Revista Art-emis
Dacii nu mai vor s? tac? PDF Imprimare Email
Col. (r) Marin Neac?u   
Duminică, 14 Iulie 2013 16:57

Sfinxul din Bucegi ?i tabli?ele de la SinaiaR?zboiul dintre daci ?i români

Cu ceva ani în urm? prezentam ?i eu, asemenea altor nebuni cu iubire de neam, unele cazuri legate de istoria acestui popor care dup? din ce în ce mai multe surse - culmea - dinafar?, pare s? fie albia de formare a popoarelor Europei. ?tiu c? vor s?ri în sus to?i cei s?tui de „propaganda comunist?” de „îndoctrinarea exagerat?”, unii poate sinceri în scepticismul lor, al?ii îns? pur ?i simplu ignoran?i sau ?i mai grav, r?u inten?iona?i. Pe cei din urm? nu ai cum s? îi convingi pentru c? ei nu vor s? fie convin?i. Când îns? astfel de specimene se afl? în fruntea ??rii sau a diferitelor ministere, organe ?i organisme ale statului cu atribu?iuni în p?strarea unit??ii, suveranit??ii ?i identit??ii neamului, problema devine în mod clar de competen?a organelor care se ocup? acum de copiii din licee, ca cele mai mari amenin??ri la adresa securit??ii statului. Nu ?tiu ce urm?resc ?i în?eleg structurile abilitate s? se ocupe de securitatea ?i independen?a acestui stat, dar ?tiu cu ce nu se ocup? ?i ar trebui s? se ocupe:

„Subiecte îngropate - Istorie c?lcat? în picioare”, un mai vechi articol al meu, scotea în eviden?? - pentru a nu ?tiu câta oar? ?i tot inutil -, imensele date istorice care se afl? sub Gr?di?tea, practic un alt ora? de m?rimea Bucure?tiului, ora? descoperit pe vremea lui Ceau?escu. S-au început cercet?rile au fost demarate s?p?turi, obiectivul a fost sub aten?ia istoricilor ?i speciali?tilor militari. Cum îns? serviciile secrete ale ru?ilor erau direct interesate, informa?iile au ajuns ?i unde nu trebuia. Dosarul cu planurile siturilor antice nedecopertate, g?site de echipa speciala de cercet?tori, a fost multiplicat în patru exemplare, care au fost trimise la M.L.P.A.T., Institutul Pro Domus, Ministerul Culturii si U.N.E.S.C.O.. Alexandru Mironov a inclus cet??ile pe listele U.N.E.S.C.O.. Urma s? se ini?ieze o ampl? campanie de s?p?turi arheologice ?i s? se realizeze un centru turistic excep?ional. Programul a fost îns? stopat, iar copii ale dosarului cu h?r?ile siturilor au ajuns la ru?i, apoi mai recent dup? revolu?ie la c?ut?tori de comori ?i a?a au fost înstr?inate celebrele br???ri dacice despre care unii spun c? ar avea propriet??i radionice. Lumea cu adev?rat cult? este interesat? de caz, B.B.C. vine cu aparatur? de ultim moment ?i scaneaz? toat? zona, pretinzând c? vor s? fac? un film despre daci. Ce film au f?cut, e mai pu?in important, mai ales c? au r?sucit istoria cum au vrut ei ca s? îi scoat? pe daci rudimentari ?i s?lbatici, uitând c? cel?ii cei cu care se laud? ei sunt veni?i din aceast? zon?, fiind urma?i ai tracilor. Important este c? nu au dorit s? pun? la dispozi?ia statului roman rezultatul cercet?rilor spunând c? o vor face dup? ce vor realiza filmul. Ce ne poate spune domnul Maior despre acest subiect? Ce date au fost descoperite de britanici sub Sarmisegetuza, cum a fost posibil s? se acorde unui stat str?in dreptul s? scaneze teritoriul românesc ?i s? plece cu datele investiga?iei?

