Revista Art-emis
Kosovo - precedent pentru Transilvania PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Petre ?urlea & Marcel B?rb?tei   
Luni, 03 Iunie 2013 12:23
Prof. univ. dr. Petre ?urlea, art-emisMarcel B?rb?tei: De unde atâta grab? în povestea cu regionalizarea? De unde atâta siguran?? ?i nicio umbr? de îndoial??

Prof. univ. dr, Petre ?urlea: Treaba este for?at? dup? câte ?tiu eu pentru c? exist? o în?elegere între guvernul Ponta ?i U.D.M.R.. În orice condi?ii s-ar face regionalizarea - ?ti?i c? se discut?; 8-10-20 de regiuni - ea înseamn? începutul disolu?iei statului na?ional-unitar român. Deci, dup? regionalizare sunt posibile o sumedenie de lucruri, se poate face mult mai u?or federalizarea. Dup? federalizare se poate realiza foarte u?or o secesiune a unei regiuni, deci chestia cu autonomia r?mâne undeva în urm?, pentru c? ?elul UDMR va fi realizat altfel.

M.B.: Pe ce v? baza?i când vorbi?i despre pactul Ponta-U.D.M.R.?

P.?.: Este vorba despre ni?te precedente destul de clare. Domnul Ponta ?i U.S.L. au câ?tigat alegerile în toamna trecut? f?r? drept de apel, 70%. V-aduce?i aminte desigur c? U.D.M.R. a fost solicitat la guvernare de?i n-avea absolut niciun sens. În plus, ?ti?i foarte bine reac?ia popula?iei române?ti. U.S.L. ca purt?tor de cuvânt al majorit??ii popula?iei a luptat împotriva domnului B?sescu ?i a tuturor alia?ilor s?i. Cel mai fidel dintre alia?i i-a fost U.D.M.R.-ul. S? ie?i exact în seara respectiv? ?i s?-i chemi la guvernare, înseamn? c? încalci ceea ce le-ai promis aleg?torilor. Eu am impresia c? în perspectiv? P.S.D.-ul ?i domnul Ponta urm?resc izolarea PNL ?i formarea unei alte majorit??i parlamentare. Singura solu?ie pentru o alt? majoritate parlamentar? este U.D.M.R..

?i-apoi vede?i în spatele grabei acesteia pentru regionalizare o mul?ime de lucruri dubioase. Printre altele, am aflat la Târgu-Mure? c? se urm?re?te sc?derea pragului de la referendum de la 50 la 30% ?i iat? c? s-a ?i întâmplat. Regionalizarea va putea fi aprobat? doar cu un sfert dintre voturile electoratului român contra a 75%. Asta înseamn? democra?ie în ochii domnului prim-ministru. ?i evident - sunt sigur de asta - vor intra în joc ?i manevrele oculte ale celor mai versa?i în acest domeniu din P.S.D. care sunt domnii Hrebenciuc ?i Cosmânc?. V-aduce?i aminte în 2003 când a mai fost o modificare de Constitu?ie? Atunci s-a inventat un lucru nemaiauzit în istoria electoral? româneasc?; votul în dou? zile. Reac?ia popula?iei a fost una „nepotrivit?" pentru ei ?i chiar ?i-a doua zi la ora 18 nu se atinsese pragul de prezen??. În decurs de dou? ore Hrebenciuc ?i cu S.R.I., evident, au f?cut ca proiectul acela care avantaja evident în multe domenii U.D.M.R.-ul s? treac?. La fel se va-ntâmpla ?i-acum, dar lucrul cel mai grav este sc?derea pragului la 30%. Apoi, dup? ce-a avut loc aceast? conferin?? de la Târgu-Mure? privind regionalizarea, exact a doua zi, domnul Ponta s-a dus slugarnic la Congresul U.D.M.R. zâmbind în stânga ?i-n dreapta. Eu sunt convins c? exist? deja o în?elegere.

Acum vreo zece zile, reprezentan?ii U.D.M.R. au ie?it ?i-au spus cu fermitate ?i cu încruntarea de rigoare c? ei sunt împotriva oric?rei forme de regionalizare, îns? în spatele acestui comportament st? o în?elegere, pentru c? dac? ar fi spus c? sunt pro-regionalizare, suspiciunea românilor, mai ales a celor din Transilvania i-ar fi f?cut pe ace?tia s? voteze împotriva regionaliz?rii. A?a, prin faptul c? U.D.M.R. este împotriv?, poate c? unii dintre electorii români vor vota propunerile acestea bezmetice ale guvernului.

M.B.: Avem situa?ii comparabile în istorie?

