Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Marcel B?rb?tei   
Miercuri, 02 Octombrie 2013 22:53

RMGC, ro?ia Montan?, Col. (r) Gheorghe OanceaRomânia este, de peste dou?zeci de ani, într-un r?zboi economic în care pierde b?t?lie dup? b?t?lie

 „Exist? un dosar Ro?ia Montan?. El trebuie redeschis de D.N.A." - Procuror militar col. (r) Gheorghe Oancea, despre afacerea cu aur a secolului

„Asasinii economici” ai Ro?iei Montane

Marcel B?rb?tei (M.B.): B?nuiesc c? atunci când v? uita?i la televizor v? apuc? râsul v?zându-i dezl?n?ui?i pe „speciali?tii” în problema Ro?ia Montan?.

Procuror militar col. (r) Gheorghe Oancea (G.O.): ?i râsul ?i revolta în acela?i timp. Dar este opinia oamenilor, ei î?i spun p?rerea având informa?ii la un anumit nivel, de o anumit? natur?. Oamenii sunt dezinforma?i de multe ori, în?elege?i? E firesc ca ei s?-?i spun? punctul de vedere atât timp cât nimeni, dar nimeni (!?) competent din societate, nu vine s? spun?: „Uite, lucrurile stau a?a”. În primul rând mi se pare o abera?ie aceast? comisie parlamentar?. Este o translatare a r?spunderii, când e clar c? Ro?ia Montan? este o afacere, nu proiect - mul?i spun c? e proiect, de unde? -, este o afacere veroas?! E construit? pe la?itatea noastr? a românilor, pe un „pumn de argin?i” dat unor persoane din vremea aceea care, din punctul meu de vedere, vindeau tot. Ar fi vândut ?i bulevardele ?i trotuarele. Dezinteres total cuplat pe nesiguran?a zilei de mâine ?i c?utau s? adune ?i ei ceva. ?i vindeau tot! Vindeau având credin?a c? ceea ce vând nu le apar?ine, domnule. Fals!

Eu, ca procuror militar în sec?ia parchetelor militare, în anul 2002 în toamn?, am fost sesizat de Serviciul Român de Informa?ii cu privire la s?vâr?irea unor fapte penale care vizau siguran?a na?ional?. În vizorul S.R.I. era un maior din Direc?ia Topografic? a M.Ap.N. care în perioada ’95-’96 - sau mai târziu, nu mai re?in perioada exact? -, desemnat s? desf??oare misiuni topografice, f?cuse în zona Ro?ia Montan? o mul?ime de cercet?ri de specialitate, în ideea c? în acea zon? ereu amplasate ?i ni?te unit??i militare. Din elicopter, sau de la sol, s-au f?cut fotograme, m?sur?tori de tot felul în materia amplas?rii ?i structurii întregii zone, chestiuni care au fost înregistrate pe ni?te dischete, dup? care acest ofi?er î?i d? demisia din cadrul Ministerului Ap?r?rii Na?ionale ?i devine unul dintre directorii „Gabriel Resources”. Sesizarea a venit la mine împreun? cu alte documente care indicau faptul c? acest ofi?er a s?vâr?it ni?te fapte penale. Fire?te c? am început cercet?rile în acea cauz? ?i nu m-am limitat doar la transmiterea de date secrete cu caracter militar c?tre persoane neautorizate ce aducea atingere siguran?ei na?ionale. Am p?truns mai în profunzimea acestei afaceri care se nume?te ast?zi Ro?ia Montan?. Ce am constatat, domnule? C? prin 1996, când la ambasada României din Sydney a fost numit ambasador un anume domn Gâf Deac, care anterior îndeplinise func?ia de ministru secretar de stat la Ministerul Industriilor ?i avea în responsabilitate activitatea minier?. Acest domn ambasador a intrat în leg?tur? cu un cet??ean australian de origine român?, un anume Frank Timi? (fost Vasile Timi? - n.r.), care, de?i nu avea nicio specializare în domeniul minier, ?i-a ar?tat - vai de mine - aplecarea pentru a investi în mineritul din România. Acest Frank Timi?, dup? datele existente la dosar la acea vreme, era suspectat de tot felul de infrac?iuni legate de traficul de droguri. Fire?te c? a atras aten?ia autorit??ilor noastre la vremea aceea, dup? ce ?i-a început activitatea în România, dar, vede?i dumneavoastr?, institu?iile se pare c? nu erau înc? a?ezate, în serviciile secrete se schimbau genera?ii, au fost adu?i tineri care poate aveau veleit??i, dar nu aveau experien?a ?i organizarea care presupuneau o activitate foarte serioas?.

