Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Redactia ART-EMIS   
Miercuri, 20 Noiembrie 2013 21:37
NorvegiaAm primit la redac?ie dou? texte care relateaz? aspecte diferite ale modului de via?? din labirintul enigmatic al unei ??ri europene. Senza?ia de „science fiction" o ve?i sesiza abia la finalul lecturii, f?când o retrospectiv? a aspectelor de via?? din acea zon? a continentului. (Redac?ia)

Norvegia, ?ara care a refuzat intrarea în U.E.

Locuitorii ei nu ?tiu ce e criza. Aceast? ?ar? aflat? la periferia B?trânului Continent nu a cunoscut criza, iar locuitorii ei sunt printre cei mai ferici?i de pe planet?, ace?tia având al doilea venit pe cap de locuitor din lume. Norvegia este o monarhie constitu?ional?, care se afl? în nordul Europei, cu 4,9 milioane locuitori. Bogat? în petrol, pe?te ?i p?duri, Norvegia are unul dintre cele mai ridicate standarde de trai din lume[1]. Spre deosebire de mult ??ri europene, inclusiv România, aceast? ?ar? nu are datorii. România are o datorie extern? cu mult peste 100 miliarde de euro. Norvegia este o na?iune care de?ine o adev?rat? avere. ?ara controleaz? un fond suveran de investi?ii care dep??e?te 550 de miliarde de dolari. Acest fond, administrat de banca central? a statului, ocup? locul doi la nivel mondial, Norvegia fiind dep??it? la acest capitol numai de Emiratele Arabe Unite, care controleaz? un fond în valoare de 627 de miliarde de dolari, potrivit datelor Sovereign Wealth Funds Institute. Estim?rile moderate sus?in c? pân? în 2017 fondul va ajunge la 800-900 de miliarde de dolari. Norvegienii au cel mai ridicat raport de rezerve monetare pe cap de locuitor din lume, acestea dep??ind 110.000 de dolari. De unde vine bog??ia acestui stat? De la natur?. În anul 1969 norvegienii au descoperit petrol la Ekofisk, în Marea Nordului, la aproximativ 320 de kilometri sud-vest de coast?. De atunci, ?ara a început s? creasc? economic. În 2011, 28% din veniturile statului erau generate din industria petrolier?, Norvegia fiind al cincilea exportator de petrol din lume ?i al treilea de gaz. Norvegia are resurse de ?i?ei de 7,5 milioane de barili (aproximativ 1% din totalul mondial).

A spus „Nu!" Uniunii Europene

Popula?ia Norvegiei a votat împotriva ader?rii la U.E. în cadrul unor referendumuri organizate în 1972 ?i 1994. De?i are o istorie bogat?, Norvegia este de fapt un stat foarte tân?r, independent abia din 1905. În ziua de 7 iunie 1905, Parlamentul Norvegian (Storting) a luat decizia unilateral? de a declara desfiin?at? Uniunea cu Suedia ce data din 1814. Fiind o ?ar? mic?, cu o densitate sc?zut? a popula?iei, Norvegia a pendulat f?r? voia ei, timp de aproape 500 de ani, între cei doi vecini mult mai puternici, Danemarca ?i Suedia. Ner?bd?toare s? î?i recapete independen?a dup? cel De-al Doilea R?zboi Mondial, nu este greu de în?eles de ce poporul norvegian a fost foarte defensiv când a venit vorba ca statul lor s? î?i cedeze par?ial suveranitatea c?tre structurile U.E.[2]. Alia?ii ?i prietenii Norvegiei sunt Marea Britanie, aliat tradi?ional în probleme de securitate na?ional?, ?i S.U.A., care a fost o a doua patrie pentru mul?i norvegieni emigra?i acolo în cursul anilor. Cu toate acestea, Norvegia coopereaz? îndeaproape cu U.E. în majoritatea domeniilor, dezvoltarea U.E. prezentând o importan?? deosebit? pentru Norvegia. Cea mai important? leg?tur? a Norvegiei cu Uniunea European? o constituie Acordul privind Spa?iul Economic European (Acordul S.E.E.) , care a intrat în vigoare în 1994. Acordul permite Norvegiei ?i celorlalte ??ri S.E.E. s? participe la pia?a intern? U.E.. Aceasta presupune faptul c? în zonele incluse în Acordul S.E.E., cet??enii ?i firmele norvegiene beneficiaz? de acela?i tratament ca ?i cele din statele membre U.E., pe întreg teritoriul inclus în Acord. În calitate de parte a Acordului S.E.E., Norvegia se implic? în elaborarea legisla?iei comunitare în domeniile vizate de pia?a intern? ?i se supune, totodat?, acesteia. Norvegia particip?, de asemenea, la programele de cooperare U.E. în numeroase domenii precum domeniul culturii, cercet?rii, politicilor regionale ?i educa?iei. Norvegia sprijin?, la rândul s?u, eforturile de reducere a disparit??ilor între ??rile U.E. prin dou? programe financiare: Granturile S.E.E. ?i Granturile Norvegiene. În perioada 2009-2014, Norvegia va oferi circa 14 miliarde de NOK. unui num?r de 12 noi state membre U.E., precum ?i Greciei, Portugaliei ?i Spaniei. Fondurile vor fi canalizate c?tre domenii prioritare precum protec?ia mediului ?i schimb?rile climatice, înt?rirea societ??ii civile, conservarea patrimoniului cultural, justi?ie ?i afaceri interne.

