Revista Art-emis
Ce nu spun televiziunile despre Ro?ia Montan? (2) PDF Imprimare Email
Col. (r) Marin Neac?u   
Joi, 10 Octombrie 2013 18:18
Rosia Montan? - ce nu spun televitiunileConcluzii
 
Din datele prezentate în articolele anterioare dar ?i informa?iile ?i evenimentele legate de Ro?ia Montana în ultimul timp se pot trage unele concluzii. Gabriel Ressources  L.T.D., mama lui R.M.G.C., ca ?i Gabriel Ressources NL Australia, a fost înfiin?at? la plezneal? de un individ cu un trecut nu doar dubios ci de-a dreptul penal, judecat pentru tot felul de delicte, de la consum ?i distribuire de droguri pân? la fals ?i uz de fals, în?el?ciune ?i nu e de mirare c? cei care au intrat în afacere ?i au devenit ac?ionari sunt de aceea?i teap? (vezi cazul Beny Steinmetz), cu dosare penale ?i probleme cu legea. C? sunt printre ei ?i oameni care au crezut c? investind în aceast? companie se vor pricopsi ?i habar nu au ce face compania, este adev?rat, ei doar a?teapt? profitul ?i urm?resc bursa, dar asta nu îi face nici îngeri, nici criminali, asta înseamn? bursa: specularea ?i profitul. Prima grij? a acestor investitori  este s? fac? bani, indiferent cum, în nici un caz s? salveze economia vreunei ??ri, s? o duc? spre prosperitate, s? rezolve probleme de ?omaj prin ??ri aduse în stare de colaps de proprii conduc?tiri, sau s? protejeze mediul ?i vestigiile istorice.
 
Se pare  c? avem de-a face cu tr?dare la nivel înalt
 
Statul român, serviciile secrete, cei care au semnat contractele ?i actele cu R.M.G.C. ar fi trebuit s? cerceteze atât bonitatea, profilul moral al firmei, al ac?ionarilor principali ai firmei cât ?i activit??ile acestora în alte zone ale lumii în domeniul mineritului.  A?a ar fi aflat despre minele din America, Peru, Grecia, Haiti. Dac? au ?tiut ?i totu?i au acceptat în condi?iile date, atunci înseamn? c? ?i-au însu?it principiile ?i metodele ac?ionarilor, iar actele ?i documentele secrete  sau secretizate pot  scoate în eviden?? exact acest aspect pe care astfel încearc? s? îl acopere. Este exclus s? se cread? c? serviciile specializate nu au cunoscut situa?ia sau nu ar fi informat pe cei din fruntea statului. Dac? serviciile secrete au ?tiut ?i informat ?i totu?i a fost luat? decizia la nivel guvernamental s? se dea curs propunerii R.M.G.C., se pare  c? avem de-a face cu tr?dare la nivel înalt, tr?darea intereselor statului român,  care nu se suprapun pe  interesele celor care sunt la conducere;
Faptul c? în câteva situa?ii au fost persoane sau institu?ii care au atras aten?ia asupra faptului c? statul român va pierde din aceast? afacere (?i nominalizez aici Tribunalul Alba, Agen?ia Na?ional? a Resurselor Minerale, Institutul Geologic Român, Academia Român?) ne poate face s? sper?m c? nu to?i sunt orbi sau vându?i. Dac? nici la scrisoarea extrem de documentat? ?i fundamentat? a celor 12 membri ai A.S.E., înaltele foruri c?rora le-a fost trimis materialul nu au reac?ionat, înseamn? c? sumele „învestite” de R.M.G.C. sunt foarte mari ?i acoper? o gam? larg? de factori deciden?i;
Televiziunile de?i se prefac c? prezint? ambele puncte de vedere echidistant, de fapt prezint? la infinit r?spunsurile unor trec?tori „oarecare” la întrebarea de ce vre?i s? se dea ok proiectului R.M.G.C. dar nici o dat?, m?car punctul de vedere al speciali?tilor de la A.S.E. sau I.G.R.. Banii vorbesc! Dar pentru a contrabalansa  atitudinea unor speciali?ti one?ti, guvernele ?i parlamentul au fost populate cu yes-mani care mai de care mai corupt, coruptibil, ?antajat ?i ?antajabil care la ordinul celor care conduceau ?ara sau guvernul, au ini?iat ?i votat legi care nu doar ajutau ci favorizau R.M.G.C. în defavoarea statului, anulând legi ?i prevederi pe care aceasta le înc?lcase, sau care puteau împiedica implementarea proiectului.
 
