Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Drd. Stelian Gombo?   
Miercuri, 24 Iulie 2013 10:07

Arhim. Iustin PârvuP?rintele Arhim. Iustin Pârvu s-a n?scut în via?a cea ve?nic?, mutându-se la cere?tile l?ca?uri

Duminic? - 16 iunie 2013, la ora 22:40, ora României, dup? o suferin?? de mai multe s?pt?mâni ?i dup? un chin care s-a acutizat în ultimele ore, P?rintele Arhim Justin Pârvu a încetat din via?a aceasta trec?toare ?i s-a mutat la cere?tile cete, la Sfin?ii Mucenici ?i M?rturisitori pe care atât de mult i-a iubit ?i dup? care atât de mult a râvnit. P?rintele Justin Pârvu s-a n?scut în satul Poiana Largului - C?lug?reni (Petru Vod?), jude?ul Neam?, la 10 Februarie 1919. S-a închinoviat la M?n?stirea Dur?u - Neam? în anul 1936, a participat ca preot militar pe frontul de r?s?rit în al doilea r?zboi mondial, apoi a fost întemni?at pentru legionarism între anii 1948 - 1964, iar între anii 1966 - 1975 a fost reprimit în monahism ca vie?uitor al M?n?stirii Secu, jude?ul Neam?, iar între 1975-1991 ca vie?uitor al M?n?stirii Bistri?a din jude?ul Neam?. De la sfâr?itul lunii martie 2013 cancerul de stomac pe care îl purta în tain? de câ?iva ani de zile s-a dezvoltat în metastaz?, care a adus cu sine complica?iile medicale în urma c?rora, dup? o suferin?? muceniceasc? pe deplin asumat? ?i con?tient?, s-a mutat din lumea aceasta la o alta mai bun?. S? avem parte de rug?ciunile sale!

Considerat unul dintre cei mai mari duhovnici ai ortodoxiei române?ti din ultimii ani, P?rintele Iustin Pârvu a intrat, dup? cum am spus ?i mai sus, în m?n?stire la vârsta de 17 ani, este tuns la monahism în anul 1940 ?i numit preot misionar pe Frontul de Est. A fost arestat în anul 1948 ?i condamnat la 12 ani de închisoare. Trece prin închisorile de la Jilava, Gherla sau Aiud, dup? care trece prin „reeducarea de la Pite?ti!". În anul 1960 mai prime?te o condamnare de patru ani, fiind eliberat odat? cu ceilal?i de?inu?i politici.  Din cauza greut??ilor întâmpinate dup? eliberare, el ajunge s? lucreze ca muncitor forestier. În anul 1966 a fost reprimit în monahism, ca vie?uitor al M?n?stirii Secu, din jude?ul Neam?, iar din anul 1975 a tr?it în M?n?stirea Bistri?a, din acela?i jude?. În toamna anului 1991 a pus piatra de temelie a M?n?stirii (de c?lug?ri) Petru Vod? - Neam?, iar in anul 1999 a început construirea M?n?stirii (de c?lug?ri?e) Paltin - Neam?.

În anul 2003 înfiin?eaz? publica?ia cre?tin? „Glasul Monahilor”, care apare lunar. În ziua de 02 noiembrie 2008, P?rintele Iustin Pârvu este ridicat la rangul de Arhimandrit. În acela?i an, P?rintele înfiin?eaz? o nou? publica?ie cre?tin?, „Atitudini”. Întemeietor al M?n?stirii Petru Vod?, ce are ca hram Sfin?ii Arhangheli MIhail ?i Gavril, P?rintele Arhim. Iustin Pârvu a fost operat la începutul lunii mai, la Cluj Napoca.