P.?.: Întotdeauna când s-a lucrat la reîmp?r?irea administrativ? peste capul jude?elor - acestea fiind forma de organizare clasic? a românilor, de tip roman - minoritatea maghiar? a avut de câ?tigat. În 1938 în timpul dictaturii carliste s-au format zece ?inuturi. Ca s?-i mul?umeasc?, în contextul acesta al form?rii ?inuturilor, regele ?i ministrul de interne de atunci, Armand C?linescu, au acceptat un lucru nemaiîntâlnit pân? atunci în rela?iile dintre stat ?i minorit??i; ideea drepturilor colective pentru minoritatea maghiar?. Era un pas, toate ziarele maghiare din Transilvania exultau. Conducerea României de atunci credea c? astfel ungurii vor deveni sus?in?tori cinsti?i ai statului român. ?-a dovedit c? în scurt timp, la Dictatul de la Viena, to?i s-au pronun?at împotriva statului român ?i n-au cerut doar partea de nord ci ?i restul Transilvaniei. A?i v?zut apoi ?i comportamentul extraordinar de brutal împotriva românilor în timpul ocupa?iei, dar ?i împotriva evreilor. Deci ei nu sunt mul?umi?i niciodat?, orice le-ai da. În 1952, în alt regim de dictatur?, s-au format din nou regiunile. Una dintre ele era Regiunea Autonom? Maghiar?. Ordinul de formare a regiunii a venit de la Moscova ?i conducerea româneasc? l-a acceptat. Eh, s-a crezut c? acceptând formarea regiunii, ungurii vor fi mul?umi?i ?i va fi o mare veselie în ?ar?.

Dar eu am g?sit la arhiva Camerei Deputa?ilor dou? dosare masive din 1952 cu procesele verbale din timpul adun?rilor din vara aceea în toate localit??ile majoritar maghiare din Transilvania. Gheorghiu Dej a pus s? se fac? aceste întruniri pentru a testa fidelitatea ungurilor, el sperând c? o s? culeag? doar laude. Într-adev?r, din procesele verbale rezult? c? erau mul?umi?i pentru moment, dar iat? ce cereau în continuare la unison; - o republic? secuiasc?, apoi un guvern separat maghiar, o armat? maghiar?, un coridor de unire cu Ungaria, moned? proprie, drapel propriu, justi?ie ?i administra?ie doar în limba maghiar?.

A?a-i ?i-acu' dup? 1989. V?zând c? nu pot printr-o lovitur? de tip Târgu-Mure? s? rup? Transilvania, au trecut la politica pa?ilor m?run?i, iar guvernele de la Bucure?ti în prostia lor au spus; „las' s? le d?m asta c? vor fi mul?umi?i". Dar niciodat? n-au fost mul?umi?i. ?elul lor final este ruperea Transilvaniei. În realitate nu sunt sup?ra?i de statutul lor în România, de?i spun asta, ei sunt sup?ra?i pentru faptul c? se afl? în România ?i singura solu?ie pentru a le fi bine este disolu?ia statului. ?i revenim la regionalizare; se face regionalizarea ?i ce se spune? Mini?trii ??tia mari sus?in cu t?rie c? regiunile nu vor avea niciodat? dreptul la rela?ii diplomatice proprii ?i nici armat?. Dar, dup? ce se vor înfiin?a regiunile, va fi fiecare condus? de câte-un baron din ?sta regional. Fie prin mituire, fie prin ?antaj a?a cum se practic? la români ace?tia vor fi adu?i s? cear? ?i dreptul de a avea rela?ii diplomatice cu alte state pe motiv c? relanseaz? economia...motive se g?sesc u?or, frazeologii la fel. Atunci vom avea mai multe state-n stat ?i o federalizare din care se pot rupe buc??i.

S? v? spun ceva ce p?rea c? nu se ?tia: Ministerul de Externe ?tie cu siguran??, dar cel care conduce azi Ministerul de Externe este o nulitate. O ?ar? slab? ca a nostr? din punct de vedere militar ?i economic trebuie s? se men?in? dac? are un Minister de Externe valabil. Singurul diplomat veritabil este domnul Bogdan Aurescu, dar pentru c? el n-are apartenen?? politic?, n-a ajuns ?i nici nu va ajunge vreodat? ministru. În anumite sfere superioare de la Bruxelles, sub influen?a deosebit de puternic? a lobby-ului maghiar se merge pe ideea de a se sugera - ?i o sugestie de la Bruxelles e obliga?ie - României s? se încadreze ?i ea în mersul actual interna?ional, adic? recunoa?terea statului Kosovo, dar recunoa?terea statului Kosovo care s-a format prin secesiunea dintr-un stat na?ional unitar va fi folosit? ulterior ca precedent istoric. ?i iat? cum ajungem înapoi în România. În 1999 când a fost r?zboiul din Kosovo, un frate al domnului Tökes care tr?ie?te în Târgu-Mure? a spus clar într-o conferin?? public?; „Cazul Kosovo va fi un precedent pentru Transilvania!". În fa?a acestor presiuni, cu siguran?? vom recunoa?te pân? la urm? provincia Kosovo ca stat, se va realiza un precedent, iar pe fundalul regionaliz?rii ?i disolu?iei puterii statului român se va face ?i secesiunea. Ideea statului na?ional unitar dup? regionalizare poate s? r?mân? ea în Constitu?ie, dar nu va fi decât o formul? f?r? acoperire în practic?.

