Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Ionel Haiduc   
Duminică, 22 Septembrie 2013 18:48
Acad.Ionel haiduc, Pre?edintele Academiei Române ?i sigla A.R.,art-emisV? prezent?m un interviu acordat de acad. Ionel Haiduc, Pre?edintele Academiei Române, portalului Ziare.com, dar ?i pozi?ia oficial? a înaltei institu?ii pe tema atât de delicat? a proiectului minier de la Ro?ia Montan?. Îns??i întrebarea retoric?: „Ar fi oare ??rile arabe atât de bogate dac? ar ob?ine doar redeven?e de numai 6%?”[1]  a ilustrului personaj intervievat spune pe nume adev?rul, respectând realitatea pe care Guvernul ?i Parlamentul României o sfideaz?, în detrimentul poporului român. De asemenea, una dintre solu?iile propuse de Academia Român? este edificatoare: „Ar putea fi utilizate tehnologii f?r? cianur?, la fel de eficiente economic ?i tehnologic, iar beneficiile pentru statul român ar putea ajunge ?i pân? la 80% din produc?ie.”[2]. Cine ascult?? (Redac?ia ART-EMIS).
 
Z.com: Academia Român? a exprimat un punct de vedere în urm? cu câ?iva ani, nefavorabil demar?rii acestui proiect. V? mentine?i acest punct de vedere ?i dup? ce Guvernul Ponta a venit cu noua propunere legislativ?, în care condi?iile sunt u?or modificate?

Acad. Ionel Haiduc: Academia î?i men?ine pozi?ia exprimat? în decursul anilor cu privire la proiectul Ro?ia Montan? ?i în general cu privire la exploatarea aurului din Mun?ii Apuseni. Nu suntem împotriva valorificarii resurselor naturale ale României (inclusiv prin minerit), dar aceasta trebuie s? se fac? în mod inteligent, în interesul ??rii ?i cu respectarea condi?iilor de dezvoltare durabil?.

Z.com: Ultimul document al Academiei Române dateaz? din aceasta var? ?i a fost publicat pe site-ul Academiei.
Este o analiz? întocmit? de un grup de speciali?ti, coordonat de domnul academician Valentin Vlad, vicepre?edinte al Academiei.

I.H.: Este adev?rat c? proiectul a fost modificat fa?? de prima versiune de acum 10-12 ani, dar nu suficient pentru a fi acceptabil în forma actual?. Propunerea legislativ? a Guvernului nu a influen?at pozi?ia Academiei.
 
Pozi?ia oficial? a Academiei Române
fa?? de exploatarea aurului la Ro?ia Montan? [3] 

Acceptarea unor proiecte de exploatare a aurului (?i argintului etc.) în Mun?ii Apuseni este condi?ionat? de indeplinirea a trei cerin?e:
a) Exploatarea s? se fac? în galerii subterane ?i nu în carier? deschis?; astfel nu ar fi afectat mediul înconjur?tor, nu ar fi mutilat peisajul ?i nu s-ar pune în pericol zona arheologic?;
b) Beneficiile financiare ale statului român sa fie semnificative în favoarea interesului na?ional;
c) S? se foloseasc? o tehnologie f?r? cianur?. Exist? informa?ii despre existen?a unor asemenea trehnologii care ar trebui evaluate înainte de a se lua o decizie.
Mai exist? ?i aspectul social, în leg?tur? cu locurile de munc?, pentru viitorul apropiat ?i îndepartat. Nu s-a r?spuns la unele întreb?ri. Se prevede ca în perioada de construc?ie vor fi create 2.000 de locuri de munc?, iar în perioada de operare a exploat?rii acestea se reduc la 500, poate promise 900. Ce se va întampla cu cei aproximativ 1.000 de ?omeri care apar dup? doi ani de la începerea lucr?rilor? Apoi: câ?i localnici pot fi utiliza?i ?i câ?i lucr?tori, tehnicieni sau speciali?ti trebuiesc adu?i din afara zonei? Mai ales pentru opera?iunile cu cianura care nu sunt minerit, ci industrie chimic? pur? ?i cer o anumit? calificare specific?. Exigen?ele dezvolt?rii durabile cer s? se asigure ?i genera?iilor viitoare posibilitatea de a se bucura de resursele naturale ale ??rii. Acestea nu trebuiesc epuizate de o singur? genera?ie. Durata proiectului este prev?zut? pentru circa 20 ani. Ce se va întâmpla dup? aceea cu locurile de munc? disp?rute prin încheierea lucr?rilor?

Z.com:În opinia dvs. acest proiect este, din punct de vedere economic, în favoarea interesului na?ional? Din analizele pe care le ave?i, ce câ?tiga statul roman ?i comunitatea local??