În august 2012, în timp ce se lucra la autostrada Sibiu-N?dlac este descoperit un alt ora? subteran, apar?inând culturii Turda? ora? care se întindea pe o suprafa?? de 100 de hectare datând din 4500-5000 Î.Hr. Odat? cu acest ora? a fost descoperit? ?i o piatr? care con?inea o scriere asem?n?toare celei de la T?rt?ria, dar mai veche decât aceasta. În mod normal odat? cu descoperirea acestor situri ar fi trebuit sistat? automat lucrarea la aceast? autostrad? ?i declan?at? cercetarea arheologic?, declararea zonei ca zon? de interes na?ional, inclus? în patrimonial na?ional, luate m?suri de paz? ?i securizare a zonei, sau dac? lipsa fondurilor nu permitea, conservarea ?i paza zonei. Apoi era normal s? se studieze varianta întreruperii sau anul?rii construc?iei ?oselei în zona respectiv?, f?cute cercet?ri suplimentare scanarea zonei, a?a cum au f?cut englezii la Sarmisegetuza ?i crearea unui ?antier arheologic pentru a proteja descoperirea. Ce face îns? guvernul român? Domnul ?ova, ministrul f?r? minister ?i f?r? obiectul muncii, prietenul de afaceri al premierului Ponta, declar? c? din toate autostr?zile pe care România le are în plan, cea mai urgent? este Sibiu-N?dlac, care este prioritatea 1. Pentru aceast? por?iune de autostrad?, sau mai bine zis Sibiu-Or??tie se aloc? în regim prioritar suma de 700 milioane lei. De ce aceast? urgen??? De ce aceast? por?iune de autostrad? din toat? România, cine are interes s? bage sub asfalt aceast? descoperire arheologic? unic?? Ce interese serve?te domnul ?ova ?i regimul pe care îl reprezint?, cine dore?te îngroparea istoriei românilor? Domnul Maior, poate s? scoat? capul din dosarele elevilor de la liceul Bolintineanu sau din filmele cu profesoara Costic? ?i s? priveasc? un pic descoperirile de pe autostrad?, sau nu a fost înc? informat ?

În septembrie 2012, în localitatea Hândre?ti, comuna Oteleni, profesorul Mihai Vasilencu face o descoperire pe care media se gr?be?te s? o califice descoperirea anului. Între piesele descoperite se g?seau ?i unele care aveau gravate unele semne ce au fost imediat etichetate ca asem?n?toare cu scrierea t?bli?elor de la T?rt?ria. Este imatur nu numai prematur s? se fac? astfel de aprecieri mai ales la câteva zile de la descoperire, mai este mult drum de parcurs pân? vom afla ce epoc? reprezint? piesele descoperite, dar nimic nu este exclus. S? sper?m doar c? speciali?tii nu vor proceda cum s-a procedat cu t?bli?ele de la Sinaia sau cuiele dacice ?i cu cine ?tie câte alte artefacte. Dincolo de toate acestea trebuie men?ionat ca, la începutul anului 2012, Vasilencu a mai f?cut o descoperire de senza?ie. Atunci, g?sirea unei serii de vestigii, vechi de peste 5.000 de ani, arata ca in zona Handresti – Oteleni exista dovezi ale civiliza?iei umane ce ajung pana in Epoca Bronzului (4.500-5000 de ani Î.Hr. - n.a.)

Pl?cutele din plumb de la Sinaia sunt ni?te piese ce se g?seau în subsolul Muzeului Na?ional de Antichit??i (actual Institutul de Arheologie) înc? de la Înfiin?area acestuia, „mai multe sute de astfel de pl?ci”, dup? unele surse. Se spune c? ar fi fost turnate în ultimul sfert de veac XIX (1873 - dup? anumite surse) din ordinul regelui Carol I, dup? originalele de aur, descoperite într-un tezaur în Poiana V?c?riei, unde urma s? se sape funda?ia Castelului Pele?. Despre acestea au ?tiut o mul?ime de istorici, pornind de la Grigore Tocilescu, Ion Nestor, Vasile Pârvan ?i pân? la Alexandru Suceveanu ?i Alexandru Vulpe. Ce s-a întâmplat cu tezaurul descoperit nu prea se pomene?te, probabil regele Carol I avea nevoie de bani ?i le-a vândut sau le-a topit. A?a a ?i disp?rut dovada autenticit??ii acestui izvor istoric deosebit. Conform opiniilor doamnei Aurora Pe?an, specialist în lingvistic?, fost cercet?tor principal în cadrul Academiei Române, timp de un secol, nimeni nu a scris un rând despre existen?a acestor inscrip?ii, nimeni nu le-a cercetat. Singura contribu?ie o constituie cartea domnului ing. Dan Romalo, ap?rut? în anul 2003 ?i reeditat? în 2005 la editura Alcor. Dl Romalo este „p?rintele” acestui subiect: lui i se datoreaz? scoaterea la lumin? a pieselor, salvarea, prin fotografiere, a multora dintre pl?cile disp?rute ast?zi, precum ?i prima transcriere, analiz? ?i propunere de decriptare metodic? a lor. Doamna Aurora Pe?an, care, sesizând importan?a acestor artefacte ?i mai ales a mesajului pe care îl transmit peste genera?ii, ?i-a canalizat energia în scopul studierii ?i mediatiz?rii lor, atr?gându-?i adversitatea celor care se lupt? s? ?in? adev?rul ascuns cât mai adânc ?i fiind nevoit? în final s? demisioneze ?i s? renun?e la carier?. Totu?i, de?i în ?ar? subiectul a reu?it s? fie deocamdat? în?bu?it, a trezit aten?ia str?inilor, care se intereseaz? de el, inclusiv prin intermediul serviciilor de informa?ii.