Exemple:
 
- refuzul B?ncii Na?ionale de a mai cump?ra aur din minele române?ti, decizie luat? nu din supersti?ie c?ci este de râsul lumii s? avem un guvernator al B?ncii Na?ionale care s? ia decizii dup? cum cânt? cucul. Mai degrab? a? crede c? ia decizii dup? cum cânt? licuricii, pentru a falimenta societ??ile miniere române?ti ?i a aplica „privatizarea”;
- refuzul administra?iei de a acorda aviz de dezvoltare a oric?rei afaceri în zon?, f?când din R.M.G.C. singura „investi?ie” posibil? pentru „supravie?uirea” localnicilor;
„pierderea” documenta?iei privind resurselele din Mun?ii României. Nici pân? azi nu se ?tie cum s-au pierdut acele documente din strada Coralilor. Serviciul special ce face, nu cumva este înc? cu nasul în lenjeria fetelor de liceu montând  microfoane? S? nu fac? microfonie cu piercing-urile fetelor;
- modificarea în 2003 a  legii privind desc?rcarea de sarcin? arheologic?,  prin care avizul de desc?rcare arheologic? era preluat din sarcina Comisiei Na?ionale pentru Arheologie (deci o comisie de speciali?ti, neînregimenta?i politic) ?i trecut în sarcina Ministerului Culturii condus de un om politic de cele mai multe ori afon în domeniu. Dar în 2004 Curtea de Apel Alba ?i apoi I.C.C.J. au anulat definitiv ?i irevocabil avizul de desc?rcare arheologic? dat de Ministerul Culturii pentru desc?rcarea de sarcin? a masivului Câlnic. Ne?inând cont de aceast? decizie, Ministerul Culturii condus la vremea aceea de Kelemen Hunor d? în 2011 un nou aviz, pentru acela?i obiectiv, urmând s? scoat? masivul Câlnic de pe lista monumentelor istorice dând astfel câ?tig de cauz? R.M.G.C. prin înc?lcarea unei decizii judec?tore?ti;
- schimbarea legisla?iei privind Registrul Comer?ului în 2010, deoarece un judec?tor tocmai decisese c? majorarea de capital declarat? de R.M.G.C. nu era legal?, lege care apoi a admis ingineria financiar? a R.M.G.C. ca fiind legal?, de?i la data comiterii faptei nu era legal?. În vechea lege competen?a privind stabilirea  legalit??ii unei cereri de majorare de capital, revenea unui judec?tor delegat dar dup? ce judec?torul delegat stabilise ilegalitatea major?rii declarate de R.M.G.C., guvernul de la acea  dat? a dat o nou? lege prin care transfera autoritatea directorului Registrului Comer?ului din jude?, deci iar??i om numit politic care bineîn?eles a f?cut jocul celor care b?tuser? palma cu RMGC. Din nou se schimb? legile pentru a netezi afacerile Gabriel Ressources;
- votul dat de Parlament la cererea guvernului, în 1996 (la fel cum se va întâmpla ?i acum tot la cererea guvernului) deoarece Agen?ia Na?ionala a Resurselor Minerale denun?ase contractul cu R.M.G.C. ca fiind dezavantajos pentru statul român. Parlamentul politicienilor nu a ?inut cont de p?rerea speciali?tilor ?i a men?inut contractul. ?i acum, aceea?i institu?ie va „legaliza” din nou o ilegalitate care a plecat chiar de la înfiin?area societ??ii ( prin faptul c? primul contract de asociere între Gabriel Ressources ?i Regia Autonom? a Cuprului Deva a fost semnat pe data de 4 Septembrie 1995 iar anun?ul prin care R.A.C. Deva c?uta investitori ?i a?tepta depunerea ofertelor, a fost dat în pres? pe data de 5 Septembrie). Deci la data anun?ului, palma era b?tut?. Câte abuzuri accept? ?i comit  guvernan?ii  ?i de ce?
Modificarea succesiv? a contractului de cesiune ?i drepturilor de exploatare. Astfel dac? la început contractul prevedea doar exploatarea de suprafa?? pe un singur munte, ulterior exploatarea a fost extins? pe patru mun?i ?i la adâncimi de 300-400 m. În ac?iunea de la Tribunalul Alba Iulia, R.M.G.C. a fost reprezentat? în instan??, dar ?i ulterior de casa de avocatur? ?uc? ?i Asocia?ii care,coinciden?? sau nu, se ocupa ?i de procesele domnului B?sescu Traian, printre care unul cu deputatul Surup??eanu. Ulterior R.M.G.C. a apelat la alt? firm?, cea din care - alt? coinciden?? - f?cea parte mama vitreg?  a  domnului ?ova. Întrebare: Cine a ales aceste case de avocatur? ? Sau cine le-a recomandat ?i de ce ?Este o simpl? coinciden?? faptul c? R.M.G.C. ?i-a angajat  firme de avoca?i cu conexiuni la persoane influente la palate sau i-au fost „recomandate”?
 