Popula?ia Norvegiei, un sfert din cea a Romaniei

- Norvegia are o popula?ie nesemnificativ?: vreo 5 milioane de locuitori. O treime dintre acestia locuiesc în capitala Oslo. Alte ora?e rareori dep??esc 30.000: cam cât Olteni?a.
- Norvegienii cunosc atât limba matern?, cât ?i cea englez?, în propor?ie de 100%. Numai unele persoane, trecute de 75 ani, nu reu?esc s-o vorbeasc? fluent.
- În Norvegia nu exist? restric?ii privid accesul la natur?: po?i înota oriunde în mare, po?i vizita orice p?dure. În cazul propriet??ilor private, este recomandat s? informezi proprietarul, dar acesta nu te poate refuza.
- Nu este un secret ca în Norvegia pre?urile sunt ridicate. Cu titlu de exemplu, benzina costa 2 euro/litru, dar nu se plânge nimeni. Într-o pizzerie obi?nuit?, por?ia costa 50 euro (f?r? b?utur?).
- Salariile frecvente ale norvegianului de rând se ridica la 5.000-7.000 euro pe lun?. Pentru el, preturile sunt accesibile, dar str?inilor nu le vine u?or s? aib? acces la produse. Unii europeni se aprovizioneaza gratis.
- Pescuitul este liber, f?r? s? fie necesar? o autoriza?ie special?, iar apele sunt foarte bogate în resurse piscicole. Pescuitul comercial este reglementat ?i se organizeaz? numai în nordul ??rii, sudul fiind rezervat amatorilor.
- Din acest motiv, unii europeni ?i-au format un hobby profitabil: sosesc cu ma?inile frigorifice, pescuiesc non stop ?i se întorc cu ele înc?rcate în Germania, Olanda sau Belgia.
- Norvegienii nu culeg fructe ?i ciuperci din p?dure, preferându-le pe cele de cultur?, ca fiind mai sigure. Dar culesul nu e interzis. Cine vrea, poate umple într-o singur? or? un sac cu ciuperci.
- Din cauza restric?iilor, nu-i u?or s? cumperi b?uturi tari în Norvegia. Se vând numai în magazine specializate, de luni pân? vineri. Prin excep?ie, la Oslo, unde circula mul?i str?ini, exista ?i sâmb?ta, dar pre?ul te descurajeaz?: o sticla de vodc? trece de 100 euro, de la cognac sau whisky putem chiar s? ne lu?m gândul.
- Norvegienii sunt b?rbati înal?i, blonzi, supli. Femeile sunt scunde ?i grase. Ele au probleme s?-si gaseasca perechea, cu atât mai mult cu cât b?rba?ii au succes în toata Europa, de unde î?i aduc neveste suple.

