Revista Art-emis
Testamentul lui Avram Iancu PDF Imprimare Email
Col.(r) Ioan Galdea   
Joi, 26 Septembrie 2013 04:50

Avram Iancu, 2013Acum la împlinirea a 141 de ani de la moartea marelui erou na?ional Avram Iancu putem afirma cu t?rie c? acest Crai al Mun?ilor ne-a l?sat mo?tenire cel mai frumos testament: „Unicul dor al vie?ii mele fiind ca s?-mi v?d Na?iunea mea fericit?”. Doar Mihai Eminescu a mai l?sat asemenea frumoase cuvinte care au devenit nepieritoare: „Ce-?i doresc eu ?ie, dulce Românie,/ ?ara mea de glorii, ?ara mea de dor,/ Bra?ele nervoase, arma de t?rie,/ La trecutu-?i mare, mare viitor!” Idealurile pentru care a tr?it, a luptat ?i s-a sacrificat Avram Iancu s-au împlinit dup? 46 de ani de la moartea sa la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia. Al?turi de marii f?uritori ai Marii Uniri se afl? ?i Avram Iancu, împreun? cu tribunii ?i c?pitanii s?i, pentru c? programul stabilit la 3/15 mai 1848 la Blaj a r?mas orientarea politic? de baz? pân? la îndeplinirea visului de veacuri al românilor. Dac? Avram Iancu nu lupta ?i nu se sacrifica pe altarul istoriei Neamului Românesc acum noi vorbeam ungure?te, îi s?rb?toream ?i îi omagiam pe Hatvany, Kemeny, Kossuth, Horty ?i al?i lideri unguri, care nu au dorit altceva decât suprimarea ?i supunerea românilor. Iat? de ce Iancu al nostru nu este iubit de unguri, pentru c? idealul s?u s-a împlinit ?i acum se încearc? denigrarea ?i def?imarea Iancului, un adev?rat martir ?i erou al Na?iunii Române. În zilele noastre unii au încercat s?-l spânzure pe marele erou, f?r? s?-?i dea seama c? geniul lui Avram Iancu este nemuritor, iar al?ii au scris pe coperta unei reviste, sub form? de întrebare: „Avram Iancu, erou sau criminal?”, desigur numai ni?te tic?lo?i ?i mizerabili pot face a?a ceva. ?i mai grav este faptul c? recent s-a încercat ca din stema jude?ului Alba s? fie înlocuite Tricolorul ?i sigiliul lui Avram Iancu, adev?rate simboluri na?ionale cu simboluri habsburgice. Acum este momentul s? spunem, de fa?? cu marele erou, c? nu vom permite a?a ceva. Chem?m autorit??ile responsabile s? dea dovad? de în?elepciune, s? cear? scuze eroului na?ional ?i s? îndrepte erorile pe care au încercat s? le înf?ptuiasc?. De asemenea Avram Iancu împreun? cu înainta?ii Revolu?iei de la 1848-1849 au încercat s? realizeze o stem? a Transilvaniei prin care s? fie ?i românii reprezenta?i al?turi de unguri, secui ?i sa?i, na?iuni privilegiate. Nu s-a reu?it acest lucru, deoarece ungurii au respins proiectul românesc de stem?, considerându-i pe români inferiori, tolera?i ?i nedemni de a fi reprezenta?i pe stema Transilvaniei, în ciuda faptului c? erau majoritari în ?ara lor.

Dup? Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, în anul 1921 a fost realizat? stema României Mari. Printr-o grav? eroare sau tr?dare ?i de aceast? dat?, românii din Transilvania nu au fost reprezenta?i pe stem?, în ciuda insisten?elor f?cute fa?? de Regele Ferdinand. Aceast? situa?ie a continuat pân? în anul 1992, când Parlamentul României a adoptat actuala stem? a României. ?i de aceast? dat? putem spune de aceea?i grav? eroare sau tr?dare, deoarece românii din Transilvania nu au fost inclu?i pe stem? fiind elimina?i. Au trecut 418 ani, de când în anul 1595 a fost realizat? stema Transilvaniei când principe era Sigismund Bathori, ?i de atunci ?i pân? azi ardelenii nu sunt reprezenta?i pe stema Transilvaniei ?i nici pe stema României, un lucru deosebit de grav. De mai bine de 10 ani „Funda?ia Alba Iulia 1918 pentru Unitatea ?i Integritatea României”, prin revista „Dacoromania” solicit? parlamentarilor ?i demnitarilor din jude?ul Alba, autorit??ilor locale ?i centrale s? repare aceast? grav? eroare ?i gre?eal? istoric?, dar din p?cate f?r? nici un rezultat pân? acum.