Cert este c? Frank Timi? vine în România, i se deschid toate u?ile la Ministerul Industriilor, la Regia Cuprului ?i Aurului Deva, la Agen?ia Na?ional? pentru Resurse Minerale ?i implicit la mina Ro?ia Montan?. Prin ’97, dup? aceste taton?ri, se realizeaz?, domnule, un protocol de cooperare. Chiar a?a se ?i numea, Protocol de Cooperare între firma „Gabriel Resources”, patronat? de acest Frank Timi? - un off-shore care-?i avea sediul în Insula Jersey din Channel Islands -, ?i Regia Cuprului ?i Aurului Deva. La momentul acela, activitatea minier? la Ro?ia Montan? trecea prin mari dificult??i. Toat? activitatea era subven?ionat? de stat. Tot aici îl cunoa?te pe Ovidiu Tender (se spune c? Tender ?i Timi? sunt de fapt rude prin alian?? - n.a.). Tender preluase în 1995 Institutul de Cercet?ri Mineralogice, institut care - v? da?i seama -, dup? atâ?ia ani de activitate, de?inea extraordinar de multe date privind mineritul din România; analize, prospec?iuni, cercet?ri... Cert este c?, dup? ce se realizeaz? acest protocol, se observ?, foarte interesant, c? g?sim func?ionari ai statului, fo?ti sau chiar activi, din Regia Cuprului ?i Aurului Deva sau A.N.R.M., în consiliile de administra?ie ale „Gabriel Resources” ?i Tender Group S.A. Foarte ciudat. Ori a?a, ori a?a!

M.B.: Conflict de interese clar.

G.O.: Nu era doar conflict de interese, era ?i o remunerare pentru datele pe care le-au pus la dispozi?ie. Pe listele „Gabriel Resources” apare ?i acest director, maiorul din M.Ap.N. care-?i d?duse demisia ?i transmisese, conform serviciilor, date secrete ce afectau siguran?a statului.

M.B.: Cum apar în poveste Berceanu ?i T?riceanu?

G.O.: Aflându-se de interesul privind activitatea minier? de la Ro?ia Montan?, au mai existat ?i alte firme care au f?cut oferte de cooperare-colaborare cu autorit??ile statului român. Cel pu?in dou? dintre ele au f?cut memorii ?i ulterior plângeri la Ministerul Industriilor pentru c? efectiv nu au fost luate în seam?, ceea ce treze?te suspiciuni majore. Când vrei s? faci un lucru corect - într-adev?r treci prin dificult??i economice tu ca ?ar?, nu po?i s?-?i permi?i investi?ii majore -, le acorzi ?i ?lora o ?ans?. Mi-aduc aminte c? în dosar se vorbea foarte clar de plângeri f?cute de reprezentan?ii unor firme serioase din Europa. Toate au fost tratate cu dispre? total, în mod ciudat ?i suspect. Domnule, la un moment dat prin 1997 - c-aici este problema extraordinar? - se redacteaz? un Proiect de Contract de asociere între „Gabriel Resources” ?i Regia Cuprului ?i Aurului Deva (ulterior „Minvest”) vizând asocierea în vederea realiz?rii unui obiectiv - ?i aten?ie la o chestiune care este esen?ial?! , propunerea partenerului str?in, a lui „Gabriel Resources”, avea ca element de esen?? reexploatarea haldelor de steril, domnule!

Deci aceasta era chestiunea în discu?ie; reexploatarea sterilului, nicidecum exploatarea perimetrului virgin, neexploatat... prin tehnologie avansat?... Potrivit protocolului ini?ial ?i a prevederilor contractuale, coniven?a a fost ca partea român? s? de?in? din ac?iunile noii societ??i ce urma, aten?ie (!), ce urma a fi înfiin?at?, 40%, dar nu mai pu?in de 20%, iar partea str?in?, 80%, dar nu mai pu?in de 60%. Acest a?a-zis contract - ?in minte c? avea scris sus, în stânga, pe prima pagin?, titulatura „Proiect” - a fost semnat de 6-7 persoane cu responsabilit??i majore din cadrul Întreprinderii Ro?ia Montan?, Regiei Deva, A.N.R.M.. Mai mult, la dosar se afl? dou? adrese semnate de doi mini?tri în func?ie în acea perioad?, C?lin Popescu T?riceanu ?i Radu Berceanu, care de?i v?d c? e vorba de o firm? f?r? experien?? în domeniul minier, cu sediul într-un paradis fiscal, f?r? s? obiecteze în vreun fel, î?i dau acordul pentru constituirea acestei societ??i mixte. La momentul respectiv, prin protocolul de colaborare ?i ulterior prin proiectul de contract, societatea ce urma a fi nou înfiin?at? dobânde?te dreptul de explorare, de?i - mare, mare aten?ie acum la o chestiune foarte subtil?! - ini?ial se stipula reexploatarea haldelor de steril. Dom'le, punct!