Autoservirea de la poart?

- Aproape intreaga populatie a Norvegiei practic? sportul pe schiuri ?i snowboard. Adesea, femeile se dovedesc mai pricepute decât b?rba?ii.
- La intrarea în unele ferme, po?i vedea co?uri cu fructe ?i legume, pre?ul afi?at, un cântar ?i o leg?tur? cu saco?e. Un borcan a?ezat al?turi sugereaz? unde trebuie pu?i banii. Este un stil tradi?ional de autoservire, care func?ioneaza perfect, f?r? camera de supraveghere ?i f?r? vanz?tor.
- Guvernul sprijin? initia?iva particular?. Dac?, de exemplu, ai cump?rat 30 de oi, prime?ti sprijin, inclusiv dreptul de a le pa?te pe o insul? pustie. Nu le amenin?? nici lupii, nici ur?ii, nici ho?ii. Dup? un an, contabilizezi ca?tigul ?i pl?te?ti impozitul - statul nu e societate de binefacere.
- Norvegienii sunt re?inu?i, dar amabili. În schimb, imigran?ii se comport? arogant, afectând buna convie?uire. Pâna acum zece ani, nu exista a?a ceva în Norvegia.

?ara tunelurilor

- Norvegia are cel mai mare num?r de tuneluri din Europa. Ele au facut s? dispar? serpentinele de alt?dat?, scurtând drumurile. Accesul prin tunel se pl?te?te.
- Din cauza num?rului mare de insule, strâmtori ?i fiorduri, o bun? parte din circula?ie se desf??oara cu bacul. Bacurile sunt foarte confortabile, iar pre?ul transportului e derizoriu.
- De?i Norvegia produce mult? energie, energia electric? este scump?, ca ?i benzina de altfel. Plata curentului la un apartament de patru persoane poate ajunge la 1.000 de euro.
- O veche tradi?ie cere ca fiecare b?rbat sa execute cu mâna lui un cu?it ?i o teac?, pe care le p?streaz? toat? via?a. Marketurile fac vânzare bun?, oferind diferite instrumente pentru confec?ionarea cu?itului ?i a tecii.
- În Norvegia, n-au existat în trecut cer?etori. Ace?tia au ap?rut, mai ales în Capital?, din rândul imigran?ilor. Norvegienii nu se arat? deloc genero?i cu ei. Baza deverului sunt turi?tii str?ini.

Interviul jurnalistului Andrei Fefelov cu o mam? rus? - Irina Bergset[3]