În rândurile de mai jos supunem aten?iei cititorilor un interviu mai vechi realizat cu P?rintele Iustin Pârvu în anul 2009, întru amintirea ?i pomenirea sa:


Este greu de g?sit, dar nu-?i trebuie prea mult? b?taie de cap ca s? recuno?ti un pov??uitor duhovnicesc - Interviu cu P?rintele Arhim. Iustin Pârvu de la M?n?stirea „Sf. Arhangheli” Petru Vod?, jude?ul Neam?…

Stelian Gombo?: Preacuvioase P?rinte Stare? Iustin, ?tim c? de la Sfântul Simeon   Noul   Teolog încoace, pov??uitorii   duhovnice?ti   se   tot împu?ineaz?; ast?zi, când suntem martorii   unei   mari  sec?tuiri duhovnice?ti, cum mai recunoa?tem un pov??uitor duhovnicesc? Sfin?ii Calist ?i Ignatie Xantopoulos ar?tau trei criterii: s? fie înalt la în?elegere, smerit la cuget ?i blând în toat? purtarea.

P.C. Arhim. Iustin Pârvu: Este greu de g?sit, dar nu-?i trebuie prea mult? b?taie de cap ca s? recuno?ti un pov??uitor duhovnicesc. Cel   care   caut?   cu   adev?rat un pov??uitor duhovnicesc, la momentul potrivit, îl va sim?i. Sufletul simte cui trebuie s? i se încredin?eze, c?ci Dumnezeu este Cel Care pune în inim? dragostea fa?? de cel c?ruia ?i-a rânduit s? îi urmezi. Eu abia a?teptam s? ies din temni?? numai ca s?-l v?d pe P?rintele Paisie Olaru. Ardea inima în mine s?-l v?d, astfel încât, dup? eliberare, am mers direct la chilia P?rintelui Paisie, a?teptând dou? zile la u?? ca s? m? primeasc? la spovedit. De aici înainte, timp de opt ani   nu   m-am   mai   desp?r?it   de pov??uirea cald? a P?rintelui Paisie Olaru. M? trimisese mai întâi la P?rintele Ilie Cleopa, îns? la el nu am sim?it atâta odihn? sufleteasc?, de?i, dup? 16 ani de închisoare, începuse s? r?sfoiasc? c?r?i groase de canoane. Rela?ia dintre ucenic ?i duhovnic este foarte puternic? ?i în numele ei se pot face multe minuni. Îns? nu este suficient ca pov??uitorul s? fie cercat, ci s? fie ?i în acela?i duh cu ucenicul.

S.G.: Preacuvioase P?rinte Iustin, dar ce a?i înv??at cel mai mult de la P?rintele Paisie Olaru?

I.P.: Smerenia ?i dragostea lui fa?? de aproapele. Era de o c?ldur? ?i tandre?e sufleteasc? rar întâlnite. P?rintele Paisie era neîncetat neobosit cu oamenii, încât uita de el însu?i.

S.G.: Este bine în zilele noastre s? mai c?ut?m pov??uitori duhovnice?ti sau nu?

I.P.: Este mai bine s? dobânde?ti tu pu?in? pricepere duhovniceasc?, c?ci vin vremuri când nu numai c? nu ve?i mai g?si îndrum?tor, dar nici m?car un cuvânt din Scriptur? sau din Sfin?ii P?rin?i. Sfin?ii P?rin?i pân? acum recomandau pov??uirea dup? Sfânta Scriptur? ?i scrierile Sfin?ilor P?rin?i, îns? vin vremuri când vor lipsi ?i acestea.

S.G.: Dar pân? la vremurile acelea?

I.P.: Pân? atunci s? le înv??a?i pe de rost. În închisori aveam pururea în minte Paraclisul Maicii Domnului ?i alte acatiste, care ne-au fost de mare ajutor. Adev?rata rug?ciune nu se face la m?n?stire, chiar dac? dispune de toate condi?iile exterioare prielnice contempla?iei ?i rug?ciunii. Noi, în închisoare, eram lipsi?i de frumuse?ile acestui relief al mun?ilor Carpa?i, numai între patru pere?i, unde zeci de ani st?teai între ei ?i nu vedeai raza soarelui prin cr?p?turile z?brelelor de la geam; iar dac? te urcai cumva s? vezi o raz? de soare, gardianul era la spatele t?u ?i-?i d?dea câte-o pedeaps? de cinci zile la arest sever, încât nu sc?pai s?n?tos de acolo. Ei bine, suferin?a aceea era adev?rata stare c?lug?reasc?. La baza m?n?stirii este suferin?a; vrei s? tr?ie?ti cre?tine?te, vrei s? te apropii de Dumnezeu? Trebuie s? te zba?i s? ajungi de la aceste laude pe care le face Biserica, s? nu le mai spui prin simplu cuvânt, ci s? le tr?ie?ti prin c?ldura aceasta a harului ?i s? le transformi în duh, s? dematerializezi acest cuvânt, pe care acum îl mai ?i schimonosim silindu-ne s? termin?m cât mai repede slujbele, s? cânt?m cât mai sacadat Sfânta Liturghie, unde ar trebui s? uit?m de orice grij? lumeasc?. A?adar, tr?irea ?i suferin?a treze?te în monah rug?ciunea. Respectarea regulilor ?i rânduielilor, f?r? aceast? tr?ire, na?te Arhim. Iustin Parvu - ipostazeîmpr??tierea ?i stinge duhul rug?ciunii. Dumnezeu nu are nevoie s?-i reci?i rug?ciuni, ci vrea ca acest cuvânt s? devin? transparent.