M.B.: Pentru ca mai apoi s? treac?, pe ?est, ?i la exploatare...

G.O.: Asta-i cu totul altceva. Ei au previzionat de la început c? vor primi ?i dreptul de exploatare. Dar s? revenim, acest proiect de contract este foarte important. El are forma juridic? a unui contract de asociere, doar c? el are o precizare sus în stânga - „Proiect de contract”. Orice litigiu, scrie în contract - nu pove?ti cu New York sau Londra -, se solu?ioneaz? de c?tre Curtea de Arbitraj de la Viena. Punct!

Mai mult, odat? cu dreptul de explorare, aceast? companie care nu era înc? înfiin?at? face ni?te sondaje, mai exact recolteaz? opt containere de minereu, circa 80 de tone, care sunt expediate în Australia. Minereul în discu?ie devine obiect de cercetare a uneia dintre cele mai prestigioase firme din lume, specializat? în determinarea con?inutului de metale pre?ioase dintr-un minereu prezentat spre analiz?. Mi-aduc foarte bine aminte c? în perioada aceea am solicitat directorului adjunct al S.R.I. ca, prin mijloacele specifice pe care dumnealor le au la dispozi?ie, s?-mi identifice loca?iile din zona Ro?ia Montan? de unde s-au prelevat acele 80 de tone de minereu puse în containere. Sunt documente vamale care atest? acest transport. ?i vin doi ofi?eri S.R.I. la mine ?i le spun c? exist? suspiciuni, c? era clar pentru mine ca anchetator c?, atâta timp cât ei preconizaser? reexploatarea haldelor de steril, n-aveau ce s? trimit? sterilul în Australia s? constate nu-?tiu-ce con?inut care deja era ?tiut. Le spun de asemenea s? verifice de unde s-au prelevat cele 80 de tone de minereu. Dup? vreo 8-10 zile au revenit cei doi ofi?eri ?i mi-au spus: „Domnu’ procuror, domnu’colonel, nu am reu?it s? identific?m loca?iile ?i de unde au fost expediate cele 80 de tone c?tre Australia!”, ceea ce mi s-a p?rut extraordinar de suspect. Deja, din acel moment am intrat în ni?te îndoieli majore vizând obiectivitatea cercet?rilor ?i a datelor care în ultima vreme nici nu mai veneau. Mai mult, pe parcursul acestor cercet?ri prealabile, mi-apare la dosar un document din partea M.Ap.N. care, vezi tu Doamne, stabilea c? datele care f?ceau obiectul infrac?iunii pentru care era cercetat maiorul au fost desecretizate, deci nu mai sunt secrete de stat. Un alt aspect deosebit de ciudat.

Aurul de la Ro?ia, dat pe pre?ul unei case!

?i-acum ?ine?i-v? bine! E un lucru despre care nu vorbe?te nimeni. În acel proiect de contract este trecut pre?ul pl?tit de „Gabriel Resources” pentru cele 80% din ac?iunile minei Ro?ia Montan?. ?i mi-aduc aminte c? este vorba de suma de un miliard ?i vreo dou? sute ?i ceva de milioane de lei vechi, sum? echivalent? la acea vreme cu circa 250.000 de dolari.

M.B.: O vil? mai r?s?rit? pe vremea aceea...

G.O.: Cam a?a ceva... Unul dintre directorii din 2003 de la Agen?ia Na?ional? de Resurse Minerale îmi spunea: „P?i, domnule procuror, cu ace?ti bani nu s-au pl?tit nici eprubetele din laboratoarele minelor”. Deci asta reprezenta pre?ul minei, 80% din asociere, dou? sute ?i ceva de mii de dolari.

M.B.: 80% dintr-un activ subevaluat. Care ar fi realitatea în privin?a z?c?mintelor din subsolul Ro?iei?