Primul semnal în aceast? privin?? l-a dat prefectul jude?ului Alba, Gheorghe Fene?er care a intervenit oficial la premierul Victor Ponta pentru ca ardelenii s? fie reprezenta?i pe stema României. Aceast? ?tire a ap?rut în ziarul Unirea din 21 august 2013. Acesta este primul demers al unui demnitar din 1992, deci dup? 21 de ani, când a ap?rut actuala stem? a României, cu largul concurs ?i cu tr?darea Mariei Dogaru din Bucure?ti care s-a str?duit din toate puterile ca ardelenii s? nu fie reprezenta?i pe stem? ?i a reu?it. Ne întreb?m acum: Oare ce au f?cut parlamentarii ?i demnitarii din Transilvania pentru îndreptarea acestei erori? R?spunsul este simplu, nep?sare, indiferen?? ?i sfidare a celor ce i-au ales. S? sper?m c? acum a venit momentul ca aceast? eroare, gre?eal?, tr?dare, diversiune s? fie corectate ?i c? se vor al?tura ?i parlamentarii ?i demnitarii din jude?ul Hunedoara ?i din alte jude?e. Ne întreb?m: Ce se urm?re?te prin refuzul ca ardelenii s? fie reprezenta?i în stema ??rii sau prin încercarea de modificare a mai multor steme ale unor ora?e ?i jude?e din Transilvania, prin ofensiva revizionismului hungarismului? ?i la aceast? întrebare r?spunsul ni-l d? Laszlo Tokes, care sprijinit de Budapesta solicit? ca Transilvania s? devin? un protectorat al Ungariei, s? se realizeze un drapel al Transilvaniei ?i autonomia secuimii, c?lcând în picioare demnitatea românilor. Imediat dup? aceste preten?ii a venit din Ungaria, cu for?e proaspete Vona Gabor, liderul mi?c?rii de extrem? dreapta – Jobbik ?i a declarat în cadrul Taberei Tineretului Maghiar din Ardeal, de la Borzont, în jude?ul Harghita, c? “partidul s?u va ap?ra într-atât drepturile ?i interesele maghiarilor din Transilvania încât va merge pân? la asumarea unui conflict cu România”. Aceasta este o declara?ie de r?zboi asem?n?toare cu declara?iile Budapestei din anul 1940, dup? care la 30 august 1940 României i-a fost impus Diktatul de la Viena. Desigur nu trebuie s? facem o tragedie din aceste declara?ii, dar nici nu trebuie s? d?m dovad? de nep?sare ?i indiferen?? în fa?a unor preten?ii revizioniste, revan?arde ale iredentismului maghiar. Autorit??ile de la Bucure?ti trebuie s? le dea o replic? ferm? ?i hot?rât? mergând pân? acolo încât s? interzic? deplasarea unor lideri maghiari prin Transilvania care fac asemenea declara?ii antiromâne?ti.

Pre?edintele Traian B?sescu l-a decorat pe Laszlo Tökes cu cea mai înalt? distinc?ie româneasc?, „Steaua României”, care de aproape 24 de ani lupt? pe toate fronturile împotriva României iar pentru eroina Sabina Elena din Covasna, care a devenit un simbol al românismului n-a g?sit nici un cuvânt de mul?umire. Constat?m cu mâhnire c? prin multele provoc?ri la adresa Neamului Românesc se încearc? dezbinarea Unit??ii Na?ionale a Românilor, folosindu-se de simbolurile na?ionale, de monumente, de schimbarea datei Zilei Na?ionale, falsificarea istoriei, neglijarea ?i uitarea de eroii neamului. Aceea?i situa?ie este similar? în multe ora?e din Transilvania unde dispar simboluri române?ti, se înmul?esc monumentele ungure?ti dedicate Revolu?iei ungare de la 1848-1849 ?i celui de-Al Doilea R?zboi Mondial, unele monumente de neadmis în România. Au ap?rut monumente dedicate celor 13 generali maghiari, lui Wass Albert, Szasz Kalman, Vasvari Pal, Klapka Gyorgy, Marton Aron ?i altora.

Trebuie rev?zute urm?rile ce le produce studiul manualelor alternative de istorie care falsific? ?i denatureaz? adev?rul istoric ale principalelor evenimente, punând accentul pe holocaust ?i crimele comunismului asupra umanit??ii, abandonând holocaustul ?i calvarul românilor din Transilvania, Basarabia ?i Bucovina. În Rusia exist? zeci de cimitire unde ?i-au pierdut via?a sute de mii de români, abandonate ?i uitate complet de autorit??i. Nu trebuie s? neglij?m cum se aplic? legile privind restituirile ?i retroced?rile de propriet??i, existând riscul de a le restitui de mai multe ori ?i de a le pl?ti de zeci de ori valoarea acestora. De asemenea vânzarea p?mântului c?tre str?ini ne pune siguran?a statului în pericol, dac? fenomenul este sc?pat de sub control. Vecinii no?tri au g?sit solu?ii mult mai bune atât la restituiri, care au fost plafonate, iar în ce prive?te vânzarea p?mântului, aceasta se face cu multe restric?ii, pe care românii le-au eliminat din start. Recent a fost ar?tat? care va fi structura regionaliz?rii, r?mânând ultima variant? cu zece regiuni. Aici trebuie tras un semnal de alarm? la regiunea Bra?ov, unde împ?r?irea jude?elor s-a f?cut pe placul maghiarilor. În viitor, aici r?mâne un risc major privind impunerea n?ravurilor ungurilor asupra românilor ?i în loc s? se fac? un lucru bun vom regreta, deoarece vor ap?rea probleme grave.