„Zavtra": Irina, poveste?te despre cum ai ajuns în Norvegia ?i impresia pe care ?i-ai f?cut-o despre aceast? ?ar?.
Irina: În anul 2005 m-am m?ritat cu un cet??ean Norvegian. Fiul meu (dintr-o rela?ie anterioar?) avea ?apte ani. Am plecat s? locuim în Norvegia, în Aurskog-Hekland, satul Aurskog. În acel moment, eu înc? nu ?tiam c? acum o jum?tate de secol în urm?, Norvegia era o ?ar? al c?rei nivel de civiliza?ie putea fi comparat cu cel din statele Africii Centrale. În anul 1905, Norvegia a încetat s? mai fie dependent? de Danemarca ?i Suedia. Aceast? ?ar? a fost ?i r?mâne o ?ar? de iobagi, iar locuitorii ei nu i-au v?zut niciodat? pe domnitorii lor. Pl?teau doar taxele. Nu a fost nici o dezvoltare a culturii, oamenii vorbeau limba danez? sau suedez?, prin urmare, lmbile exploatatorilor lor. Mai târziu, aceste limbi s-au amestecat într-un limbaj artificial, numit Bukmolu. Chiar ?i acum, fiecare familie din Norvegia vorbe?te în dialectul propriu. Pân? în prezent, nu exist? limba de stat, standard. S-ar putea spune c? ?ara doar acum se formeaz?, în acela?i timp având loc ?i un alt proces. Societatea norvegian? este în dec?dere moral?, copiind legisla?ia ?i ordinea american?. Acum 50 de ani, ei au descoperit petrol în mare, cu ajutorul rezultatelor ?tiin?ifice ?i tehnice str?ine. Toate acestea le-am aflat mai târziu. Când am plecat din Rusia, ?tiam doar atât c?, în Norvegia este nivelul de trai cel mai ridicat din lume. În afar? de aceasta, am absolvit Facultatea de Jurnalism ?i am fost candidat? la ?tiin?ele filologice, dar în Norvegia nu mi-au recunoscut diploma universitar?. Mi-au oferit un loc de munc? de înv???toare, într-un satuc vecin, la o ?coal? de tip nou, dup? modelul danez, denumit Riddersand, care se traduce "?coala cavalerilor". În compara?ie cu sistemul ?colar rus, toate manualele de ?colarizare norvegiene, arat? de parc? ar fi tip?rite pentru retarda?i mintali. ?coala primar? este pân? la clasa a 7-a ?i rolul programului de stat de predare, este de a înv??a alfabetul ?i a socoti, pân? lavârsta de 13 ani a elevului, pentru a fi în m?sur? s? socoteasc? pre?urile în magazine. Nu este voie în clas? s? se citeasc? cu voce tare, fiind o ru?ine. Profesorul special ia elevul pe hol, s? nu-l fac? de ru?inea copiilor ?i acolo îl ascult? cum cite?te. Profesorul de matematic? are dreptul de a explica copiilor dou? exerci?ii pe zi, iar atunci când copiii nu înva?? tema în timp de trei zile, o poate repeta. Tema pentru acas? este 5 sau 8 cuvinte din limba englez?, pe s?pt?mân?. Norwegian School este completa degradare a educa?iei. Nu au deloc literatur?, fizica, chimie sau ?tiin?ele naturii. În general, copiii cunosc lumea înconjur?toare întâmpl?tor. Ei ?tiu de exemplu c? a fost Al Doilea R?zboi Mondial. Mai mult de ?tiut sunt interpretate ca fiind violen?? împotriva copiilor ?i a psihicului lor. Fiul meu mai mare, a început în Rusia ?coala general?, prin urmare, în Norvegia a devenit wunderkind „copil minune". Pân? în clasa a 7-a, nu a înv??at nimic. Acolo nu e nevoie s? înve?i. În ?coal? sunt anun?uri precum: „Când p?rin?ii t?i te roag? s?-?i faci tema, sun?-ne! Noi te vom elibera de la astfel de p?rin?i."