80% din mina Ro?ia Montan?, din Întreprinderea Minier? Ro?ia Montan?, ?sta este obiectul contractului. În felul acesta revenim la o chestiune foarte interesant?, la care iar nu r?spunde nimeni: de pe vremea împ?r?tesei Maria Tereza ?i pân? la acest moment, mina Ro?ia Montan? a avut un perimetru strict determinat de 12 kmp. O s? vede?i c?, pân? la finalizarea contractului, perimetrul acestei mine s-a extins în 2-3 rânduri. ?i o s? v? explic cum s-a procedat. Mai întâi, de la 12 kmp se face extinderea la 24 kmp, urmând ca apoi suprafa?a s? creasc? la 42,3 kmp. P?i atunci ne întoarcem la ce am spus prin Protocolul de Colaborare, ?i anume „reexploatarea haldelor de steril”. P?i vorbim de reexploatare sau de minerit la propriu, pe filon, prin extinderea perimetrului minei? Ce mai vorbim de tehnologii ultraperformante ?i de nu ?tiu ce? Este aberant! Spune?i-mi ?i mie, dac? sunte?i de bun?-credin??, domnilor investitori americano-canadieni - c? de fapt ??tia sunt juc?torii la burs? -, sau facem minerit clasic cu cianurare? ?i de asemenea, dac? sunte?i de bun?-credin??, de unde s-au recoltat probele de minereu înc?rcat în cele opt containere care-au plecat în Australia ?i cu ce drept? Partea român? a examinat aceast? opera?iune? Contractul nu era în vigoare.

Deci de unde s-au recoltat cele 80 de tone de minereu? Clar, s-au f?cut foraje extra-perimetru. În ce temei se extinde perimetrul? Ace?ti oameni de afaceri, Tender, ceilal?i care se asociaser? mai mult sau mai pu?in cu acest Frank Timi?, au ?tiut foarte bine ce fac. Au pornit de la reexploatarea haldelor de steril, vizualizând clar c? se vor exploata zone virgine. De ce v? spun treaba asta?

Pentru a forma dosarul de listare a societ??ii Ro?ia Montan? la bursa de metale pre?ioase la Vancouver au avut nevoie de rezultatele analizei firmei australiene care a f?cut examinarea probelor de minereu ?i care - v? spun sigur - au generat un con?inut aurifer ?i argintifer surprinz?tor de mare, ceea ce atest? clar c? probele au fost recoltate din perimetru virgin, nicidecum din haldele de steril sau din mina în mare parte exploatat?. La momentul acela se achizi?ionau terenuri, case, ?coli în acel perimetru. Se cump?rau când noi nu aveam b?tut în cuie contractul de asociere.

Frauda bursier? - delict federal

M.B.: Deci ei au listat la burs? o fantom?...

G.O.: Dosarul de listare al societ??ii la burs? trebuia s? cuprind?: contractul de asociere între Gabriel Resources ?i autorit??ile statului român, analizele din Australia, datele topometrice, topografice de la ofi?erul nostru cercetat, datele de cercet?ri, prospec?iuni anterior geologic dobândite de la Insitutul de Cercet?ri Mineralogice ?i Geologice a lui Tender ?i alte ceva documente. Eu v? spun un lucru: certitudinea mea este vis-a-vis de modul în care eu am intuit c? s-au produs lucrurile, ?i v? mai dau un argument esen?ial: în 2002, Întreprinderea Minier? Ro?ia Montan? era subven?ionat? de stat. P?i atunci cum vorbim noi de contract ferm de asociere în fapt ?i-n drept? Putem noi vorbi c? o societate mixt? este subven?ionat? de stat? Acestea sunt lucruri care pot fi verificate. Se alocau sume de la bugetul Ministerului Industriilor care subven?ionau activitatea. Vi se pare esen?ial sau nu? P?i l?sând la o parte modul de achizi?ionare a celor 80% de ac?iuni, care nu se puteau face nici la acea vreme prin încredin?are direct?, vine unu’ „ia, b?, 1 miliard 200 ?i ceva de milioane de lei vechi, cump?r? 80% din ac?iunile minei”. Vi se pare logic? Stai, domne, am ?i oferte de la firme europene, am memorii, am plângeri, care sunt în minister acolo. Nu se poate. De ce îi dai numai ?luia domne, ?i nou? nu ne dai? Bag?-ne ?i pe noi în competi?ie.