S.G.: Dar Rug?ciunea Inimii, a lui Iisus Hristos, nu v-a fost de ajutor acolo?

I.P.: N-am spus rug?ciunea aceasta, pentru c? la pu?c?ria Aiudului, abia dup? vreo 2-3 ani s-a luat contact cu fo?ti de?inu?i: Virgil Maxim, Vasile Marin, Valeriu Gafencu ?i al?ii, care într-adev?r au cultivat rug?ciunea inimii. Cea mai mare parte îns? s-a bazat pe rug?ciunea aceasta oral?. Pentru c? nu erau numai de?inu?i politici de aceea?i nuan??; printre tinerii ace?tia legionari erau ?i de alte culori politice, care n-aveau habar despre via?a cre?tin?; ?i nu erau preg?ti?i pentru rug?ciunea inimii, ei nu cuno?teau

nici rug?ciunea Tat?l nostru. Chiar mini?trii ace?tia, cu care am stat un an ?i jum?tate, cum ar fi generalul Arbore, ministrul Mare?, care era ministrul comunica?iilor - au fost nevoi?i s? înve?e Tat?l nostru ?i Crezul, un Cuvine-se cu adev?rat, la 50-60 de ani.

S.G.: Ce ne pute?i spune despre vremurile grele prin care vom trece ?i noi?