I.H.: Îmi permit s? reproduc aici ceea ce spuneam într-un alt interviu. Beneficiile financiare cu o redeven?? de 6% sunt prea reduse. Dup? p?rerea noastr? ar fi necesar s? se aplice ?i în România, în exploatarea resurselor naturale (minerale) ale ??rii procedura folosit? în practica interna?ional?, mai ales la petrol dar ?i la metale, adic? a?a numitele „contracte de împ?r?ire a produc?iei” (în englez? „production sharing agreements”). Acestea se bazeaz? pe faptul ca proprietarul resursei este statul, care este ?i proprietarul produc?iei extrase. Operatorul (investitorul) prime?te din aceasta produc?ie o frac?iune care sa acopere cheltuielile de investitie, de operare ?i un profit rezonabil, restul revenind statului proprietar. Acesta din urm? poate re?ine pân? la 80% din produc?ie! Ar fi oare ??rile arabe atât de bogate dac? ar ob?ine doar redeven?e de numai 6%? Socotind c? fiind vorba de 360 tone de aur, adic? 360 milioane de grame de aur la o popula?ie de 20 milioane de locuitori, înseamn? c? fiec?rui cet??ean al României îi revin 18 grame de aur! Sunt oare cet??enii României dispu?i s? renun?e la aceasta avere ?i s?-i r?mân? fiec?ruia doar 2-3 grame?

Z.com: Sunte?i doctor în chimie. Exist? în lume ?i tehnologii mai „curate” pentru exploatarea aurului, care ar putea fi folosite la Ro?ia Montan??

I.H.: Folosirea cianurii preconizat? în proiect a stârnit intense emo?ii, discu?ii ?i proteste. Exist? informa?ii despre tehnologii f?r? cianur?, la fel de eficiente economic ?i tehnologic (de exemplu procedeul Haber Gold sau un procedeu elaborat de cercet?tori de la Baia Mare).
A?a cum spuneam înainte, acestea ar trebui verificate ?i evaluate ca alternative.

Z.com: Cum privi?i aspectele de legalitate, printre care exproprierile care se vor face în interesul unei companii private (Gold Corporation) sau ignorarea unor hot?râri judec?tore?ti definitive ?i irevocabile?

I.H.: Este o întrebare pentru juri?ti, dar eu cred c? dac? se vor face exproprieri, legalitatea lor risc? s? fie în contradic?ie cu Constitu?ia României, care garanteaz? dreptul la proprietate. Este greu de demonstrat c? un proiect economic privat ca acesta este o lucrare de utilitate public? general? (a?a cum ar fi o cale ferat?, o autostrad? sau o hidrocentral?) ?i nu ?tiu care ar fi decizia Cur?ii Constitu?ionale sau chiar a Cur?ii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cazul unei analize la acest nivel.

Z.com: V? mentine?i suspiciunile cu privire la desc?rcarea arheologic?? Cât de puternic va fi periclitat? zona arheologic? Alburnus Maior?

I.H.: S-au f?cut studii arheologice importante, impuse de lege, în vederea desc?rc?rii arheologice.
Acestea au scos la iveal? descoperiri interesante. Nu se ?tie ce se mai poate g?si prin continuarea unor asemenea cercet?ri. Revista american? „Science”, una dintre cele mai prestigioase publica?ii stiin?ifice din lume, afirma în urma cu câ?iva ani ca în mod ironic cercet?rile arheologice pl?tite de firm? au ar?tat c? exploatarea miniera de Ro?ia Montan? pune în pericol valoarea arheologic? a locului ?i recomanda renun?area la proiect.

Z.com: Se încalc? în vreun fel legisla?ia european??

I.H.: Exist? documente care fac o asemenea afirma?ie.
Interesant? este aprecierea unui profesor german, expert în probleme de protec?ia mediului, care, analizând o initiativ? similara din Turcia, afirma ca „un asemenea proiect ar fi de neconceput în Germania”. F?r? alte comentarii!

Z.com:
Cine ar trebui s? se pronun?e cu privire la oportunitatea demar?rii exploat?rilor? Exper?ii? Guvernul? Parlamentul? Comunitatea local?? Întreaga ?ara, prin referendum? Cum se poate ajunge la un consens na?ional?
 
I.H.:Probabil la un consens na?ional este greu de ajuns. Oricum, nu poate fi doar o decizie local? fiindc? este vorba de o avere de importan?? strategic?, proprietatea statului român în ansamblul s?u. Exper?ii trebuie consulta?i, iar decizia trebuie luat? în numele intregii ??ri, fie de Parlament (ca reprezentant al poporului), fie prin referendum. De altfel Academia Român? a propus referendum înc? în urma cu câ?iva ani.

Z.com: Ar fi mai bine s? reziliem acest contract, chiar ?i platind ni?te costuri, ?i s? c?utam (chiar ?i asteptand trecerea timpului) o noua solu?ie, modern? ?i mai putin periculoas? decât folosirea cianurilor?
 
I.H.: Nu sunt cunoscute prevederile contractului aplicabile în cazul rezilierii. Oricum, firma a f?cut cheltuieli mari, pe cont propriu, probabil fiind sigur? de reu?it?, înainte de a avea aprob?rile necesare pentru punerea în aplicare a proiectului, cheltuieli pentru care statul român nu are nicio raspundere, fie c? este vorba de cump?rarea unui numar mare de case (în vederea demolarii), fie de construc?ia unor case (pentru str?mutarea popula?iei) sau alte cheltuieli care se puteau face numai dup? începerea lucr?rilor. Într-un fel, firma a devenit un... agent imobiliar f?r? convingerea c? proiectul va fi aprobat. Dac? aprobarea nu survine, nu îi r?mâne firmei decât s? le revând? sau... s? se transforme intr-o agen?ie de turism.
Sursa: Ziare.com[4] 

[1] Acad. Ionel Haiduc, Pre?edintele Academiei Române
[2] Ibidem
footer