De ce tace Guvernul în ceea ce prive?te metalele rare de la Ro?ia Montana?
 
Din datele prezentate pân? în ast?zi, contractul prevede numai redeven?e ?i în?elegeri privind exploatarea aurului ?i argintului. De altfel metoda propus? de R.M.G.C. nici nu d? posibilitatea ob?inerii altor metale  care se mai g?sesc în sol, cum ar fi molibdenul, seleniul titanul uraniul, telurul ?i altele care toate împreun? valoreaz? de 4 ori mai mult decât aurul ?i argintul. Poate p?rea ciudat cum o companie care vrea bani, arunc? pe apa sâmbetei un câ?tig de patru ori mai mare decât valoarea metalelor pe care le exploateaz?. De ce ar face a?a ceva ? Dar reprezentan?ii  statului român de ce ar accepta a?a ceva? Este exclus? varianta c? nu ar ?ti, atâta vreme cât ?tie toat? lumea, datele sunt oficial cunoscute. Cum a intrat R.M.G.C. în posesia lor este o alt? întrebare la care ar trebui s? r?spund? speciali?tii de la Institutul de Mineralogie ?i topograful militar care i-au pus în mân? lui Franck Timi? datele ?i harta minelor.  S.R.I.-ul ce are de spus despre asta? Pân? acum a t?cut. Hai s? vedem de ce tac R.M.G.C. ?i Guvernul în ceea ce prive?te metalele rare de la Ro?ia Montan?.
Documentul semnat (vorbesc de cel aflat la vedere nu de cele secrete) nu specific? nimic despre alte metale sau mai bine spus despre împ?r?irea beneficiului pe alte metale. Contractul,   licen?a de exploatare vorbesc despre împ?r?irea banilor doar pe aur ?i argint,dar nici nu interzic exploatarea celorlalte metale. Dup? unele surse, prin documentele înc? secrete se men?ioneaz? c? orice alte metale care se g?sesc în sol intr? în proprietatea celui care le exploateaz?, recte R.M.G.C.. Deci practic d? voie R.M.G.C. s? le exploateze, dar nu o oblig? s? pl?teasc? ceva sau s? dea cot? parte p?r?ii române deoarece contractul sau obliga?iile R.M.G.C. fa?? de statul român se aplic? numai pe exploatarea aurului ?i argintului.  Foarte frumos nu? Oare cine a semnat acele documente? S.R.I. ce spune despre asta c? tot s-a l?udat domnul premier c? serviciile secrete i-au dat vânt din pupa. Chiar a?a s? fie? Cu toate aceste date? Cine conduce serviciile secrete, R.M.G.C. ?
 
