Revista Art-emis
Unirea noastr? cea de toate zilele PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ion Coja   
Sâmbătă, 27 Aprilie 2013 19:54
Prof. univ. dr. Ion Coja, art-emis
„Idealul Unirii trebuie trecut în Constitu?ie! Unirea în cuget ?i sim?iri a românilor de pretutindeni este mai important? decât unirea politic?!" (Ion Coja)

Petre Burlacu: Domnule profesor Ion Coja, a?i primit din Basarabia un filmule? de câteva minute cu Iacov Golovc?, p?tima?ul ?i inimosul lupt?tor pentru Unirea Basarabiei cu Patria. Iar celui care v-a trimis filmul, dlui Ilie Bratu, i-a?i trimis urm?torul comentariu: „E frumos ce spune bravul Iacob Golovc?. Dar cât este de realizabil acum? La 1918 a fost un concurs de imprejurari excep?ional de favorabile! Nu mai putem spera s? se repete! ?i cu toate astea, marile puteri - SUA; Anglia, Fran?a, nu au recunoscut Unirea Basarabiei cu ?ara! De ce oare?! Condi?iile de azi sunt net diferite! România nu are niciun aliat care s? o sus?in?! Lucrul cel mai important de f?cut este s? se pun? cap?t rusific?rii! S? se întoarc? Basarabia la o via?? româneasc?! S? înt?rim con?tiin?a româneasc? pe ambele maluri ale Prutului! S? redobândim sudul Basarabiei! Dac? mâine se face Unirea, nimeni din jurul României ?i din Europa, nu se va bucura de izbânda noastr?! ?i se vor intensifica eforturile ?i strategiile anti-române?ti!

S? fim drep?i în fa?a lui Dumnezeu ?i s? ne aducem aminte ce speran?e mai aveam noi de rena?tere a românismului în Basarabia, Speran?ele noastre prin anii 1975-80 erau foarte firave, aici, la Bucure?ti, Apoi au început s? vin? ve?ti nea?teptat de bune din Basarabia, care au culminat cu ziua de 27 august 1989,

Ca s? fie acea zi, eu stiu bine ce a f?cut Grigore Vieru. ?tiu c? ?i Nicolae Dabija i-a fost al?turi. Ca ?i Anatol Petrencu ?i mul?i al?i români. Nu m? mir? discu?iile ?i certurile de azi, dintre patrio?ii de la Chi?in?u. E greu de spus care este calea de urmat. Scopul este acela?i: Binele românilor! Binele Neamului! Suntem un singur popor ?i tr?im în dou? state care au aceea?i limb? na?ional?, de stat. P?i situa?ia asta este excep?ional de favorabil?! Sunt zeci de popoare în lume care doresc s? aib? un stat, în care s?-?i impun? limba na?ional? ca limb? de stat ?i nu reu?esc! Iar noi, românii, avem dou? state! Cine mai e ca noi?! Ne bate Dumnezeu dac? nu ?tim s?-i mul?umim pentru ce avem!

Hai s? fim lucizi, s? deosebim ce vrem de ce putem, s? vedem ce avem ?i cum putem poten?a, cum putem valorifica ?i specula la maximum, adic? cum putem fructifica tot ce avem. Pentru asta e nevoie s? fim deopotriv? porumbei cura?i ?i ?arpe în?elept, capabil s? se strecoare printre capcanele istorie! Cu diploma?ie, cu discre?ie, ?i f?r? s? ne batem cu c?r?mida în piept. Dar mai ales f?r? s? s?rim unul la gâtul altuia pentru c? avem p?reri diferite despre ce avem de f?cut. S? fim gata s? ced?m în fa?a argumentelor care iau în calcul toate datele problemei. R?posatul Iacob Golovc?, bun român, aprig ?i de neclintit în dragostea de neam, st?tea mai sl?bu? la în?elegerea situa?iei, a momentului istoric! Vorbe?te de parc? ne-a întrebat cineva dac? vrem s? ne unim! Nu ne întreab? nimeni ?i majoritatea celorlal?i - ru?i, ucrainieni, unguri, evrei, nem?i, turci, nu ar mi?ca un deget ca s? ne sprijine, ci dimpotriv?! Se vor coaliza u?or împotriva noastr?! Deja au f?cut-o.
O România Mare, atât de mare cât se cuvine s? fie, este împotriva „trendului" globaliz?rii. Nu ne putem opune singuri acestui trend. Pentru asta e nevoie mai întâi de o alt? unire, o unire a tuturor na?ionali?tilor autentici din lumea toat?. Când meciul nostru, al na?ionalistilor, cu globali?tii, se va încheia în favoarea noastr?, atunci Unirea cu Basarabia va veni de la sine.

