Revista Art-emis
Dialoguri privilegiate - Dr. Constantin Ioni?escu - Premier? medical? na?ional? PDF Imprimare Email
Maria Diana Popescu   
Duminică, 18 August 2013 08:16

Dr. Constantin Ioni?escuMaria Diana Popescu: Bine a?i venit la revista ART-EMIS, stimate domnule doctor Constantin Ioni?escu! Dup? ie?irea din sistemul medical de stat, preocup?rile dumneavoastr? sīnt tot ale slujitorului fidel al lui Hipocrate. La fel de activ, cum v-am cunoscut. Ce v? men?ine īn form??

Dr. Constantin Ioni?escu: Mul?umesc de īntrebare ?i bucuros de īntālnire. Aceea?i iubire fa?? de profesie, unde zīmbetul „eului” meu este satisf?cut cānd realizez o fapt? medical? bun?.

MDP: Cu pu?in timp īn urm?, la manifestarea profesional? desf??urat? sub genericul „Zilele medicale vālcene” a?i prezentat un studiu de caz, īn care a?i aplicat - īn premier? na?ional? - o solu?ie temerar? ?i neexperimentat? īn cazul arsurilor oculare: folosirea - la globul ocular - a unei membrane biologice preparat? īn laborator, cu care a?i īnlocuit autogrefa de mucoas? conjunctival?, folosit? īn mod obi?nuit īn astfel de cazuri. Putem cunoa?te detalii?

C.I.: Īn ultima parte a activit??ii mele din spital m-am confruntat cu o dificil? situa?ie medico-social?-umanitar?. Este vorba de o persoan? care s-a prezentat de urgen?? la spital, īntr-o sear?, cu o arsur? grav? corneo-conjunctival? provocat? de acid sulfuric, la un ochi. Din prima secund?, de la internare pān? la ultima secund?, la externare - timp de 40 de zile - a fost sub īngrijirea mea medical? ?i uman?. Īn aceast? perioad? am f?cut tot posibilul s?-i salvez ochiul m?car ca un bont ocular pe care s? se poat? implanta, ulterior, o proteza ocular?. A fost sub supravegherea mea ?i de doua-trei ori pe zi, deplasāndu-m? ?i la dou? clinici universitare din Bucure?ti, la domnii profesori Mircea Filip ?i Mihai Pop, īn luna ianuarie 2012, care mi-au spus c? nu are nici o ?ans?, dar eu nu am renun?at la lupt?. Dup? documentare īn lumea ?tiin?ific? am aflat c? medicii chirurgi plasticieni, īn arsurile grave ale pielii folosesc cu succes o membran? biologic? preparat? īn laboratoarele din Italia ?i Israel, numit? Grafitigen Derma. Dup? ce am ob?inut acordul bolnavului m-am folosit de aceast? idee ?i, dup? ce am procurat membrana men?ionat? i-am transplantat-o la ochi, cu gāndul de a p?stra bontul ocular pentru o viitoare protezare. Tehnica interven?iei chirurgicale am conceput-o ?i am pus-o īn practic?, iar rezultatele bune au īndrept??it egortul.

MDP: Cum a fot apreciat? de c?tre confra?i interven?ia dumneavoastr? ?i ce perspectiv? de aplicabilitate acorda?i solu?iei?

Dr. Constantin Ioni?escu: Au a?teptat cu interes s? vad? rezultatul.

MDP: Potrivit aprecierilor mele de observator neutru a ceea ce se īntāmpl? īn Romānia, sistemul medical romānesc se afl? īntr-o situa?ie disperat?. Sute, dac? nu mii de tineri medici preg?ti?i īn centrele universitare de prestigiu ale ??rii pleac? īn str?in?tate. Sīnt obliga?i s-o fac?, salariile de mizerie acordate de statul romān medicilor fiind sub limita decen?ei, sub nivelul de trai al tinerei genera?ii. Care este opinia dumneavoastr? īn aceast? problem? grea a sistemului actual?

