Revista Art-emis
9 mai - Zi de Doliu în Ucraina de Vest PDF Imprimare Email
Vineri, 10 Mai 2013 17:07
U.P.A. veterani
Comemorare  -  Українська Повстанська Армія  (У.П.А. - U.P.A.)[1]

În timp ce în România şi în Republica Moldova, 9 mai a fost serbat ca Ziua Victoriei (sovietice), respectiv Ziua Europei, în Ucraina de Vest, 9 mai a fost anunţată Zi de Doliu. La Lvov, capitala Vestului ucrainean, o decizie in acest sens a fost adoptată de autorităţile municipale cu o majoritate absolută de voturi. Potrivit presei ucrainene, de 9 mai, mai multe partide şi mişcări patriotice din Ucraina, au defilat la Lvov şi în alte oraşe din vestul ţării, în uniformele armatei de rezistenţă anti-sovietică purtând drapelele de luptă ale unităţilor militare care s-au opus ocupaţiei sovietice în Ucraina.
Oare câţi români şi-au amintit de 9 mai, Ziua Independenţei Naţionale a României?

Campanie anti rusească in Ucraina

Deși în Ucraina, ziua de 9 mai este sărbătorită oficial ca Ziua Memoriei și Împăcăciunii (și nu «ziua biruinței», ca la Chișinău), fracțiunea parlamentară a partidului de dreapta «Svoboda», oricum, se pronunță împotriva activităților cu caracter festiv în această zi și optează pentru comemorarea ostașilor ucraineni căzuți pe fronturile războiului, pus la cale de Stalin și Hitler.

Armata Insurecțională Ucraineană ( Українська Повстанська Армія - У.П.А.; Ukrainska Povstanska Armiia - U.P.A)., a fost o armată de partizani ucrainieni, formată la 14 octombrie 1942, în Volinia. Principalii lideri al U.P.A. a fost Roman Shuhevici și Stepan Bandera. U.P.A. era ramura înarmată a Organizației Naționaliștilor Ucraineni și avea ca obiectiv crearea unui stat uncrainean independent. UPA s-a implicat activ în luptele împotriva forțelor sovietice, la sfârșitul anului 1942 și începutul anului 1943, adversarii lor fiind în acel moment partizanii sovietici. La începutul anului 1943, a început activitatea unităților de partizani comuniști conduși de Sidir Kovpak. În vara lui 1943, cei câteva sute de partizani conduși de el, din care numai o treime ereu etnici, au lansat raiduri în Munții Carpați. Partizanii comuniști fuseseră aprovizionați pe calea aerului. În fața reacției violente a germanilor, Kovpak s-a văzut nevoit să-și împartă forțele în mai multe grupuri mici, care au fost însă vânate și distruse de partizanii U.P.A. . În 1944, partizanul și spionul sovietic Nicolai Ivanovici Kuznețov a fost ucis de partizanii UPA. Kuznețov purta în acel moment o uniformă o Wehrmachtului, această deghizare dovedindu-se fatală pentru el. U.P.A. s-a angajat în lupte cu unitățile militare ale Armatei Roșii de îndată ce frontul germano-sovietic a ajuns în regiunea Ucrainei occidentale.

Totuși, U.P.A. a încercat, pe cât era posibil, să evite confruntarea cu unitățile sovietice care aveau în componență recruți de origine etnică ucraineană, recruți pe care UPA spera să-i atragă de partea sa. U.P.A. și-a concentrat atacurile, în mod special, împotriva unităților N.K.V.D. și împotriva U.P.A. oficialilor sovietici de toate gradele, împotriva profesorilor, poștașilor sau a altor funcționari publici, care încercau restabilirea autorității sovietice pe teritoriile eliberate de Armata Roșie. U.P.A. s-a implicat și în lupta împotriva activiștilor sovietici din agricultură, promotori ai colectivizării. În martie 1944, insurgenții U.P.A. l-au rănit mortal pe generalul Nicolai Vatutin, erou al Bătăliei de la Kursk, care se distinsese și în luptele pentru eliberara Kievului. Câteva săptămâni mai târziu, luptătorii U.P.A. au anihilat un batalion N.K.V.D. într-o luptă de lângă Rivne. În vara aceluiași an, partizanii ucrainieni și aproximativ 30.000 de soldați sovietici au fost implicați într-o luptă de proporții în Volînia. În ciuda pierderilor grele de ambele părți, U.P.A. a continuat să păstreze controlul asupra unor regiuni întinse până târziu, în 1945.

Nikita Sergheevici Hrușciov a organizat primul atac de amploare împotriva U.P.A. din vestul Ucrainei, în timpul căruia au fost implicate 20 de divizii N.K.V.D., sprijinite de unități de artilerie și blindate. Hrușciov a ordonat blocarea drumurilor de acces spre satele în care se presupunea că își găsiseră adăpost insurgenții și a mai hotărât incendierea unor păduri în care se ascundeau partizanii. Istoricii ucraineni au cercetat arhivele sovietice deschise recent. Ei au descoperit că soldații N.K.V.D. îmbăcați precum partizanii U.P.A. au atacat populația civilă pentru a demoraliza ucrainenii de rând și pentru a distruge sprijinul de care se bucurau insurgenții în satele ucrainene. Zonele în care activau U.P.A. au fost pur și simplu depopulate. Există estimări care afirmă că în jur de 500.000 de ucraineni au fost strămutați spre nord, între 1946 și 1949. Deși sovieticii nu au reușit să distrugă definitiv U.P.A. , organizația ucraineană a fost obligată să-și împartă unitățile mari în grupuri mici de până la 100 de oameni. Unii dintre luptători au fost demobilizați și au încercat să se reîntoarcă la casele lor. Până în 1946, efectivele U.P.A. se reduseseră la 5.000- 10.000 de luptători, iar activitatea principală a U.P.A. s-a transferat spre granița sovieto-poloneză. Aici, U.P.A. au fost acuzați pentru uciderea generealului Karol Świerczewski. În faza ultimă a luptei anticomuniste, U.P.A. a primit ajutor din partea C.I.A. și a spionajului britanic, dar, în cele din urmă, operațiunea a fost trădată de Kim Philby. În perioada 1947-1948, rezistența U.P.A. a fost înfrântă de sovietici, ceea ce a permis cooperativizarea agriculturii în toată Ucraina vestică. Raiduri sporadice ale partizanilor U.P.A. au continuat până la mijlocul anilor 1950. În martie 1950 , conducătorul U.P.A., generalul Roman Șukevici, fost ucis într-o ambuscadă lângă Lvov.

Sursa: zdg.md /ro.wikipedia.org[2]
---------------------------------------------------
[1] Armata Insurecţională Ucraineană (Українська Повстанська Армія - У.П.А.)
[2] http://www.rbnpress.info/wp/in-timp-ce-in-r-moldova-9-mai-este-serbat-ca-ziua-victoriei-sovietice-ucraina-de-vest-pune-piciorul-in-prag-9-mai-zi-de-doliu-national/#ixzz2SnWLIdjT
footer