Adrian Bucurescu, autor al c?r?ii „Tainele t?bli?elor de la Sinaia”, în care a încercat o traducere a acestora, afirm?: „T?bli?ele de la Sinaia sunt de o importan?? covâr?itoare pentru istoria ?i cultura noastr?, fiind prima oar? când afl?m ce spun Dacii despre ei în?i?i ?i despre du?manii lor cei mai crun?i, Romanii. Importan?a lor const? nu numai în informa?iile istorice deosebit de valoroase ci ?i în frumuse?ea artistic?, de multe ori la treapta de capodopere, literare ?i plastice. În momentul de fa?? nu exist? nici un program oficial de studiere, sau cel pu?in de protejare a pieselor, care sunt, în continuare, neinventariate ?i prost p?strate. Lipsa de interes a oamenilor de ?tiin??, fie ei lingvi?ti ori istorici, ?i a institu?iilor în grija c?rora ar trebui s? se afle studierea acestei arhive, este dublat? de entuziasmul unor „traduc?tori” fantezi?ti, lipsi?i de o minim? preg?tire în domeniu, care discrediteaz? în mod regretabil subiectul. Chiar dac? buna credin?? a acestora nu trebuie pus? la îndoial?, rezultatele lor intoxic? opinia public?, compromit subiectul ?i îi îndep?rteaz? ?i mai mult pe speciali?ti. Ce face domnul Maior, dac? tot e interesat de carte, de educa?ia românilor ca problem? de interes na?ional strategic, de ce nu se aplec? ?i asupra acestor scrieri pe care iat? unii se gr?besc s? le piard?, al?ii s? le distrug?, unii s? le bagatelizeze, al?ii s? le „traduc?” aiurea.

Insula ?erpilor. Un subiect care a f?cut obiectul unor dispute diplomatice aprige între România ?i fosta Uniune Sovietic?, apoi Ucraina. Trecând peste faptul c? a reprezentat un teritoriu românesc luat cu japca de prietenii de la r?s?rit, Insula, chiar ?i a?a nelocuit? are ?i alte puncte care o fac dorit?. Pe lâng? pozi?ia strategic? în Marea Neagr?, pe lâng? faptul c? se afl? în platforma de exploatare a gazelor ?i petrolului din Marea Neagr?, mai sunt ?i alte interese care ?in de istorie, cultur?, care face în ultimul timp obiectul interesului ?efului S.R.I.. Pe Insula ?erpilor (pe care fostul pre?edinte al României, Emil Constantinescu, a „d?ruit-o” complet nejustificat Ucrainei) se mai g?seau înc?, în secolul al XIX-lea, ruinele unui imens templu antic, despre care N. Densu?ianu ne spune c? era închinat lui Apollo. În secolul XIX, acest templu a fost practic „demontat” ?i transportat la Moscova, unde a disp?rut cu des?vâr?ire. Se vorbe?te c? ?i acolo s-ar fi aflat un centru energetic al culturii trace. Iat? deci o alt? problem? de cultur? care l-ar putea interesa pe domnul Maior, dac? cele legate de teritoriu, z?c?minte energetice, puncte strategice nu îl intereseaz?.