Nivelul medicinii în Norvegia

„Zavtra": Toat? aceast? atmosfer? duce la anumite probleme, dar din ce moment a devenit viata ta in Norvegia, nesuportabil? ?i de ce?
Irina: S-a întâmplat dup? 6 ani de ?edere în Norvegia. Nu ?tiam nimic despre sistemul lor „Barnevernet". Am tr?it cu grijile mele: cas?, munc?, familie... Pu?in am p?truns în organizarea de stat a ??rii în care m-am mutat. Am auzit c? luau copiii de la p?rin?i, dar eu am fost doar o "mam? normal?". De so?ul meu am divor?at dup? trei ani de via?? împreun?, dup? na?terea fiului nostru, datorit? conflictului de culturi diferite. Îmi spuneau c? în fiecare cas? s?teasc? exist? o toalet? ?i du?. Da, i-am r?spuns, dar cu toate acestea, norvegienii au obiceiul s? se urineze ?i a?a în spatele casei. Trei ani am locuit singur? cu copiii. Am luat un împrumut de la banc?, am cumparat apartamentul meu, mi-am asigurat o via?? normal?. Am lucrat ?i m-am dedicat copiilor. Copiii au fost doar cu mine. Pentru c? tat?l îi f?cea r?u fiului meu din prima c?s?torie, am decis s? nu mai aib? loc nici o întâlnire cu acesta. Cu fiul cel mic, el a fost obligat prin lege s? se întâlneasc?. Am încercat din toate puterile ca fiul nostru s? nu r?mân? peste noapte la tat?l s?u (exista pericolul de b?taie), dar ?coala ?i alte institu?ii de stat, m-au for?at s? las copilul la tat?l lui. Mai întâi a fost în?elegerea pentru dou? ore, dar mai târziu r?mânea aproape o s?pt?mân?. Copilul avea febr? când tat?l s?u l-a luat iarna, la -30°, la rudele lui. În anul 2011, m-am dus la poli?ia local?, dup? discu?ia mea cu b?iatul, care mi-a povestit c? m?tu?ile ?i unchii, rudele tat?lui, i-au provocat dureri la gur??i la fund. Îmi vorbea despre astfel de lucruri, pe care nu am putut s? le cred la început. Am scris o declara?ie la poli?ie. Pe 8 martie, ne-au chemat la sec?ia pentru protec?ia oficial? a copiilor Barnevernet. Interogatoriul a durat 6 ore. Am fost acolo eu ?i cu cei doi copii ai mei. La ei este numai de form? sistemul creat pentru protejarea copiilor, de ap?rare a drepturilor acestora. De abia atunci am în?eles c? centrele „Barnevernet", care sunt în fiecare sat, sunt numai pentru a descoperi denun??torii, copii ?i p?rin?i nemul?umi?i ?i pentru a-i pedepsi cu izolarea. Din ziare am aflat de cazul în care o feti?? de 7-8 ani, a fost condamnat? de o instan?? la plata cheltuielilor de judecat? ?i compensa?ie financiar? pentru perioada ?ederii b?t?u?ului în închisoare. În Norvegia este totul pe dos. Pedofilia, de fapt, nu constituie o infrac?iune. Prima dat? mi-au luat copiii pe 8 martie 2011. Capturarea se face astfel: copilul nu se mai întoarce de la gr?dini?? sau de la ?coal?, astfel, practic vi-l fur?, dispare, pentru c? este ascuns într-un loc secret. În acea zi mi-au spus: „În?elege?i, aceast? situa?ie s-a ivit, m?rturisi?i violen?a împotriva copiilor. Avem nevoie ca s? v? controla?i la medic dac? sunte?i s?n?toas?." Nu am protestat. Clinica a fost la 10 min cu ma?ina. Asistenta social? m-a a?ezat în ma?in? ?i a spus: „Te ajut?m, în acest timp ne juc?m cu copiii t?i". Copiii au r?mas nu oriunde, ci în centrul de protec?ie a tinerilor. Când am ajuns la clinic?, m-a sunat Sa?a, fiul meu mai mare, atunci avea 13 ani, ... „Mami, ne duc la o familie adoptiv? ...". Am fost la 10 km de copii, pe care îi duceau la o adresa secret?. În conformitate cu legisla?ia local?, copiii sunt lua?i f?r? nici un fel de acte. Singurul lucru ce puteam face, era s? m? st?pânesc. Plânsul este „interzis" în Norvegia, este considerat o „boal?" ?i „Autorit??ile pentru ap?rarea copiilor" pot s? v? trimit? for?at la psihiatrie. Se pare c? în Norvegia este plan de stat, cota pentru luarea copiilor de la p?rin?ii lor. Autorit??ile de protec?ie, chiar se întrec în realizarea acestei cote. Grafice ?i diagrame sunt publicate la fiecare 3 luni: câ?i copii ?i în care cartier au fost colecta?i. Am primit recent documentul raportul suedez. Era un document cu privire la colectarea copiilor de la familii din Suedia ?i din ??rile scandinave vecine[4].