De ce sunt a?a de sigur c? vom câ?tiga acest meci? Pentru c? „Dumnezeu este cu noi!" Iar pentru ca Dumnezeu s? nu-?i întoarc? fa?a de la noi, trebuie s? nu ne mai gâlcevim, s? nu ne mai calomniem unii pe al?ii, ci „s? ne unim în cuget ?i sim?ire". În sim?ire suntem uni?i. Vrem România Mare! Mai r?mâne s? ne unim ?i în cuget, s? elabor?m strategiile cele mai potrivite. Nu la mitinguri, ci în conclavuri de oameni în?elep?i, profesioni?ti în meseria lor, capabili s? cuprind? ansamblul de primejdii ?i provoc?ri cu care ne încearc? Istoria!"

P.B.: V? rog s? relua?i aceste idei ?i s? le expune?i mai elaborat.

I.C.: Mai întâi, te rog s?-mi spui de unde ai luat dumneata textul de mai sus, E mailul trimis de mine. Credeam c? Internetul ne scute?te de privirile indiscrete!

P.B.: Uita?i c? România, inclusiv Basarabia, este ?ara cu cei mai abili ?i mai îndr?zne?i navigatori pe Internet. V? monitorizez toat? coresponden?a. E destul de simplu. Dac? vre?i, v? înv?? ?i de dumneavoastr?.

I.C.: Neap?rat! Vreau s? v?d ce tot prime?te nevast?-mea, de la fo?tii elevi, de-i a?a de încântat?!...

P.B.: Deci?...

I.C.: P?i nu ?tiu ce ar fi de ad?ugat. La vremea aceea, imediat dup? decembrie 1989, ar fi trebuit s? urm?rim acest scop la nivelul politic cel mai înalt. Se putea face atunci Unirea, în zilele când s-a declarat suveranitatea noului stat Republica Moldova se putea proclama ?i Unirea, la fel de simplu!... Consecin?ele nu ar fi fost, totu?i, numai pozitive! Pe plan extern, probabil c? ar fi fost o mul?ime de consecin?e negative. Azi dac? am face Unirea, aceste consecin?e negative ar fi mult mai numeroase, mai grave. În momentul de fa?? - moment care ?ine de vreo 15 ani -, Unirea nu mai este posibil? ca simplu act de voin?? na?ional?, a românilor de pe cele dou? maluri ale Prutului. Nici germanii, dup? 1945, nu s-au unit când au vrut ei! Pentru câ?iva ani buni, dac? vrem Unirea, trebuie s? ne preocupe preg?tirea Unirii! Proces extrem de complex ?i de laborios!

S? fim cinsti?i ?i s? recunoa?tem c? Unirea, dac? o f?ceam în 1991 sau 1992, putea s? fie ?i un e?ec, se puteau ivi situa?ii nedorite ?i nea?teptate de care s? profite adversarii Unirii. Ideea Unirii putea s? fie compromis?, ratat?, printr-o Unire f?cut? la hei-rup, de azi pe mâine, care s? dureze tot de azi pe mâine! Recunosc, la acea vreme eu aveam o voce mai auzit?, mai mergeam pe la televiziuni: de câte ori am avut ocazia am cerut Unirea imediat?, f?r? condi?ii... inclusiv în Parlament, ca senator. Iar azi dac? ni s-ar da s? alegem, a? spune la fel: Unire necondi?ionat?! Dar nu ne întreab? nimeni, iar dac? ar fi s-o facem noi, s? vezi câ?i ar s?ri la gâtul nostru!

Deci: s? fim reali?ti! În primul rând cei care vor Unirea „necondi?ionat?", precum r?posatul Iacob Golovc?, trebuie s? priceap? c? unioni?tii nu sunt la guvernare, deci nu pot s? fac? mai nimic, nimeni nu ?ine seam? de ei. ?i eu vreau Unirea „necondi?ionat?", dar nu am nicio putere de decizie. Ce pot eu, este s? scriu ni?te texte, ni?te articole, în care s? sus?in cauza. A?tept ca unioni?tii s? ajung? la putere. Dar chiar dac? am avea un Parlament ?i un guvern unionist, asta nu este destul, c?ci nu suntem singuri pe lumea asta. Este nevoie de o preg?tire a Unirii ?i pe plan interna?ional. Nu uita?i, în 1940, nu am avut nicio sus?inere interna?ional?. S? nu repet?m gre?elile f?cute înainte de 1940! Gre?eli care au f?cut posibile rapturile din vara anului 1940.

P.B.: Concret, cum ar decurge aceast? preg?tire?