Peste dou? luni ?i jum?tate, la Alba Iulia, capitala de suflet a Neamului Românesc ?i în toat? ?ara vom s?rb?tori 95 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, iar peste cinci ani, în 2018, ne preg?tim de marele jubileu, centenarul Marii Uniri. Din nefericire pentru noi trebuie s? spunem c? nici dup? atâ?ia ani nu avem ridicat la Alba Iulia un Monument al Unit??ii Na?ionale. De peste 20 de ani solicit?m autorit??ilor locale ?i centrale implicarea acestora pentru realizarea mult visatului monument. Am r?mas doar cu promisiunile parlamentarilor ?i a demnitarilor, dar monumentul nu exist?. Au mai r?mas cinci ani pân? la centenar ?i tr?im cu speran?a c? mult doritul monument se va realiza. De altfel întreaga clas? politic? în cei aproape 24 de ani a excelat doar la capitolul promisiuni. Numai a?a se explic? situa?ia în care ne g?sim în prezent, doar clasa politic? este responsabil? de nemul?umirile popula?iei. Cu toate c? am intrat în Uniunea European? ?i în N.A.T.O., standardele de via?? ?i civiliza?ie ale românilor sunt nesatisf?c?toare. Educa?ia ?i s?n?tatea sunt în suferin??, medicii pleac? din ?ar? cu miile, înv???torii ?i profesorii sunt nemul?umi?i cu salariile lor. Pensionarii sunt considera?i ca o povar?, tinerii nu-?i g?sesc un loc de munc?, nu au locuin?e, copiilor li se ofer? cele mai mici aloca?ii din Europa, în timp ce cheltuim sume uria?e cu maidanezii, încât avem impresia c? statul ap?r? câinii nu copiii. Numai a?a se explic? cum am ajuns s? avem copii mânca?i de câini ?i mii de oameni mu?ca?i de maidanezi, iar autorit??ile r?mân nep?s?toare.

Singurii ferici?i sunt parlamentarii care muncesc cel mai pu?in, iar pentru între?inerea lor se cheltuiesc sume uria?e cu cabinetele, ma?inile ?i deplas?rile lor în ??ri exotice. Cu toate c? num?rul acestora trebuia s? scad? semnificativ, a?a cum arat? datele ultimului recens?mânt ?i cum s-a votat la referendum, num?rul parlamentarilor a crescut vertiginos ajungându-se la o armat? de parlamentari, care atârn? ca o piatr? de moar? de gâtul românilor. A?tept?m ?i o reform? a clasei politice, prin care num?rul parlamentarilor s? se înjum?t??easc? ?i o eficien?? mai mare a activit??ii acestora. În prezent toate sondajele de opinie arat? o foarte mic? încredere a popula?iei în clasa politic?, sub 10 %. Aceasta se datoreaz? slabei lor activit??i, care pun pe primul plan îmbog??irea lor, interesul de grup ?i al clientelei acestora, neglijând dezvoltarea economic? s?n?toas? a ??rii ?i ridicarea nivelului de trai al oamenilor, neavând o viziune asupra societ??ii. N-au reu?it s? stârpeasc? mafia, clanurile baronilor locali care fac adev?rata lege, de fiecare dat? ace?tia reu?esc s?-?i impun? oamenii lor prin pomeni electorale ?i promisiuni pline de demagogie ?i populism. Avem nevoie de personalit??i capabile, de caracter, în stare s? scoat? ?ara din s?r?cia ?i mizeria în care ne afl?m, avem nevoie de modele pentru tân?ra genera?ie care ?i-a pierdut încrederea în clasa politic?, nu-?i g?se?te un loc de munc? ?i alege calea de a-?i c?uta fericirea în ??ri str?ine. A?a se explic? faptul c? popula?ia ??rii a sc?zut semnificativ, existând riscul ca în câ?iva ani s? se înjum?t??easc?, în timp ce popula?ia Europei cre?te.

Putem spune c? Avram Iancu, înainta?ii s?i, Mihai Viteazul, Horea, Clo?ca, Cri?an ?i to?i cei care s-au jertfit pentru ca noi s? tr?im ferici?i pe aceste plaiuri sunt modele demne de urmat pentru tân?ra genera?ie, prezent? în num?r mare pentru omagierea Craiului Mun?ilor.

Am prezentat aceste probleme acum, aici în fa?a lui Avram Iancu, un adev?rat simbol na?ional, cu speran?a c? vom fi auzi?i ?i se vor îndeplini, spre fericirea românilor, a?a cum prevede ?i testamentul.

Not?: Discurs prezentat în ziua de 15 septembrie 2013, cu ocazia Serb?rilor Na?ionale ?ebea pentru comemorarea a 141 de ani de la moartea lui Avram Iancu.



footer