Cel mai nou subiect, despre care am mai vorbit, dar nu este deloc cel mai lipsit de importan??, este cel legat de mun?ii Bucegi. Lumea î?i mai aminte?te celebrul caz al elicopterului israelian pr?bu?it în Bucegi undea în zona numit? Col?ii ?apului. Am scris în articolul „Pân? unde merge «amabilitatea» guvernelor?” despre implica?iile sau îmbârlig?turile subiectului Bucegi, despre interesul israelienilor pentru Bucegi, Vârful Omu, Bebele, ?i zona cunoscut? din antichitate drept „centrul sacru” al lui Zalmoxe. Poate mul?i vor spune c? e o prostie, dar dac? e a?a de ce se intereseaz? cu atâta sârg evreii de el ?i de ce au reu?it s? primeasc? de la statul român dreptul de „exploatare turistic?” a zonei, exact acolo unde de veacuri, românii spun c? se întâmpl? ceva ciudat? Nu poate fi o simpl? coinciden?? acest interes al str?inilor fa?? de zonele „caudate” ale României, cum nu poate ?i de loc doar „ignoran??” sau lips? de informare, atitudinea autorit??ilor române care se fac c? nu v?d, nu aud, nu ?tiu, nu îi intereseaz?, nu vor s? protejeze aceste comori ale culturii, istoriei, care sunt dorite, studiate, cercetate, exploatate, de al?ii. Dac? este atât de interesat de cultur? ?i educa?ie, de ce nu se implic? domnul Maior ?i în acest caz?

Cum se poate interpreta acordul Ministerului Ap?r?rii Na?ionale dat unor organiza?ii str?ine de a cerceta arhiva ministerului ap?r?rii? Cum poate fi interpretat? indiferen?a autorit??ilor române fa?? de toate aceste cazuri ?i multe altele, indiferen?? care duce la dispari?ia, distrugerea, scoaterea României din istoria Europei care - al?ii o spun, nu eu - se pare c? î?i trage seva de aici din fosta Tracie, din Dacia preistoric?. În loc s? intercepteze mailurile ?i chaturile incomozilor, S.R.I. ar trebui s? se ocupe de problemele supravie?uirii acestui stat h?ituit în ultimul timp mai mult de proprii cet??eni decât de str?ini. Se pare c? românii, nu romanii sunt adev?ra?ii ?i cei mai periculo?i du?mani ai Dacilor, adev?ratele r?zboaie de distrugere a Daciei nu s-au data cum 2000 de ani, se duc în zilele noastre, nu Romanii ci Românii vor duce la dispari?ia regatului dac. Mai este cineva în Dacia care s? nu vrea s? î?i omoare str?bunii ?

Ne mai mir? c? în timpul acesta românii, sau mai bine spus urma?ii vechilor daci pleca?i „la munc?” pe alte p?mânturi acum mii de ani, care tr?iesc pe alte meleaguri, în Serbia, Bulgaria, Cehoslovacia, Fran?a, Elve?ia, Spania, Germania, sunt trata?i cu indiferen?? de guvernul României? P?i s? fi?i voi s?n?to?i fra?i daci, în voi ne e speran?a, voi a?i reu?it s? v? p?stra?i limba ?i obiceiurile mii de ani, nu v-a exterminat nimeni, nu v-a tr?dat nimeni, nu v-a urât nimeni, nu v-a c?lcat nimeni în picioare, nu v-a impus nimeni pe cine s? ave?i pre?edinte, nu v-a min?it nimeni, nu v-a în?elat nimeni. Ce se întâmpl? cu noi acuma, voi nu a?i p??it în 4.000 de ani, voi a?i fost l?sa?i s? v? duce?i traiul a?a cum a?i vrut ?i a?i supravie?uit. Noi, Dacii de aici din Dacia suntem decima?i cu Codex Alimentarius, cu Chevron, cu Gold Corporation, cu închiderea spitalelor, cu reducerea salariilor ?i pensiilor, cu impozit?ri succesive, cu taxe pe respirat, cu închiderea ?i falimentarea întreprinderilor prin „privatizare”, cu lipsa medicamentelor din farmacii,cu servicii secrete ?i procurori dând buzna în biserici ?i în licee dup? marii ?p?gari ai ??rii cu nesim?irea ?i indiferen?a guvernan?ilor. R?mâne?i acolo, în voi ne e salvarea.

 

Bibliografie:

Grafica - Ion M?ld?rescu

Grafica - Ion M?ld?rescu

footer