I.P.: Ei, prin ce-am trecut noi, dar prin ce-o s? trece?i voi! Acele vremuri deja le-a?i început. Spre deosebire de alte vremuri, va îng?dui Dumnezeu vr?jma?ului s? se ating? ?i de suflet; va fi mai mult o prigoan? psihologic? ?i nu v? ve?i putea ascunde nici în cr?p?turile p?mântului. Nu este u?or, sunt vremuri foarte grele. De exemplu, pe vremea marilor tr?itori din Pustia Tebaidei, acolo nici mili?ia nu intra, nici control de stat, nici finan?a nu intra, nici un control care s?-i tulbure pe c?lug?ri. Erau de sine st?t?tori ?i atât de liberi, încât ei într-adev?r puteau s?-?i duc? a?a, cu toat? dragostea, nevoin?a lor. Îns?, la ora aceasta, trebuie s? lup?i, ?i cu cel v?zut, ?i cu cel nev?zut; s? lup?i cu tine, s? lup?i cu lumea, s? lup?i ?i cu dracul. Diavolul – faci cruce - se mai dep?rteaz?, m?i. ??tia v?zu?i nu se dep?rteaz?, ba te asalteaz? ?i-?i mai pun în cârc? ?i altele; ba vine cu 666, ba vine cu c?r?ile de identitate, cu cardurile, cu tractorul, cu motorul, cu cipuri, cu radia?iile, holocaustul - toate se r?sfrâng asupra ta. De aceea credincio?ii ace?tia, de pild?, care vin din toat? lumea înspre m?n?stiri, sunt iar??i un semn c? toat? lumea tr?ie?te în clocotul ?sta, în cazanul ?sta de fierbere de la un r?u la altul. Iar c?lug?rul, de bine, de r?u trebuie s? stea acolo, în fa?a lor, s? dea un sfat, o rela?ie, s? le cite?ti o rug?ciune ?i s? plece m?car câtu?i de pu?in al?ii de cum au intrat. Monahul trebuie s? fie prezent ?i s? r?spund? la toate aceste nevoi ale cre?tinului. Alt?dat? nimeni nu-l deranja pe sfântul, pe cuviosul. P?i, câte pomelnice aveam noi acum 70-80 de ani la m?n?stirea Dur?u sau la Secu? Te duceai la proscomidie, începeai slujba, tu, ca preot, înainte cu o or?, sunai la intrare în tochi?a metalic?, toat? lumea ?tia c? a intrat p?rintele la biseric?. Paraclisierul deja era venit. Care este rânduiala paraclisierului? Intr? în biseric?, se închin?, ia blagoslovenie de la strana arhiereasc?, se duce ?i se închin? pe la icoane, la Maica Domnului, la Mântuitorul Iisus Hristos, într? în sfântul altar, face trei metanii la intrare, trei metanii la proscomidie ?i cu fric? de Dumnezeu începe s? aprind? lumân?rile, cele dou? lumân?ri de pe sfânta mas?, candelele. Era o scar? cu trei trepte. Se urca p?rintele de canon s?racul, sufla din greu, dar el voia s? aprind? candelele în fiecare miez de noapte, s? fie primul acolo când venea preotul slujitor. Dup? aceea venea la stare?, lua blagoslovenie de toac? ?i de clopot ?i P?rintele stare? de atunci nu dormea, era treaz, la apel, era în pravil?. Acuma are o ma?in? cu opt locuri, cu bagaj în spate ?i-ntr-o diminea?? se duce dup? sticle, a doua zi are nevoie de m?tur?, apoi de coada m?turii ?i tot se plimb? ?i tot se plimb?, mai merge la o conferin??, pe la examene ?i printr-alte p?r?i, numai la biseric? ?i la utrenie nu-i. ?i paraclisierul n-are unde s? se mai duc?, toac? s?racul cu 25 de blagoslovenii de la... bec.

Terminam de pomenit înainte ca s? vin? preo?ii, dar acum sunt câte 3-4 mape de pomelnice numai într-o zi. De asemenea, ca s? revin, nu erau atâtea nevoi ?i atâtea boli. Acum s-au înmul?it bolile psihice, organice, demoniz?rile. Apoi nu erau atâtea construc?ii, atâtea vite, atâta lume. Pe lâng? acestea mai sunt ?i ispitele supratehnicii, sistemele acestea extraordinar de ascu?ite care p?trund pân? în a-?i cunoa?te ?i gândul. ?i, când ?i-a prins gândirea, aici este ?i partea sufleteasc?. Iar când a intrat pe firul acesta Satana, nu mai este deloc u?or. Este o lupt? împotriva sufletului. Acum nu vezi ce fac? Dac? vrei s? ai un serviciu mai bun, trebuie s? te înscrii în loja masonic?, s? te lepezi de Hristos. ?i, iat?, acestea toate sunt încerc?ri ?i ispite ?i greut??i care ne fur? de la adev?ratele ?eluri ale tr?irii noastre. Acestea aduc la zero, via?a duhovniceasc?

S.G.: Sfin?ite P?rinte, cum vede?i reînvirea duhovniceasc? a monahismului, ast?zi?

I.P.: Cu telefon mobil ?i cu ma?ini luxoase... Aceasta se va petrece o dat? cu reînvierea cre?tinismului. Monahismul este un m?dular al cre?tinismului, care sl?be?te o dat? cu acesta. Am ajuns la starea în care monahii s-au f?cut precum mirenii, iar mirenii asemenea demonilor. Cre?tin?tatea este foarte sl?bit? ?i nu ?tiu dac? se va mai îndrepta.

S.G.: Nici m?car dup? o nou? jertf? a cre?tinismului contemporan?

I.P.: Dac? mai are sens. Totu?i, dup? mine, închisorile au fost temeliile de regenerare a cre?tin?t??ii noastre. Adic? ceea ce trebuie s? urm?rim este str?duin?a de bun? voie: s? te pui pe post, s? te pui pe priveghere, s? te pui pe rug?ciune ?i s? tr?ie?ti în numele Domnului. S? se simt? prezen?a ta oriunde e?ti. A?a, mâncare - de trei ori pe zi, ascultare - dac? po?i las?-l pe fratele - ?i a?a mai departe...

