Revista Art-emis
Lec?ia de Istorie a Profesorului Gheorghe Buzatu PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Chi?in?u   
Luni, 03 Iunie 2013 12:33
Prof. Gheorghe Buzatu, doliuLa mijlocul lunii august a anului 2004, am avut fericita ocazie de a participa la cursurile Universit??ii populare de la V?lenii de Munte, desf??urate sub titlul generic Cultur? ?i civiliza?ie româneasc?, abordându-se cu prec?dere preocuparea pentru situa?ia minorit??ilor na?ionale, rolul lor în istoria modern? ?i contemporan? a românilor, cadrul oferit pentru a-?i p?stra ?i cultiva tradi?iile, limba, cultura ?i fiin?a na?ional?.

La intensele tr?iri legate de participarea cu o comunicare la acel prestigios for ?tiin?ific, precum ?i la prilejul de a veni în contact cu un ora? plin de istorie, în care a locuit, a gândit ?i a scris marele istoric Nicolae Iorga, s-a ad?ugat ?i ?ansa unical? de a asista la evocarea personalit??ii lui Nicolae Iorga de c?tre prof. Constantin R. Vasilescu, personaj legendar, de o inteligen?? ?i vioiciune uimitoare, care l-a cunoscut îndeaproape pe marele istoric ?i a lucrat în preajma sa, în calitate de secretar ?i conferen?iar al cursurilor de var?. În cadrul acelora?i manifest?ri ?tiin?ifice ?i culturale, am avut ocazia de a audia str?lucitele prelegeri sus?inute de acad. Eugen Simion, acad. Mircea Mali?a, prof. Valeriu Rusu (Aix en Provence) ?i, desigur, am profitat de posibilitatea stabilirii unor contacte cu valoro?i oameni de cultur? ?i ?tiin??.

A?a l-am cunoscut ?i pe Profesorul Gheorghe Buzatu care, chiar de la prima conversa?ie purtat? cu distinsul istoric, m-a impresionat în special ?i mai ales prin simplitatea ?i naturale?ea sa. O zi mai târziu, aveam s? constat imensa erudi?ie ?i for?? de convingere a istoricului Gheorghe Buzatu, care, împreun? cu acad. Dan Berindei ?i prof. Ioan Scurtu, Ion Calafeteanu, Constantin Bu?e ?i Constantin G?ucan au oferit publicului modelul desf??ur?rii unei veritabile mese rotunde cu genericul „România ?i Europa între cele dou? Conferin?e de pace de la Paris: 1919-1920 ?i 1947".
Urm?rind s? r?mân? în afara politicii, dar ?i s? nu admit? amestecul politicului în modul de abordare a istoriei, Clubul Istoricilor de la V?lenii de Munte î?i propusese, în spirit iorgist, s? se implice mai activ în via?a public?, ca presiune a oamenilor de ?tiin?? asupra administratorilor ??rii, astfel încât respectivii administratori s? înceap?, în sfâr?it, s? ia cuno?tin?? de for?a istoricilor în luarea unor decizii majore pentru via?a noastr?. Se pornea de la ideea c? cine st?pâne?te prezentul, poate contraface istoria. În acela?i timp, cel care ?tie istorie, poate milita pentru respectarea adev?rului, poate vedea realist prezentul ?i prevedea viitorul.

