Revista Art-emis
Cine pe cine a tr?dat? PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ion Coja   
Joi, 12 Decembrie 2013 18:34

Prof. univ. dr. Ion CojaÎn „Aldinele”  din 22 august, în articolul 23 august sub coroana regelui, domnul Dan Stanca spunea la un moment dat c? „nu ?tiu care general german mult timp dup? terminarea r?zboiului a declarat c? marea sa ?ar? nu ne va ierta în veci pentru faptul de a o fi tr?dat de dou? ori doar în 50 de ani: prima dat? în primul r?zboi prin ie?irea din alian?a cu Puterile Centrale, a doua oar?, în urm?toarea conflagra?ie, când am trecut de partea sovieticilor. Specula?iile merg pân? acolo încât arat? c? prin rezisten?a noastr? URSS nu ar fi reu?it s? avanseze atât de repede, iar [...] soarta Europei dup? 1945 ar fi fost cu totul diferit?. Cu alte cuvinte, 23 august nu e o s?rb?toare, ci un dezastru. Lucru, fire?te, exagerat."  În calitatea mea de statornic cititor al „Aldinelor” am de f?cut câteva comentarii care sper s? intereseze ?i pe ceilal?i cititori:

- Eu ?tiu c? acel general neam? nu exist?, ci este inventat de... folclorul nostru, românesc. Deun?zi, aceea?i afirma?ie o f?cea ?i un fost ministru de externe, Adrian Severin : „Ori de câte ori România a fost slab? a c?utat alian?a cu Germania ?i ori de câte ori Germania a fost slab? România a rupt alian?a cu ea în numele unei totdeauna auto-apreciate drept inteligente politici de supravie?uire”. Este binecunoscut? la unii români u?urin?a - ca s? nu-i zic pl?cere -, cu care g?sim sau invent?m argumente pentru a ne declara cum nu mai sunt al?ii de p?c?to?i, pro?ti, par?ivi, ho?i, criminali etc., etc. Ultimii oameni, pe scurt! De data asta îns? exager?m. De unde ?i pân? unde s? fie vorba de tr?darea românilor?!

- Ca ?i dumneavoastr?, domnule Dan Stanca, nici eu nu sunt istoric, dar cred c? nu trebuie s? fii mare specialist pentru a aprecia corect anumite fapte. Mai întâi intrarea noastr? în Primul R?zboi Mondial a fost o decizie dificil?, luat? în condi?ii dramatice, c?ci aveam de ales între Transilvania ?i Basarabia. Nu a fost u?or, nici pe departe atât de u?or cum îi fusese regelui Carol s? încheie alian?a secret? cu Puterile Centrale ?i s? decid? astfel ca România s? renun?e la orice proiect de unire a Transilvaniei cu ?ara. Dac? a fost cumva tr?dare, tr?darea s-a consumat în 1883 - dac? nu m? în?el, când regele a semnat nefericitul document. Eu nu l-a? numi act de tr?dare, dar cu atât mai mult n-a fost tr?dare când regele Ferdinand a cedat presiunii interesului na?ional ?i s-a dezis de predecesorul s?u, alegând s? fie român!

- În leg?tur? cu 23 august 1944, m? num?r printre românii care cred c? într-adev?r a fost „un dezastru, nu o s?rb?toare”. Un dezastru pentru România, mai înainte de orice. Nu cred c? este corect? aprecierea dumneavoastr? cum c? atunci, la 23 august, românului îi ajunsese cu?itul la os ?i a ?tiut s? întoarc? foaia. Foaia au întors-o câ?iva indivizi, o mân? de veleitari intrigan?i ?i iresponsabili, iar dac? atunci a fost tr?dare, ?i a fost!, tr?darea a fost fa?? de români, pe români i-au tr?dat cei care au conspirat împotriva lui Ion Antonescu, nu pe nem?i.

- Da?i de în?eles - ?i regreta?i -, c? actul de la 23 august le-a permis ru?ilor s? înainteze mai repede ?i s? ocupe la sfâr?itul r?zboiului o bun? parte din Europa, partea ei de R?s?rit. C?, dac? nu se producea 23 august, anglo-americanii aveau timp s? ocupe ei aceast? zon?. V? fac cunoscut c? Ion Antonescu a avut emisari pe care i-a preg?tit pentru a merge în Occident s? cear? debarcarea acestora în Balcani tocmai pentru a se evita ocuparea Europei de c?tre ru?i. Nu ?tia Ion Antonescu de în?elegerile dintre cei trei, Stalin, Roosevelt ?i Churchill, luate cu mult înainte de 23 august 1944, cu privire la Europa noastr? de Est. Azi ?tim cu to?ii c? am fost f?cu?i cadou ru?ilor pentru aproape 50 de ani. Dumneavoastr? nu ?ti?i?

- Se pare c? a?i uitat ce s-a întâmplat la alt 23 august, în 1939, când Germania - împreun? cu Uniunea Sovietic? - a pl?nuit, împotriva României, cel mai criminal scenariu de care am avut parte vreodat?! Nu ?ti?i, b?nuiesc, c? în iulie 1940, când la Chi?in?u au fost organizate mari s?rb?tori în onoarea Armatei Ro?ii eliberatoare, al?turi de trupele sovietice au defilat ?i trupe germane... Pactul Molotov-Ribbentrop nu v? spune mare lucru! Cum conteaz? acesta pe planul rela?iilor dintre noi ?i Germania? Cunoa?te?i opinia vreunui general neam? despre presta?ia Germaniei la acea dat??

