Revista Art-emis
Pacepa s-a conectat la „Cartoon Network” PDF Imprimare Email
Lector univ. dr. Florian Bichir   
Duminică, 11 August 2013 17:11

Florian Bichir, art-emisRetro  

„In premiera mondială”, Pacepa a făcut dezvăluiri. Din nefericire, la 77 de ani (articolul a fost publicat în anul 2005, sub titlul „Pacepa, un Harry Poter al spionajului” - n.r.), ori memoria pensionarului a început să-i joace feste ori serverul de documentare al C.I.A. a fost legat la „Cartoon Network”. Pacepa susţine că tatal său a fost condamnat de Garda de Fier pentru că a fost prins ascultând „Vocea Americii”, deşi la ora la care postul a început să emită - noiembrie 1942 - legionarii înfundau de mult puşcăriile sau luaseră calea exilului. Viaţa „celebrului spion” e spoită mai ceva decât cea a unei bătrâne cocote, care susţine că a studiat la un pension de domnişoare.

La 15 ani răspândea fluturaşi antinazişti şi îşi plătea chiria din vânzarea „Scânteii”, iar seara dădea meditaţii la matematică! Un debut în cariera de ilegalist pentru care l-ar fi invidiat până şi Nicolae Ceauşescu. Brusc, după câteva luni, se apucă să poarte cruce, ca să-i facă în ciudă tatălui sau, un comunist, şi se înscrie în „Young Friends of the United States”.

Hollywood curat!

Absolut „întâmplator”, din şef la o tinichigerie, cinstitul său părinte ajunge translator al generalului sovietic Rodion Malinovski, spaima României ocupate. Şi, ce să vezi - scenariu de bestseller -, Hollywood curat! Democrat, consilierul sovieticilor nu avea nimic împotrivă ca progenitura sa, acest Harry Potter al spionajului, să se înhăiteze cu baieţii unchiului Sam. Suspans total, mai ceva ca-n Agatha Christi. În câteva luni, poveste de capă şi spadă, aventură şi magie: ilegalist, antifascist, purtător de cruce, pro-american, arestat că purta insigna cu chipul regelui. O bibliografie care, dacă ar fi reală, i-ar fi oferit un strălucit viitor de deţinut politic. Numai că viaţa a fost crudă şi nedreaptă, iar Pacepa a devenit securist la 23 de ani. A făcut-o însă, aşa, în scârba, da’, ca să nu îi iasă vorbe, a fost silitor. Ca un Făt-Frumos cu grade, în trei ani ajunge maior, iar la 29 de ani îl umileşte postum pe Moruzov, fiind numit şef adjunct al Misiunii Române în R.F.G.. Adevărul este că Pacepa ne ia de proşti, livrându-ne poveşti ridicole, care pot fi desfiinţate de orice elev de liceu. Nici cu Pleşiţă nu ne e ruşine, dar parcă Pacepa îl intrece.

Preşedinţii S.U.A. sună să-l consulte în orice problemă, de la atacarea Irakului la castrarea cotoiului

Sprijinul acordat S.U.A. e o alta gogoaşă: americanii aveau nevoie de un agent în România, nu de un pensionar ramolit în Florida, iar F.B.I. a luat-o cu munca de la capăt, pe urmele noilor spioni români trimişi peste Ocean după 1978. Cel mult poveştile vânătoreşti ale lui Pacepa îi pot fascina pe cititorii lui Pavel Coruţ: el l-a înfundat pe Carlos Şacalul, el a furat „Leopard”-ul din Germania - deşi în arhiva S.I.E. nu cred că există vreun tanc -, preşedinţii S.U.A. nu sună la Pentagon, ci la el, să-l consulte în orice problemă, de la atacarea Irakului la castrarea cotoiului.

Pacepa a fost un bişnitar cu grade şi fără scrupule

În fapt, Pacepa a fost un bişnitar cu grade şi fără scrupule, iar dezvăluirile lui Mihai Pelin au făcut un aşa prăpăd în biografia „eroului”, îl dor aşa de tare, încât îl citează în fiecare interviu mai ceva decât pe fostul său stăpân căruia i-a jurat credinţă - Ceauşescu. Pacepa intră totuşi în legendă. Puţini oameni se pot mândri că au lucrat, pe state de plata, pentru Securitatea româna, K.G.B. şi C.I.A., câteodata pentru toate concomitent.

Sursa: Evenimentul Zilei preluat de HotNews[1]


footer