Iat? c? foarte multe lucruri se leag? ?i revin la ceea ce-am spus la Conferin?a de la Târgu-Mure?. Le cer tuturor românilor s? voteze împotriva regionaliz?rii ?i acestui proiect de Constitu?ie care face posibil? regionalizarea.

M.B.: În cazul unui asemenea vot nu i se va da ap? la moar? pre?edintelui care va cre?te precum F?t-Frumos în sondaje?

P.?.: Eu nu cred... Domnul B?sescu este ie?it din istorie, sau va intra în istorie ca un personalitate cu totul negativ? a secolului al XX-lea, indiferent de ceea ce va face de-aici încolo ?i trebuie s? ne aducem aminte c? el a preg?tit foarte multe lucruri care au contribuit la situa?ia de fapt din România. Cum de-a fost ales domnul Tökes europarlamentar dac? nu cu serviciile secrete ale domnului pre?edinte? În jude?ul Vaslui sunt 40 de unguri ?i l-au votat pe Tökes 8.000 de oameni. ?i-a?a a ajuns el mare demnitar al Parlamentului European cu un cuvânt greu de spus acolo, datorit? acestui domn B?sescu care ar face orice ca s? poat? sta la butoane în continuare ?i dup? cum vede?i îi iese, pentru c? actualul prim-ministru este un om slab ?i de o la?itate extraordinar?. Se ?ine cu din?ii de scaun ?i ar face ?i el orice pentru a se men?ine acolo, inclusiv toate aceste conven?ii secrete cu domnul B?sescu.

M.B.: Vor exista cu siguran?? voci care v? vor taxa drept un na?ionalist pr?fuit ?i c? regionalizarea e foarte bun? din punct de vedere economic...

P.?.: Cum e foarte bun? economic domnule? În rela?ia noastr? cu Uniunea European? cine a avut de câ?tigat pân? acum? Sau a avut România ceva de câ?tigat pân? acum? ?i banii ace?tia despre care se spune c? vin de la U.E... România d? ea ni?te bani ?i prime?te mai pu?in decât d?. S-au pus atât de multe condi?ii pentru banii pe care-ar trebui s?-i primim încât s? nu poat? fi îndeplinite. Noi finan??m, în ultim? instan??, Uniunea European?. ?i pentru a intra în aceast? Uniune vestit? am dat tot: finan?ele, bog??iile subsolului, totul, totul, totul... ?i-acum suntem trata?i exact ca o colonie. V? aminti?i, în 2012, cum au venit pe rând - era pelerinaj! Diver?i frunta?i europeni ?i un bezmetic de american, care-au b?tut cu pumnul în mas? c? ?apte milioane ?i jum?tate de români nu au dreptul s? voteze împotriva domnului B?sescu ?i c? acesta trebuie s? r?mân?? ?i guvernan?ii de la noi, alian?a aceasta care a preg?tit extrem de prost referendumul a l?sat capul în jos frumos ?i ast?zi am ajuns la statutul de colonie american?. S-a protestat vehement împotriva unor m?suri luate de P.D.L. privind aurul, gazele de ?ist ?i altele. ?i actualul guvern care atunci protesta, d? tot! Dar acum le d? el nu le dau al?ii.

Eu fiind istoric contemporan fac compara?ie ?i constat c? se aseam?n? situa?ia extraordinar de mult cu rela?iile româno-sovietice de dup? 1945 când exista subordonare deplin? prin SOVROM-uri, o jefuire sistematic? a bog??iilor ??rii, la fel cum se întâmpl? ?i ast?zi dar de c?tre occidentalii care vin cu statutul de democra?i. În domeniul militar erau chiar trupe sovietice aici, ?i-acum sunt trupe americane aici, care culmea, când fac chiar crime pe teritoriul nostru n-avem voie s?-i judec?m. P?i nu suntem colonie? Dar e o deosebire mare: dup? 1945 eram subordona?i unui stat dictatorial comunist-bol?evic, acum suntem subordona?i unor state care se pretind democratice, dar democra?ia func?ioneaz? numai pentru ele nu ?i pentru statele acestea mici, subordonate complet. Ba î?i mai ?i bat joc de noi vânzându-ne la pre? de top tot soiul de produse scoase din uz, vezi avioane-sicrie zbur?toare ?i fregate de la fier vechi. În plus suntem trata?i de la o în?l?ime astral? de c?tre „baronii" ??tia occidentali iar r?spunsul românesc este de-a dreptul în genunchi. Nu am deloc o simpatie deosebit? pentru politica cu totul urât? fa?? de România a multora dintre dintre conduc?torii maghiari, dar e de admirat faptul c? majoritatea liderilor de la Budapesta î?i ?in coloana dreapt? în fa?a Occidentului ?i Occidentul v?zând acest lucru trateaz? Ungaria cu respect, pe când noi suntem trata?i cu dispre? suveran ?i mai suntem ?i jefui?i.

Sursa: Cotidianul.ro[1]
-------------------------------------------------------
[1] http://www.cotidianul.ro/kosovo-va-fi-un-precedent-pentru-transilvania-214804/
footer