- Unii sus?in c? regele Mihai nu a c?lcat niciodat? pe p?mântul Germaniei. Dac? este adev?rat, ar merita s? ?tim de ce. Eu nu am cum s? verific aceast? informa?ie. Dar a? comenta-o cu pl?cere. C?ci mi-ar confirma o serie de nedumeriri ?i îndoieli legate de presta?ia regelui Mihai ca personaj istoric. Voi men?iona una singur?: în 1944, v?zând cum evolueaz? lucrurile, Ion Antonescu ?i-a dat seama c? România va fi ocupat? de ru?i care vor impune la Bucure?ti un guvern str?in de interesele neamului românesc. Nu i-a fost greu s? prevad? c? mul?i dintre frunta?ii vie?ii politice române?ti vor apuca calea exilului, iar în exil fiind ace?tia vor încerca s? fac? ceva pentru ?ar?. Cu gândul la ei, mare?alul a constituit un depozit substan?ial la o banc? din Elve?ia, spre a fi la dispozi?ia emigra?iei române?ti, eventual a unui guvern românesc din exil. Când regele Mihai a abdicat ?i a ajuns în Occident, toat? lumea a fost convins? c? Mihai se va pune în fruntea luptei anticomuniste, drept care fondurile respective i-au fost puse la dispozi?ie majest??ii sale. C? n-a f?cut nimic majestatea sa pe frontul anticomunist, o ?tim cu to?ii. Nimeni îns? nu ?tie ce a f?cut Mihai cu banii lui Antonescu, adic? ai românilor, ai no?tri, domnule Stanca... Nu este târziu ca acum m?car s? afl?m de ace?ti bani, dar mai ales s? afl?m de ce regele Mihai s-a ?inut departe de orice activitate anticomunist?, l?sându-i pe al?ii s? ri?te. Pe cine n-a vrut majetatea sa s? supere ?i de ce?

- Un capitol semnificativ pentru rela?iile dintre români ?i «marea ?ar?» Germania îl constituie legionarii. Corneliu Codreanu declara înaintea alegerilor din 1937 c?, dac? ajung la guvernare, legionarii se vor alia imediat cu Germania nazist?. Se pare c? aceast? declara?ie a pl?tit-o cu via?a. ?i, tot a?a, se pare, c? asasinarea sa a intervenit la câteva ore dup? ce regele Carol al II-lea a avut o lung? discu?ie cu Hitler, dup? care regele poltron ?i asasin a telegrafiat la Bucure?ti ordinul de suprimare a C?pitanului. Legionarii, prin mesajul lor cre?tin, erau destul de incomozi pentru Hitler, c?ruia nu-i convenea prea mult o guvernare legionar? la Bucure?ti. În rezumat, se poate spune c? legionarii au fost tr?da?i de Hitler, c? loialitatea lor - vezi ?i Guvernul legionar de la Viena, nu s-a bucurat de reciprocitate.

- L?sând deoparte multe altele, s? lu?m în serios ?i urm?toarea ipotez?: dac? nu se producea 23 august 1944, Germanii aveau de câ?tigat un singur lucru: prelungirea r?zboiului cu câteva luni - unii exper?i vorbesc de ?ase luni. Caz în care, foarte probabil, bomba de la Hiro?ima ar fi primit alt? destina?ie: Germania! C? doar pentru Germanina ?i fusese programat?, de la bun început. E posibil ca beneficiarii principali ai «tr?d?rii» de la 23 august 1944 s? fie chiar Germania, deoarece la 9 mai, când Germania capituleaz?, americanii înc? nu aveau bomba. O vor ob?ine dup? câteva s?pt?mâni, prea târziu ca s-o foloseasc? acolo unde se gândiser? ei la început. Ca de obicei, nu este pentru cine se g?te?te, ci pentru cine se nimere?te!

- În sfâr?it, s? ne aducem aminte c? România a intrat în Al Doilea R?zboi Mondial f?r? a avea cu Germania vreo în?elegere, vreo conven?ie referitoare la obliga?iile ?i a?tept?rile fiec?rui stat. A existat o în?elegere mai degrab? personal?, între Hitler ?i Antonescu, care îns? nu angaja statul, ?ara, cu atât mai pu?in poporul! Iar Antonescu a fost un om care ?i-a respectat angajamentele într-un mod exemplar! Nu, românii nu au tr?dat Germania, c?ci, din principiu, unui popor nu i se poate cere s? nu tr?deze alt popor! Este un non sens! Un popor nu poate tr?da decât menirea ?i ?ansa sa de a conta în istoria lumii ca subiect, iar nu ca obiect!

Post scriptum 2013 - Textul de mai sus este mai vechi, de câ?iva ani buni. Nu mai ?in minte dac? a fost acceptat la Aldine. Îl (re)public ca r?spuns dat unor comentarii u?uratece cu care s-au produs unii. Prea mult? cenu?? î?i pun unii în cap pretinzând c? vorbesc în numele poporului român! Repet concluzia cu care am încheiat rândurile de mai sus : Un popor nu poate tr?da decât menirea ?i ?ansa sa de a conta în istoria lumii ca subiect, iar nu ca obiect al evenimentelor!

footer