Ce va face R.M.G.C.?
 
Dac? inten?ioneaz? s? le exploateze va trebui s? renun?e la procedeul prin cianuri,s? treac? la cel prin flota?ie  ?i s? investeasc? mult mai mult decât ar investi prin cianurare masiv?, s? angajeze mai mul?i oameni, s? lungeasc? perioada de exploatare. A?a ceva nu intr? în inten?iile lui GR Limited. De regul? ei merg  pe ob?inere de profit cât mai rapid cu investi?ii cât mai pu?ine, a?a au f?cut ?i în Grecia ?i în Peru, ?i în Haiti, unde ca ?i aici au mânjit tot ce se putea mânji pentru a ob?ine aprob?rile necesare, f?r? a ?ine cont de riscurile de mediu sau de ce r?mâne în urma lor.
- Exist? varianta pu?in probabil?  ca interesul s? fie de fapt pentru celelalte metale. Asta ar  însemna c? odat? cu ob?inerea aprob?rii, R.M.G.C. s? schimbe placa, fie din motive „ecologice” fie pentru c? descoper? „brusc” valoarea celorlalte metale ?i atunci vor exploata aurul a?a de ochii lumii, iar celelalte metale vor fi extrase la capacitate maxim? cu atât mai mult cu cât concentra?ia acestora la tona de roc? este mai mare de zeci, sute sau  mii de ori decât aurul. În cazul acesta am sc?pa de contaminarea  masiv? prin cianuri dar am pierde economic imens. Personal nu cred în aceast? variant?.
- Dac? R.M.G.C. inten?ioneaz? s? exploateze doar aurul ?i argintul îngropând în lacul de resturi cianurizate toate metalele grele ?i rare care se g?sesc în subsol, atunci fie urm?re?te doar un câ?tig u?or f?r? investi?ii, fie urm?re?te de fapt mai mult contaminarea solului dar  ?i distrugerea metalelor care se mai g?sesc în p?mânt pe lâng? aur ?i argint, ceea ce nu este de loc exclus. S? ne amintim de „privatiz?rile” ?i promisiunile f?cute de mari „investitori” care imediat ce au luat marile combinate siderurgice ?i chimice care reprezentau un rival pentru propriile companii, le-au adus pe ale noastre la faliment ?i apoi le-au vândut pe un dolar. Nu ar fi exclus ca inten?ia s? fie nu doar  exploatarea aurului ci ?i  îngroparea celorlalte resurse în lacul  de decantare de unde nu ar mai putea fi niciodat? exploatate, plus c? ar contamina p?mântul ?i pânza freatic? pe sute de ani, cu uraniu ?i cianuri  deci odat? cu luarea aurului ar mai îndeplini înc? dou? sarcini : contaminarea solului ?i eliminarea  unei posibile exploat?ri a celorlalte metale rare de c?tre statul român, exploatare  care ne-ar acoperi datoriile c?tre FMI. Astfel toat? lumea e mul?umit?: România r?mâne în continuare tributar? „por?ilor” euroatlantice, conducerea ??rii î?i p?streaz? scaunele, F.M.I. d? ordine în continuare, R.M.G.C. ia aurul pe care îl d? cui pl?te?te mai mult, românii r?mân ca pro?tii iar grevi?tii din Ro?ia Montana se bucur? ?i ei, dar nu pentru mult timp. Cei 30 care au f?cut grev? sunt de fapt primii care au semnat contract cu R.M.G.C. , garda veche cum se spune, cei care au f?cut propagand? printre ceilal?i s? se înscrie ?i s?-?i dea casele ?i s?n?tatea pentru un salariu care înc? nu se ?tie dac? îl vor primi, c?ci nu se ?tie pe cine va angaja firma dup? ce va primi toate aprob?rile.
 