S.G.: Care este motivul pentru care nu se mai poate îndrepta via?a duhovniceasc?, în zilele noastre?

I.P.: Pentru c? a sl?bit dragostea între fra?i ?i nu se mai poate în?elege om cu om. ?i, f?r? unitate, cum s? mai recl?de?ti ceva?

S.G.: Ce s? facem ca s? p?str?m dragostea ?i unitatea dintre noi, oamenii?

I.P.: Este nevoie de mult? rug?ciune, c?ci rug?ciunea între?ine buna noastr? în?elegere. Acum, îns?, ne îngrijim mai mult de cele materiale decât de cele duhovnice?ti, Înainte, for?ele r?ului erau legate cu rug?ciunile marilor tr?itori; rug?ciunea lor avea o mare putere. ?i înc? n-a slobozit Dumnezeu puterea Satanei, c?ci lumea este nepreg?tit?... For?a diavolului st? în patimile ?i relele noastre.

S.G.: În alt? ordine de idei, Preacuvioase P?rinte Stare?, ce caracterizeaz? mai mult monahismul actual?

I.P.: Monahii de acum au o mare deficien?? în a se supune ?i nu ?tiu s? se spovedeasc?; nu se spovedesc sincer. Dac? ar spune c?lug?rul adev?rul la spovedanie, ar muri. Azi î?i cere blagoslovenie s? se duc? pân? la Ia?i ?i el ajunge pân? la Constan?a, pentru c? ... tot era în drum. S-a banalizat ?i relativizat mult virtutea ascult?rii. C?lug?rii de azi nu mai au puterea s? asculte de mai marii lor ca odinioar?. S-a surpat raportul dintre ucenic ?i pov??uitor ?i de aceea a ridicat poate Dumnezeu darul acesta de la noi. Dar eu îi în?eleg; c?lug?rii din România sunt a?a dezordona?i ?i neputincio?i în a se supune unei ordini ?i rânduieli, pentru c? a?a sunt românii. Poporul român este împr??tiat din fire, iat? nu mai avem nici dacul, nici cre?tinul de alt?dat?; acum se c?s?toresc negru cu alb, ortodoxul cu protestantul, catolicul cu africanul, ?iganul cu românul, încât firea, la un moment dat, structura psihologic?, se schimb?. Tot acest amalgam de na?iuni d? na?tere acestor r?ut??i ?i acestor blestem??ii pe care le avem în familiile noastre. Îns? nu cred c? sufletul trebuie for?at. Eu la mireni le mai spun câte un sfat, dar pe c?lug?ri îi las ca pe ei.

S.G.: Ce trebuie s? facem s? ne înt?rim credin?a ?i s? r?bd?m toate cele ce vor veni asupra noastr?? ?i cunoa?tem din proorociile sfin?ilor c?, de vor r?bda cre?tinii necazurile de pe urm?, vor fi mai mari decât cei dintâi. Iar Cuviosul Paisie Aghioritul îndr?zne?te s? spun? c? „mul?i sfin?i ?i-ar fi dorit s? tr?iasc? în vremurile noastre".

I.P.: Cugetând la moarte. Monahul ?i cre?tinul nu are aceast? însu?it? datorie s? fie gata de plecare? O are! Nu te intereseaz? dac? tr?ie?ti ?i cum tr?ie?ti... Din ce în ce oamenii sunt mai dificili ?i mai cu scaden?e intelectuale ?i putere de judecat?. Ei, sunt multe de zis, dar iat? c? s-a f?cut ora unsprezece ?i acu?i bate de utrenie...

S.G.: V? mul?umesc mult, Preacuvioase P?rinte Iustin, ?i binecuvânta?i!...

I.P.: Domnul!...

Dumnezeu s?-l ierte ?i s?-l odihneasc?! Ve?nic? s?-i fie amintirea ?i pomenirea. Amin!

A consemnat - Stelian Gombo?
Foto - Cristina Nichitu? Roncea
Grafica - Ion M?ld?rescu
footer