C.I.: Sistemul nostru de īnv???mānt este īnc? bun ?i, din fericire, ī?i men?ine la cote īnalte solicit?rile de studiu ale tinerilor no?tri. Ace?tia, la sfār?itul anilor de studii au un bagaj bogat de cuno?tin?e de cultur? medical?, de care īns? profit?, īn mare m?sur? pacien?ii altor ??ri. Exodul lor se datoreaz? slabului interes de organizare al sistemului sanitar, anemicei salariz?ri a cadrelor medicale ?i de punerea lor īntr-o lumin? nefavorabil? fa?? de popula?ie, considerāndu-i simpli func?ionari publici ?i avāndu-i īn acest fel sub l?catul statului. La ora actual?, singurul „vārf de lance” al halatelor albe romāne?ti este pro. dr Vasile Ast?r?stoaie, pre?edintele Colegiului Medicilor, din p?cate, izolat ca īntre paranteze, īntre Ministerul S?n?t??ii ?i Casa de S?n?tate.

MDP: Apelīnd la Jean Moscopol, pentru a reīnt?ri credin?a c? „Tot ce-i romānesc nu piere”, crede?i c? a?a cum veacuri de-a rīndul cotropitorii acestui neam aflat „...la poarta furtunilor ?i a trecerii o?tilor” - cum spunea marele Nicolae Iorga, va rezista ?i valului distrug?tor al globaliz?rii ?i dezmembr?rii, īn care se afl? Neamul Romānesc?

C.I.: Īn aceast? perioad? globalizarea este ca o perdea de fum. Na?iuniile vor r?māne, deci nu vom pieri precum imperiul roman care a fost un fel de „UE”, dar popoarele tot au d?inuit. Pentru mine este un miracol c? putem s? ne deplas?m īn lume. Īn subcon?tientul meu mai persist? mirarea pentru o secunda c? putem face acest lucru f?r? opreli?ti din partea „statului”, care ne-a ?inut sub obroc o bun? perioad? de timp.

MDP: Dragostea de p?māntul natal nu v-a īmpiedicat s? merge?i īn locuri unde crea?ia omului ?i credin?a īn Cel de Sus s-au īmpletit īn mod armonios: Ierusalim-Israel, Petra-Iordania, Piramidele ?i Sfinxul din Egipt, Muntele Athos... Cu ce impresii v-a?i īntors?

C.I.: De uimire pentru c? am putut sa le „pip?i” cu ochiul, s? „aud” cu gāndul forfota vie?ii petrecute din plin īn acele vremuri pline de m?re?ie, de ?tiin?a utilizat? de om atunci, vis-a-vis de cunoa?terea ?tiin?ific? a omului din prezent contemporan

MDP: Domnule doctor, schimbīnd registrul ?i apelīnd la titlul unui film, „Chemarea str?bunilor” are un permanent ecou īn ego-ul dumneavoastr? interior. Īn clipele de aducere aminte v? reapar imaginile propriei copil?rii, ?arina Coste?tilor, apele limpezi ale rāului, c?pi?ele cu fīn... V? atrage „Via?a la ??r?”?

C.I.: De cāte ori merg la Gorjul meu īi v?d pe daci īn cetatea lor din vārful muntelui de la Polovragi, deasupra Pe?terii Polovragi, unde s?l??luia Zalmoxis ?i care are ca urma?i, locuitorii mān?stirii Polovragi. A?eza?i pe firul Olte?ului, ei puteau s? priveasc? īn zare pre? de 30 de km pe valea Olte?ului, supraveghind sa nu fie lua?i prin surprindere de n?v?litorii care veneau din josul rāului, pentru prad?. Dacii mei din josul rāului aprindeau focuri pe vārful colinelor pentru aten?ionarea celor de sus, din munte ?i retragerea īn cetate. Pe o colin? din acestea, numita „Dealul Muierii” mi-am petrecut copil?ria, imagināndu-mi cum bietele muieri ?i copiii lor fugeau s? se ascund? in Pe?tera Muierilor din Baia De Fier pentru a-?i asigura via?a. De fapt, īn aceast? pe?ter? s-a descoperit un craniu de om, vechi de 35.000 de mii de ani, dovad? a locuirii acestor plaiuri de c?tre ai no?tri, care au rezistat ?i supravie?uit pān? acum ?i din acest motiv nu doresc s? plec īn pribegie pe alte meleaguri ale planetei, la al?i „barbari”, moderni ?i democra?i. Aici, la ?ar?, m? bucur cānd plantez un pom, o floare, culeg un fruct proasp?t, rod al muncii mele ?i a lui Dumnezeu. Bucuria de a gusta primul fruct din pomul pus de mine nu are margini.