O mare tr?dare a intereselor statului român
 
Metoda propus? de R.M.G.C. nu creeaz? doar un dezastru ecologic, ci ?i unul financiar-economic de o gravitate egal? cu contaminarea. A sus?ine un astfel de proiect, prin prisma aspectelor men?ionate nu este doar o mare prostie, ci o mare tr?dare a intereselor statului român. În ceea ce prive?te guvernul sau semnatarii din partea României ai contractului, aici situa?ia este mai grav?. Dac? R.M.G.C. nu are nici o obliga?ie fa?? de România, ceilal?i semnatari ai contractului, de la  cei care au semnat contractele ?i actele adi?ionale, trecând pe la cei care au semnat legi ?i hot?râri de guvern în favoarea R.M.G.C.  pân? la pre?edinte care sus?ine „mineritul” pentru 300 locuri de munc?, to?i au ?i alte obliga?ii în afar? de extragerea aurului, ?i prima este protec?ia vie?ii cet??enilor, s?n?tatea p?mântului, protec?ia zonei sub toate aspectele. Ei nu pot trece cu vederea sub nicio form? poten?ialul mineral al celor patru mun?i ?i nu au voie s? accepte nici contaminarea solului nici pierderea financiar? ?i economic? prin îngroparea atâtor metale de importan?? economic? de patru ori mai mare decât aurul ?i adoptarea unei metode de exploatare  de sute de ori mai ecologic?. Una e s? ai un lac de decantare de 13 hectare ?i alta este un lac de 300 de hectare. Parc? nu e tot una. ?i una e s? se ob?in? 11 miliarde de euro ?i alta 55. Parc? sun? altfel nu? ?i una este ca 90% din beneficiu s? revin? unei companii care practic nu risc? nimic ?i alta e ca acest beneficiu s? apar?in? celor care de?in p?mântul, îl muncesc ?i suport? consecin?ele contamin?rii. Ia cineva în calcul aceste aspecte? Varianta acceptat? de autorit??i este cea mai dezastruoas? din toate punctele de vedere ?i numai un incon?tient sau un tr?d?tor ar accepta proiectul R.M.G.C.. În ce categorie se încadreaz? cei care joac? alba-neagra cu vie?ile oamenilor ?i viitorul acestei na?iuni? Cine decanteaz? actele lor, cine îi pune în dou? temni?i large ?i cine a?eaz? lucrurile pe f?ga?ul normal? Domnul Ponta a declarat c? structurile de informa?ii ar fi de p?rere c? proiectul este un proiect bun. În cazul acesta este cazul s? ne întreb?m dac? ?efii celor dou? structuri sunt buni pentru România.
 
O afacere dezastruoas? pentru România
 
Exist? alte procedee de exploatare a aurului, care ar avea avantajul  c? ar da posibilitatea exploat?rii ?i a celorlalte metale rare ceea ce ar multiplica cu 5 câ?tigul ?i ar mic?ora      de câteva sute de ori impactul ecologic;
Proiectul RMGC este nu numai cel mai nes?n?tos ?i neecologic este ?i p?gubos financiar pentru statul român. În plus, compania se afl? în ilegalitate. Oare asta conteaz? atât de pu?in în ochii premierului Ponta? Dac? da, nu pot decât s? repet întrebarea pus? de domnul B?sescu: „cu câ?i bani a?i    fost pl?tit domnule Ponta, ca s? sprijini?i un proiect asasin ?i p?gubos?” Dac? se va da verde proiectului R.M.G.C. în actualele condi?ii, se poate trage concluzia c? au fost mitui?i prea mul?i oficiali, s-au f?cut prea multe compromisuri. Prea mul?i vor fi adu?i în fa?a instan?elor de judecat? ?i va fi ar?tat noroiul cu care s-au mânjit. Nu vor s? ri?te, dar ?tiu în mod sigur c? proiectul este o afacere dezastruoas? pentru România, care va pierde enorm.
 