Este vorba de un fenomen aparte. În acest raport se afirm? c?, în Suedia au fost retra?i din familii, 300.000 de copii. Acest lucru înseamn? c? este vorba de o genera?ie întreag? a copiilor fura?i de la p?rin?ii lor biologici. Oamenii de ?tiin??, criminologii, juri?tii, avoca?ii - oameni cu valori tradi?ionale, care înc? î?i amintesc c? în Suedia era familia, nu în?eleg. Ei spun c? are loc ceva ciudat. Are loc dezvoltarea statului pe familii. Exper?ii indic? 10.000 coroane (suedeze sau norvegiene) pe zi, sum? ce o prime?te familia adoptiv? pentru un copil primit. Agentul organiza?iei „Barnevernet", prime?te de la bugetul de stat, sume imense pentru r?sturnarea cuibului de familie, pentru copilul furat. Acest lucru se întâmpl? în toate? ?rile scandinave. În acest sens, p?rin?ii adoptivi pot alege copilul, ca la pia??. Dac? ?i-a pl?cut o feti?? blond? cu ochii alba?tri ?i o vrei, ajunge s? telefonezi la Barnevernet ?i s? spui: „Sunt preg?tit/?, am camer? pentru copil" ?i s? spui numele copilului. Ombudsman, în Norvegia, încearc? s? lupte împotriva sistemului Barnevernet. Consider? c? acest sistem de tranzac?ii cu copii, este corupt. În luna mai, familiile afectate de acest sistem, au organizat un protest împotriva separ?rii copiilor de p?rin?i. Titlul în ziarul norvegian: „1/5 din copiii norvegieni sunt deja salva?i de la p?rin?i", înseamn? c? dintr-un milion de copii, în acest stat, cam 200.000 sunt „salva?i" ?i nu mai locuiesc cu mama ?i tata acas?, ci într-o institu?ie pentru copii. Conform statisticilor publicate în mass-media norvegian?, doi din zece copii sunt n?scu?i de femei norvegiene, restul fiind copii de emigran?i. Emigran?ii dau Norvegiei o popula?ie s?n?toas?, deoarece la ei nu sunt aproape deloc practicate c?s?toriile. Cei mai mul?i copii au primit Barnevernet de la p?rin?ii ru?i.

„Zavtra": Atunci când un copil este luat de la p?rin?i, ei ce pot face?
Irina: Aproape în fiecare lun?, în Norvegia se sinucide o mam? rus?. Pentru c? atunci când vin s?-?i ia copiii, e?ti lipsit? de putere. E?ti singur? împotriva sistemului. Ei î?i vor spune de exemplu: „Faci omleta altfel decât în Norvegia, for?ezi copilul s?-?i spele mâinile, mergi strâmb, prin urmare, nu po?i sta aici cu copilul pe nisip. Asta înseamn? c? e?ti o mama rea ?i de aceea î?i lu?m copilul." Sistemul de protec?ie a copilului în Norvegia, se bazeaz? pe principiul prezum?iei vinov??iei p?rin?ilor. P?rintele este con?tient vinovat. Pe p?rin?i se arunc? o gr?mad? de minciuni. Totul începe cu o afirma?ie simpl?: „Vre?i s? v? întoarce?i în Rusia" ?i nu pute?i nega, doar ave?i rude acolo. Sau: „Vre?i s? asasina?i copiii vo?tri", asta pentru c? ru?ii obi?nuiesc s? spun? „te omor!" Sistematic, te pun în situa?ii când trebuie s? te aperi. Un singur om nu poate s? opreasc? ma?in?ria de stat, bazat? pe recompense fabuloase oferiteavoca?ilor de la birourile de protec?ie a copiilor, judec?torilor, psihologilor, psihiatrilor, p?rin?ilor adoptivi ?i altor asemenea. Recompensele se dau pentru fiecare copil cu ochii alba?tri, luat. Tu nu ai nici o ?ans? de a-?i salva copilul de la ad?posturile norvegiene pentru copii. Am trecut prin toate instan?ele judec?tore?ti norvegiene. Totul este sus?inut, corup?ia este peste tot. Copiii sunt bunuri, pe care ei nu le restituie.

------------------------------------------------
[1] Andreea Dogar conform greatnews.ro
[2] Ibidem
[3] Traducere din limba rus? a unui articol din ziarul „Zavtra” (Mâine) din 9 iunie 2013; vezi:
footer