Certitudinea mea, pe datele efectuate în acel dosar, este urm?toarea: Frank Timi?, prin „Gabriel Resources”, a s?vâr?it o infrac?iune de fraud? bursier?, care este o infrac?iune foarte grav?, infrac?iune federal? în spa?iul nord-american. Ce-a f?cut el, din punctul meu de vedere? Atâta timp cât proiectul de contract a fost prezentat unui cabinet notarial din Alba Iulia, nu ?tiu care anume - nu am reu?it s? ajung la acel stadiu al cercet?rilor, urma s? fac aceste cercet?ri -, a fost tradus f?r? precizarea „proiect ” ?i legalizat, ?i al?turi de celelalte documente despre care am vorbit, a fost întocmit un dosar pentru listarea ac?iunilor societ??ii ?i au început s? curg? banii. În perioada aceea, din ce îmi aduc aminte, în România, în conturile acestui „Gabriel Resources”, intraser? vreo 75 de milioane de dolari. Acestea erau datele din dosar.

La bursa de la Vancouver, ne aflam în prezen?a unei societ??i „Ro?ia Montan? Gold Corporation”, cu un dosar de listare în bun? regul?, ac?iuni care cre?teau exorbitant vis-a-vis de datele respective, ce tr?dau un con?inut uria? de aur ?i argint în mina Ro?ia Montan?. A ascuns toat? lumea de unde s-au recoltat probele. Ei vehiculau ideea reexploat?rii haldelor de steril prin metode tehnologice ultramoderne.

M.B.: ?i cum se verific? toate aceste lucruri?

G.O.: Numai printr-o comisie rogatorie, printr-o sesizare ?i printr-o cooperare cu autorit??ile nord-americane putem afla exact care este rezultatul, v?zând dosarul de listare la burs?. Îns? comisiile rogatorii au ?anse mici de reu?it? pentru c? autorit??ile americane î?i vor proteja investitorii. Sunt dou? planuri foarte inteligent f?cute de Timi?, Tender ?i compania..

M.B.: P?i Timi? parc? era un pion...

G.O.: Domnu’, l?sa?i pionul cu dou? miliarde de euro ?i cu avere. Sta?i cuminte c? nu-i chiar pion. La rândul lui a fost folosit ?i apoi a „miruit” pe toat? lumea, dom’le. Au venit o groaz? de bani de la investitorii americano-canadieni. Deci în timp ce contractul era bine mersi în vigoare, la burs?, în România contractul era în stadiu de proiect. De ce? Avem argumente esen?iale: mina Ro?ia Montan? este în continuare subven?ionat? de stat. Contractul era încheiat ?i b?tut în cuie în 2001 iar în 2002 mina era subven?ionat? în continuare. De ce? Deoarece contractul nu era contract în România, era proiect.

Doi. Cum se putea face extinderea perimetrului? Doar dac? mina apar?inea statului. P?i ce fac, î?i dau ?ie societate mixt? în care tu, str?in, ai 80%, extraperimetru pe teritoriul virgin al minei, când tu spui c? reexploatezi haldele de steril? Da?i-mi o explica?ie, s? r?spund? cineva la aceste întreb?ri. În timpul anchetei m-am dus la Agen?ia Na?ional? a Resurselor Minerale ?i am discutat cu doamna pre?edint? Maria Stratulat ?i erau ?i directorii ei în cabinet. Mi-a prezentat harta minei Ro?ia Montana. Îi zic: „Doamn?, da?i-mi v? rog o explica?ie, de ce aceast? min? care pân? la momentul a?a-zisului proiect de contract de cooperare avea 12 kilometri p?tra?i perimetru de explorare-exploatare a ajuns la 42,3?”. Toat? lumea a dat din col? în col? ?i n-a putut da nimeni vreun r?spuns. Cum se putea face treaba asta? Prin hot?râre de guvern în condi?iile în care mina apar?inea statului. ?i-aia doar prin ni?te elemente extraordinare pentru c? presupunea exproprieri de terenuri, case, ?coli...