Memorabila interven?ie a prof. Gheorghe Buzatu în cadrul acelei mese rotunde venea s? confirme integral juste?ea obiectivului declarat, deoarece distinsul istoric a abordat unul din cele mai controversate momente ale istoriei contemporane a românilor privind caracterul particip?rii României la r?zboiul împotriva Uniunii Sovietice în anii 1941-1944. Repro?ând factorilor de decizie politic? eroarea de a fi recunoscut, prin tratatul româno-rus din 4 iulie 2003, c? r?zboiul în r?s?rit ar fi fost nedrept, prof. Gheorghe Buzatu a demonstrat, cu o neobi?nuit? for?? de convingere, c? „r?zboiul din 1941-1944 a fost incontestabil un r?zboi drept de la un cap?t la altul, din 22 iunie 1941 ?i pân? la 23 august 1944". Aceasta deoarece, afirma prof. Gheorghe Buzatu, r?zboiul în cauz? nu s-a purtat pentru câ?tigarea unor teritorii str?ine, ci „a fost un r?zboi pentru eliberarea Basarabiei ?i a Bucovinei de nord. A fost un r?zboi pentru drepturile noastre istorice, violate", dar în acela?i timp, ?i un r?zboi în care s-a avut în vedere ?i un factor politic de cel mai mare interes, deoarece guvernul de la Bucure?ti, în orice moment, a avut informa?ii c? la Kremlin erau preg?tite nucleele viitoarelor cabinete comuniste pentru Bucure?ti, Var?ovia sau Sofia. Cât prive?te faptul particip?rii României în r?zboiul din est al?turi de Germania, argumentele istoricului Gheorghe Buzatu au fost la fel de judicioase ?i imbatabile, subliniindu-se c? „demonstra?iile pe un anumit fir trebuie s? mearg? de fiecare dat? pân? la cap?t", deoarece „pân? la 1939, când a început r?zboiul, al?turi de Germania s-au aflat toate Marile Puteri".

Profesorul Gheorghe Buzatu ?i-a încheiat acea interven?ie, prezentând din cuvântul pe care marele istoric Nicolae Iorga îl ?inuse în Adunarea Deputa?ilor, la 29 decembrie 1919, când s-au adoptat cele trei proiecte, privind unirea provinciilor istorice cu Vechiul Regat al României: Basarabia, Bucovina ?i Transilvania: „Ca pre?edinte al Adun?rii Deputa?ilor ?i ca unul din reprezentan?ii acestei Românii dintre Carpa?i ?i Dun?re, care a purtat 600 de ani prin cele mai mari primejdii, odat? cu steagul românesc, soarta îns??i a neamului întreg, în numele României mutilate de ieri, care strângea în inima ei r?nit? atâta din jalea ?i n?dejdea ?inuturilor înstr?inate, în numele României care a plâns cu fra?ii pierdu?i ?i a n?d?jduit cu ei ?i în care n-a fost om cinstit care s? nu p?streze în sfânta sfintelor a sufletului s?u dorul des?vâr?itei uniri na?ionale ?i hot?rârea de a ne jertfi to?i pentru aceasta, simt negr?ita fericire de a putea face, în numele dumneavoastr?, al tuturor, acest leg?mânt solemn pentru viitorul neamului în sfâr?it ?i pentru vecie unit".
În con?tiin?a genera?iilor prezente, a tuturor celor care l-au cunoscut ?i i-au apreciat valoroasa crea?ie, Gheorghe Buzatu va r?mâne întotdeauna istoricul care a promovat consecvent Adev?rul a?a cum a fost, profund con?tient de datoria de a fi „un amintitor neobosit al tradi?iei na?ionale, un m?rturisitor al unit??ii neamului peste hotare politice ?i de clase, un predicator al solidarit??ii de ras? ?i un descoperitor de ideale, spre care cel dintâi trebuie s? mearg?, dând tineretului ce vine dup? noi exemplul". Asumându-?i nobila misiune de promotor ?i de ap?r?tor al Adev?rului istoric, profesorul Gheorghe Buzatu a confirmat, prin întreaga sa activitate, c? în ?tiin??, a evita gre?elile nelucrând este „un act de pruden?? la??, iar curajul cere a înfrunta greut??ile, a lua r?spunderea ?i a suferi toate riscurile".

Not?: Prof. dr. hab. Nicolae Eenciu este doctor habilitat în istorie, cercet?tor ?tiin?ific coordonator, Institutul de Istorie al Academiei de ?tiin?e a Moldovei, Chi?in?u
Foto - Cristina Nichitu? Roncea footer