MDP: Este bine ?tiut c? cca. 90% din informa?iile care ne parvin sīnt asimilate prin vedere. Īn centrul aten?iei preocup?rilor dumneavoastr?, pe lāng? activitatea profesional? din cadrul sistemul medical s-a situat ?i educarea popula?iei īn spiritul grijii fa?? de aceste „ferestre” ale omului c?tre lume. Ast?zi, educa?ia las? de dorit. Īn medicin? se īntīmpl? la fel?

C.I.: Par?ial, da.

MDP: Ani de-a rīndul, atāt īn presa local? ?i mai cu seam? īn cea de specialitate a?i prezentat nenum?rate studii de caz, dar ?i recomand?ri adresate oamenilor īn scopul educativ al protej?rii ochilor. Īnaintea eclipsei totale din august 1999 a?i prezentat un adecvat ?i bine-venit serial, īndemnīnd popula?ia s? fie atent? īn momentele producerii fenomenului astral, sfaturi bine primite dup? cīte cunosc, de c?tre popula?ie. Care au fost reac?iile ?i consecin?ele?

C.I.: Aprecierile la adresa mea sunt īn buna parte acelea?i de parc? eclipsa ar fi fost ieri.

MDP: A?i fost prezent īn cvasitotalitatea īntīlnirilor profesionale: congrese, sesiuni de comunic?ri. Cum privi?i utilitatea, oportunitatea acestor manifest?ri?

C.I.: Foarte bun?. ?tiin?a medical? a īnaintat foarte mult, iar rezultatele sunt extraordinare. Īntālnirea cu astfel de manifest?ri o asem?n cu īntālnirile din adolescen??, cu tinerele flori ale vie?ii.

MDP: So?ia ?i unul dintre cei doi fii ai dumneavoastr? v? sīnt colegi de breasl?. Īmpreun? cu dumneavoastr? sīnte?i cota?i ca speciali?ti de īnalt? clas? īn domeniile respective (ORL, Reumatologie, Ecografie, Oftalmologie). Cum v? sim?i?i īn compania domniilor lor?

C.I.: Minunat, mai ales atunci cānd īmi sunt transmise de c?tre semenii no?tri felicit?ri.Maria Diana Popescu, art-emis

MDP: Trecīnd peste regretabila „tradi?ie” dintre medici, a invidiei fa?? de cel mai bun, fiul dumneavoastr?, Dr. R?zvan Ioni?escu - unul dintre pu?inii medici merituo?i r?ma?i īn ?ar? - se bucur? de real? o notorietate pentru un tīn?r medic. Referitor la domnia sa, un cunoscut īmi spunea cu am?r?ciune: „cu o floare nu se face prim?var?! la ce bun dac? restul sīnt a?a cum sīnt?” un adev?r dureros...

C.I.: Am convingere, c? īn ora? sau īn ?ar? sunt mult mai multe flori de acest gen, dar fiecare are un alt fel de parfum.

MDP: Dac? ar fi s? lua?i via?a de la īnceput, am convingerea c? tot medicina ar fi alegerea dumneavoastr?…A?i opta tot pentru oftalmologie sau v-a?i īndrepta c?tre alt? specialitate?

C.I.: Satisfac?ia vie?ii de medic oftalmolog nu are compara?ie. īn lume, vis a vis de rezultatul ob?inut cānd redai vederea unui nev?z?tor, te īnal?i de parc? ai fi realizat o minune. Zāmbetul ochiilor nev?z?tori atunci cānd le dai vederea este de nedescris.                                                

MDP: Apelīnd la o polite?e chinezeasc?, dac? am uitat s? v? īntreb ceva anume, rog, r?spunde?i unei īntreb?ri imaginare.

C.I.: M? adresez dacilor mei s?-?i iubeasc? din suflet p?māntul mo?tenit de la Dacia Mare, p?mānt rāvnit de to?i cei care ne īnconjoar? ?i care vor, pe orice cale, s? ?i-l īnsu?easc?. Este al nostru ?i a?a trebuie s? r?mān?, pururea ?i īn vecii vecilor!

footer