Ce s-a întâmplat cu ??tia de la „Gabriel Resources”, care chipurile erau în curs de asociere, c? ne aflam înc? în proiect, da? Ei cump?rau case, domnule! Începuser? s? vin? banii de la burs? ?i cump?rau case ?i terenuri. Dac? cineva face o analiz? de genul acesta, profund?, vede c? exist? diferen?e între dosarul aflat în func?iune în România - operabil în România c? era în stadiul de proiect - ?i dosarul aflat la Bursa din Vancouver, care era dosar b?tut în cuie. Una era la Vancouver, alta la Bucure?ti. P?i nu puteam s? extind, domnule, perimetrul! Nu puteam s? subven?ionez activitatea minei dac? eram în asociere. Eu, stat, îi fac cadouri ?luia? Las la o parte faptul c? i-am permis s? cumpere 80% din ac?iuni pe dou? sute ?i ceva de mii de dolari, gonindu-i pe ceilal?i care veniser? s? solicite asocierea. V?zând lucrurile acestea, fire?te c? am încercat s? desf??or în continuare acte de cercetare, uitând de episodul cu ofi?erii SRI.

Nu dai aurul, nu intri în N.A.T.O.

M.B.: Era evident faptul c? se încearc? mu?amalizarea.

G.O.: G?sisem o fraud? uria??. Ap?ruser? îns? Legea 78 privind actele de corup?ie, Ordonan?a 43/2002 privind înfiin?area P.N.A. (actualul D.N.A.). Având date ?i indicii privind acte de corup?ie, de abuz în serviciu cu consecin?e deosebit de grave, fals ?i în?el?ciune, dosarul trebuia declinat la organismul competent. M-am dus la Joi?a T?nase, procurorul general din acea perioad?, ?i spun cum stau lucrurile, c? trebuie s? predau dosarul în urma desecretiz?rii actelor în cazul ofi?erului de la Topografie, iar pentru restul aspectelor s? se continue cercetarea penal?. Domnul Joi?a T?nase îmi spune:

- „Domnule colonel, face?i-mi o not? s?-l informez pe primul ministru pentru c? mi se par foarte delicate problemele pe care le-a?i identificat dumneavoastr?”. Zic:

- „Domnule procuror general, v? fac o not? ?i v? predau dosarul”.

- „Nu, nu, f?-mi o not? ?i ?ine dosarul pân? când î?i spun eu”, mi-a replicat domnul T?nase. Am redactat o not? de 4-5 pagini ?i i-am remis-o.

N-am mai ?tiut nimic despre problem? vreo lun?-dou?, cert este c? m? duc într-o zi la A.N.R.M. s? discut tot ceva legat de dosar cu doamna pre?edint? Stratulat, prilej cu care mi-am dat seama c? hârtia mea ajunsese pe biroul domnului prim-ministru. Doamna pre?edint? îmi spune urm?torul lucru, v? reproduc textual, am înc? memorie bun?: „Domnule procuror, am primit de la domnul prim-ministru o not? vis-a-vis de modul de ini?iere ?i derulare a cotractului cu „Gabriel Resources”, care prim-ministru (Adrian N?stase - n.r.) printr-o rezolu?ie pe nota respectiv? spune c? oprirea contractului cu Gabriel Resources va constitui un impediment major pentru intrarea României în N.A.T.O.”. Mi-a mai spus c? s-a întâlnit la Londra cu prim-ministrul canadian Chretien, care i-ar fi spus acest lucru domnului Adrian N?stase. Când am auzit a?a ceva am r?mas perplex!

Domnule, eu în?eleg c? nu se mai folose?te termenul de colonie pentru ??rile lumii a treia. Se folosesc al?i termeni; aliat, partener, dar tot colonie suntem. A?a se pun problemele. Pentru a intra în Uniunea European? trebuie s? facem asocieri cu petrolul, cu gazele, cu autostr?zile ?i-a?a mai departe. S? vedem acuma la Schengen ce mai trebuie s? d?m. Problema pe care mi-o pun eu ca ?i cet??ean care am o situa?ie decent? - am o pensie rezonabil? ?i o cas? în care nu mi-e frig - este c? am în jurul meu bie?i oameni care n-au un loc de munc?, oameni care mor de foame. Îmi pas? ?i de oamenii de-aici de la blocuri pe care-i v?d cum tr?iesc ?i nu-mi prie?te. Degeaba am o bucat? de pâine în plus dac?-l v?d pe cel de lâng? mine lipsit de orice perspectiv?. Am ajuns s?-mi între?in rudele, s? le dau bani pentru medic, s?-i ajut, c? nu mai fac fa?? cu copiii pe care-i trimit la ?coal?. P?i înseamn? c? ?i eu ?i al?ii, într-un an-doi, dac? merge tot a?a, nu ne mai primim naibii pensiile. ?i-atunci hai s? ne d?m tot din cas?, s? ne vindem pe nimic!