Se acoper? f?când pe democratul
 
Mult? lume se întreab? ?i primul care a sesizat ?mecheria, a fost vulpoiul B?sescu, de ce amestec? Ponta afacerea Ro?ia Montana cu Parlamentul ?i serviciile secrete? R?spunsul e simplu: pentru acela?i motiv pentru care a refuzat s? semneze ca ministru interimar ?i privatizarea C.F.R. marf?: nu a vrut s? fie g?sit r?spunz?tor mai târziu pentru o afacere cu atâtea „semne de întrebare”. A lungit privatizarea pân? a ap?rut un ministru care de fapt nici el nu a semnat personal, c? nici el nu a fost prost, dând astfel ?i timp protejatului s? strâng? bani. A trimis privatizarea C.F.R.  în C.S.A.T. ?i  dac? era nevoie  o trimitea ?i la L.P.F., numai s? nu semneze el ?i s? dea timp marelui câ?tig?tor s? fac? rost de bani.  A?a ?i acum. Cu cât mai multe comisii ?i structuri implicate, cu atât mai multe posibilit??i pentru Ponta de a spune: „Eu? Eu vinovat? Bine dar comisiile serviciilor secrete ?i ale Parlamentului au dat aviz favorabil, ei aveau speciali?ti, ei au verificat tot, ei au « recomandat ». Eu nu am f?cut altceva decât s? pun în practic? deciziile comisiilor.” Acesta e Ponta. Se acoper? f?când pe democratul chiar ?i în aspecte care sunt atribu?ii numai ale guvernului;
S? încerc?m s? vedem care ar fi avantajele proiectului?
Nimeni, nici ?eful de sindicat, nici directorul de la R.M.G.C., nici Ponta ?i nici B?sescu nu au putut s? spun? mai mult decât c?:
- se vor face locuri de munc? dar nimeni nu a spus câte;
- se va exploata aurul din Ro?ia Montana din care statul român va lua doar 6%  ?i apoi poate ?i din alte mine, cu acela?i procedeu. Dar dac? în 2005 minele de aur au fost sigilate ?i s-a întrerupt exploatarea oficial din lips? de aur, ce mai caut? acum R.M.G.C. la Ro?ia Montana? Ce scoate dac? mina a fost închis? pentru companiile române?ti din lips? de minereu? R?spunsul este minciuna.
Autorit??ile au min?it fie companiile române?ti ?i pe am?râ?ii de români c?rora le-au spus c? nu mai este aur în mine, pentru a p?stra resursele pentru alte companii str?ine, fie au min?it investitorii str?ini dându-le documente false care sus?in c? totu?i minele sunt rentabile. Ce spune S.R.I. despre acest aspect? Dac? ad?ug?m ?i contractul total p?gubos pentru România, care cu banii de la R.M.G.C. nu acoper? nici a suta  parte din costurile post-mining,  avem în fa?? un contract dezastruos, a? putea spune distrug?tor pentru România.Costurile post mining sunt egale cu banii rezulta?i din exploatare, adic? 10 miliarde de lei ?i atunci de ce exploateaz? R.M.G.C. dac? nu ar câ?tiga nimic? V? amintesc: cheltuielile post mining sunt asumate de c?tre Statul Român! Buna afacere!?
Asta e balan?a câtorva argumentepro ?i contra R.M.G.C. Nu am pus în discu?ie nici mineritul nici exploatarea aurului, am pus în discu?ie Proiectul Ro?ia Montana Gold Corporation ?i nu m-a pl?tit nimeni s? îmi expun punctul de vedere, nici nu am fost în Finlanda ca s? fac propagand? unei afaceri dar nici în excursie în ??ri exotice. Mirosul R.M.G.C. se simte mai bine de acas? decât din afar?.
 
Bibliografie:
Grafica - Ion M?ld?rescu
footer