara?ii, ini?iative politice, aprecieri, instig?ri ?i īndemnuri reprezint? veritabile „fapte dezonorante” (īn īn?elesul Legii 29/2000 ?i O.U.G. 11/1998) care aduc prejudicii morale membrilor Ordinului Na?ional „Steaua Romāniei”. Ne-a īnt?rit aceast? convingere ?i recenta sanc?ionare public? a declara?iilor altui europarlamentar romān (domnul Corneliu Vadim Tudor), f?cute īn cadrul Parlamentului European. Īn acest sens, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii - prin Hot?rārea nr. 1034/19.11.2013 - a decis c? declara?iile publice ale celui īn cauz? au fost de natur? s? aduc? grave prejudicii sistemului judiciar ?i magistra?ilor din Romania.
9. Īn considerarea tuturor acestor argumente, convingeri ?i sus?ineri, avānd īn vedere temeinicia ?i legitimitatea moral? ?i civic? a cererilor de retragere a Ordinului Na?ional „Steaua Romāniei” īn grad de Cavaler acordat domnului T?kés Lįszló, Consilul de Onoare a apreciat, cu o majoritate substan?ial?, c? - īn scopul protej?rii valorilor ?i intereselor Ordinului - este necesar? retragerea, de c?tre Pre?edintele Romāniei, a decora?iei ?i excluderea, pe cale de consecin??, a domnului Tökés Lįszló, din rāndul membrilor Ordinului Na?ional „Steaua Romāniei”. Men?ion?m īnc? odat? c? problema generat? de o astfel de conduit? nu poate fi, īn niciun fel legat? de limitarea libert??ii de exprimare. Libertatea - īn toate formele ei - presupune ?i responsabilit??i, iar o retoric? violent?, ce incit? la ur? interetnic? ?i conflict, ce contravine spiritului democratic ?i regulilor de convie?uire īn spa?iul na?ional al Romāniei ?i īn spa?iul Uniunii Europene, trebuie s? fie sanc?ionat? cu fermitate deoarece un astfel de discurs, dublat de gesturi provocatoare, nu este compatibil cu calitatea de membru al Ordinului Na?ional „Steaua Romāniei”.
Ā 
Membrii Consiliului de Onoare:
1. Ionel Haiduc - Pre?edinte
2. Constantin Degeratu
3. Costin Georgescu
4. Mircea Geoan?
5. Ecaterina Andronescu
6. Gabriela Firea
7. ?erban Budi?teanu
Documentul a fost redactat īn trei exemplare originale, īn limba romān?.[9]
- Va urma -
Grafica - Ion M?ld?rescu
..................................................................
[1] Vezi „Romānia este numai una” - Bucure?ti, 22-23 decembrie 1989
[2]Ā http://www.romanialibera.ro/ actualitate/politica/tokes-retragerea-ordinului-steaua-romaniei-echivaleaza cu-descon siderarea-trecutului-revolutionar-al-timisoarei-311926.html; Ā http://www.antena3.ro/ politica/tokes-retragerea-ordinului-steaua-romaniei-ar-echivala-cu-desconsiderarea-trectului-revolutionar-al-timisoarei
[3]Ā http://www.mediafax.ro/politic/ tokes-lui-viktor-orban-construiti-un-sistem-in-asa-fel-incat-sa-oferiti-protectorat-transilvaniei11165079
[7] T?kés Lįszló ignor? Consiliul de Onoare al Ordinului „Steaua Romāniei” – Ā http://www.telegrafonline.ro/1379970000/articol/246692/laszlo_tokes_ignora _consiliu l_de_ onoare_al_ordinului_8222steaua_romaniei8221.html
footer