Dar s? revin. Prin octombrie 2003 s-a schimbat din func?ie procurorul general. A doua zi, v? rog s? m? crede?i, am f?cut o adres? de declinare c?tre P.N.A. a dosarului existând probe pentru fapte grave de corup?ie. S-a a?ezat praful de trei degete pe el. Nu se bag? nimeni!

M.B.: Ave?i câteva concluzii? Cum se „închide” acest caz?

G.O.: Concluzia mea este urm?toarea: atât timp cât în aceast? afacere sunt implica?i juc?tori la burs? americani ?i canadieni, ?i solu?ionarea clar? a acestei cauze presupune date concrete ale dosarului de listare a societ??ii „Ro?ia Montan? Gold Corporation” la Bursa din Vancouver, fapt care va pune în pericol interesele acestor juc?tori, nu se va ajunge niciodat? la clarificarea lucrurilor. Singura solu?ionare a cauzei presupune o cooperare între autorit??ile române, canadiene, dar ?i americane, pentru c?, atunci când s-au ob?inut primele date despre min?, Frank Timi? a ob?inut ?i ni?te credite, 3 milioane de dolari de la o sucursal? a B?ncii Rothschild. A?a rezult? din dosarul de la sec?ia parchetelor militare care în parte, a fost declinat în favoarea P.N.A.. Are proiectul de contract, are pre?ul, are tot ce vre?i ?i indiciile pentru a se face o cercetare general?. Dar, repet, sunt puse în pericol interesele investitorilor.

M.B.: Conform spuselor dumneavoastr?, se vede tot mai clar „tunul” de pe burs?, o fraud? la care investitorii particip? involuntar ?i Comoara Europei, aurul în sine, la o cantitate ?i o concentra?ie mult mai mari decât cele servite opiniei publice.

Închiderea acestei afaceri pe fraud? nu se poate face f?r? cooperarea autorit??ilor federale nord-americane, dar pe ei nu-i intereseaz? Frank Timi?, îi intereseaz? banii lor. A doua variant? ar fi ca autorit??ile noastre s? identifice modul concret prin care s-a achizi?ionat 80% din patrimoniul societ??ii RMGC, cum s-a f?cut evaluarea, cum ?i de unde s-au scos e?antioanele, cum s-a extins perimetrul, cum s-a subven?ionat de c?tre stat activitatea din Ro?ia Montan?.

Cacealmaua lor ?i potul nostru?

M.B.: „Acoperire” la nivel înalt...

G.O.: Prin atitudinea celor de la A.N.R.M. ?i a ofi?erilor de la S.R.I. care n-au dat date despre locul din care s-au recoltat probele de minereu, se constat? c? s-a f?cut o presiune deosebit?. S-a urm?rit nesolu?ionarea dosarului. Or fi dat cei de la PNA neînceperea urm?ririi penale, dar sunt curios cum au motivat acest lucru. Cum eludeaz? faptul c? perimetrul s-a extins, într-un moment în care societatea era a statului român. ?i v? mai spun un lucru: domnule, dac? din 1997, de când au început s? bage bani, ar fi avut un contract ferm, de-atâ?ia ani - c? doar suntem în 2013 -, ei, R.M.G.C., s-ar fi dus frumos s? dea statul român în judecat? la Curtea de Arbitraj de la Viena, câ?tigau, având argumente. Nu c? n-ai autoriza?ie de mediu, ba mai stai c? sunt situri istorice. P?i când ai f?cut contractul n-aveai prevederi în contract?

?i v? mai spun ceva. În 2003, Academia Român? a desemnat un colectiv de speciali?ti pentru a se deplasa în perimetrul Ro?ia Montan? ?i a întocmi un raport vizând efectul acestei activit??i fa?? de siturile istorice. Mi-au spus cei de la S.R.I. c? echipa s-a oprit la un han de la Câmpeni, au tras un chiolhan pe cinste ?i n-au mai ajuns la min?. E trist!

?i revenind, pân? acum de zece ani, din 2003, de ce societatea n-a f?cut ac?iune în justi?ie împotriva statului român, s? cear? desp?gubiri, beneficii nerealizate... Îmi iau b?netul ?i plec! De ce? Resursele de-acolo sunt formidabile! ?i-apoi e vorba de demantelarea fraudei. Dac? ajungem la Curtea de Arbitraj de la Viena, eu m? duc ?i sus?in interesele statului român. S?-mi r?spund? la întreb?ri.

M.B.: A?adar, în cazul unui proces, câ?tig?m...

P?i cum s? nu, domnule? Eu dovedesc frauda!

M.B.: Dar cei care vorbesc de penalit??i de miliarde?

G.O.: Nu cunosc aceste lucruri, sau dac? le cunosc, blufeaz?. Este o amenin?are. Da’ de ce nu te-ai dus pân? acum s? iei miliardele? Oricine renun?a la orice ?i mergea s?-?i ia muntele de bani ?i s? plece. De ce oare nu au plecat cu banii? Or fi cu mult mai mul?i bani în acel perimetru? Mai vin ?i ai no?tri ?i vorbesc aiurea despre licen?e. Licen?ele sunt acte administrative acordate de c?tre o autoritate a administra?iei de stat. Atâta timp cât se dovede?te c? aceste acte au fost ob?inute prin fraud?, ele sunt nule de drept! Pe de alt? parte, România poate cere prin comisie rogatorie s? se constate frauda bursier?, se demareaz? o anchet?, se ajunge la dosarul care a stat la baza list?rii ac?iunilor societ??ii, se scoate contractul, se verific? data cert? ?i se vede dac? el corespunde cu contractul din România. ?i se va vedea c? el a fost tradus în englez?, legalizat, f?r? titulatura „Proiect” ca ?i când era un contract autentic. ?i-o s? vede?i c? data contractului la dosarul de listare a ac?iunilor la burs? nu corespunde cu data contractului din România. Când acolo au trimis falsul, aici, dosarul era tot la stadiul de proiect. În felul acesta se explic? subven?ionarea, extinderea perimetrului ?i multe altele.

M.B.: În acest caz, conform spuselor dumneavoastr?, putem vorbi lejer de înalt? tr?dare, subminarea economiei na?ionale, dac? mai avem economie... Iar comisia parlamentar? pentru Ro?ia Montan? trebuie s? se dizolve de urgen??, parlamentul s? resping? proiectul de lege ce i-a fost înaintat ?i s? înceap? „cur??enia de toamn?” prin mai toate institu?iile.

S? se dizolve aceast? comisie ?i s? sesizeze parchetul! S? se redeschid? dosarul ?i s? clarifice multele întreb?ri din acest interviu. ?i s? se afle cum a reu?it Timi? prin Tender s? deschid? toate u?ile institu?iilor statului ?i s? primeasc? aproape gratis aurul Apusenilor în detrimentul unor firme cu experien?? în domeniul mineritului. Am urm?rit din 2003 încoace ?i opinia ambasadorilor americani în leg?tur? cu Ro?ia Montan?: „proiect benefic care trebuie demarat”. ?i-atunci vor coopera oare autorit??ile americane cu o colonie... pardon!, o ?ar? din lumea a treia, „aliatul” ?i „partenerul” lor?

M.B.: Suntem în r?zboi, domnule colonel?

G.O.: În primul rând vreau s? v? spun un lucru. Problematica Ro?ia Montan? este extrem de complex? ?i vizeaz? un lucru esen?ial; interese str?ine de România. Dac? nu se-n?elege acest lucru, înseamn? c? nu s-a-n?eles nimic. România, din punctul meu de vedere - ?i în atâ?ia ani de profesie în care am solu?ionat multe cauze economice mi-am dat seama -, este, de peste dou?zeci de ani, într-un r?zboi economic în care pierde b?t?lie dup? b?t?lie, iar Ro?ia Montan? nu face excep?ie de la aceast? regul?.

Not?: În 30 de ani de activitate, procurorul militar Gheorghe Oancea nu ?i-a trecut în „palmares” vreo achitare. Profesionist pur-sânge, discret, ferit de ochii presei, a instrumentat dosare grele ale României postdecembriste. A ales s? ias?, dezam?git de evolu?ia lucrurilor, din magistratur?, îns?, a?a cum spune el, „când am dorit, pe u?a din fa??, pe unde am ?i intrat”. A instrumentat ?i dosarul Ro?ia Montan? (da, exist? acest dosar, care ar putea l?muri rapid multe lucruri pe scena b?t?liei pentru aurul românesc, dar ?i pe scena politic? ?i a serviciilor) ?i, b?rbat de onoare, nu se fere?te s? vorbeasc? despre el.
Grafica - Ion M?ld?rescu

footer