I.C.: Idealul Unirii trebuie trecut în Constitu?ie! Republica Federal? a Germaniei avea trecut? în Constitu?ie obliga?ia de a face Unirea cu restul Germaniei. Deci, facem lege suprem? din acest deziderat, dup? modelul german, chiar dac? ne abatem de la principiile dreptului constitu?ional. Tot în Constitu?ie mai putem pune ni?te prevederi de genul: Dup? Unire, vreme de 25 de ani, parlamentarii care vor reprezenta Basarabia, în propor?ie de 80% s? fie numai persoane n?scute sau cu p?rin?i n?scu?i în Basarabia. Introducem ?i func?ia de vice-pre?edinte al României, care s? se preocupe de românii din afara grani?elor ?i de preg?tirea Unirii cu Basarabia ?i Bucovina. Aceast? func?ie s? fie ocupat? tot a?a, numai de un român n?scut în Basarabia sau Bucovina! În felul acesta îi câ?tig?m ?i pe politicienii de la Chi?in?u, îi asigur?m c? nu vor fi marginaliza?i dup? Unire. Dar preg?tirea cea mai important? este la nivelul omului de rând, a elevilor, a tineretului! Basarabenii ne-au dat la to?i o lec?ie de românism. Dar nu le putem cere s? fie zi de zi ?i ceas de ceas patrio?i sau martiri. Este nevoie de un efort conjugat pentru ca românii s? tr?iasc? mai bine, România ?i Basarabia s? se ridice din s?r?cia de azi împreun?, sprijinindu-se una pe alta. S? fim parteneri economici în cât mai multe situa?ii, parteneri corec?i, loiali, comportându-ne chiar fr??e?te. Dac? azi am mai avea poten?ialul economic din 1990, Unirea nu s-ar împiedica în s?r?cia noastr?. Economia româneasc? din 1990 ar fi putut rezolva problemele economice ce s-au ivit în Basarabia dup? separarea de colosul sovietic.

P.B.: Nu crede?i c? Unirea ar crea condi?iile unei redres?ri economice?

I.C.: În principiu, da. Cu condi?ia s? avem o guvernare competent? ?i responsabil?. Nu cea de azi. M? refer la Bucure?ti, desigur. De aproape dou?zeci de ani suntem guverna?i de ni?te tembeli cinici ?i imorali.

P.B.: „În tot r?ul este ?i un bine!" Este o regul? universal?. Se respect? ?i în cazul nostru? Putem trage vreun folos din faptul c? suntem desp?r?i?i în dou? state?

I.C.: A?a trebuie pus? problema: hai s? vedem ce profit putem avea din faptul c? suntem dou? state vecine, locuite de acela?i popor. Mai exist? undeva aceast? situa?ie? Sunt zeci ?i sute de popoare care au încercat ?i mai încearc? ?i azi s? se constituie într-un stat na?ional ?i nu reu?esc, iar noi, românii, avem dou? state. Deci este o situa?ie nefireasc?, dar o situa?ie din care s? vedem ce avantaje se pot ob?ine. Mai în glum?, mai în serios, a? începe cu faptul c? în felul acesta putem trimite dou? echipe de sportivi români la Olimpiad? ?i alte competi?ii mari sportive... Avem dou? voturi la O.N.U., le vom avea curând ?i în Uniunea European?, ?i a?a mai departe. Iar dac? Dumnezeu ne ajut?, s-ar putea s? avem ?i un al treilea stat românesc, cu românii din sudul Dun?rii.

P.B.: Asta ce glum? mai e?!

I.C.: Dac? românii erau pu?in mai „ai dracului" în 1913, armânii puteau s? fie ajuta?i s?-?i fac? un stat al lor. Din p?cate au lipsit câ?iva lideri armâni care s? ridice stindardul acestei idei. Dar s? vedem ce se întâmpl? în Transnistria. „Stat" locuit de trei popoare: români, ucraineni ?i ru?i. Cine sunt cei mai numero?i? Nu cumva românii? Se mai schimb? lumea! Nebunia din capul lui Igor Smirnov nu se transmite integral de la un pre?edinte la altul. Românismul va începe s? câ?tige teren ?i în Transnistria. Pun r?m??ag!

În general, na?ionali?tii sunt împotriva globaliz?rii. Dar, ca na?ionali?ti români, trebuie s? b?g?m de seam? c? globalismul înseamn? ?i transparen?a grani?elor - sau cum s?-i zic? Grani?ele dintre state sunt azi trecute foarte u?or. Din ce în ce mai u?or. Iar asta trebuie s? ne convin? nou?, ca români, pentru c? aproape zece milioane de români tr?iesc în afara României, în ??rile învecinate. În condi?iile globaliz?rii, se creeaz? condi?ii foarte bune pentru a-i salva pe ace?ti români de la procesul asimil?rii for?ate la care au fost supu?i în ultimii 100 de ani. Au rezistat basarabenii o sut? de ani, din 1812 pân? în 1918, vor rezista ?i ceilal?i români, dar numai dac? vom demara o vast? campanie de recuperare a lor pentru con?tiin?a româneasc?!

Trebuie s? ne p?trundem de adev?rul fundamental: suntem poporul cel mai vechi din aceast? parte a lumii ?i cel mai numeros, cu istoria cea mai bogat?. E timpul s? avem ?i ni?te guvernan?i pe m?sur?, care s? formuleze o stategie na?ional? de curs? lung?, inspirat? din axioma enun?at?. Este o realitate pe care nu mai avem voie s-o nesocotim, f?când astfel jocul inimicilor no?tri! A?adar, s? fim de?tep?i ?i, în a?teptarea Unirii, s? tragem toate foloasele din situa?ia în care ne afl?m. Tr?iesc în dou? state ?i coreenii. Numai c? ei sunt mereu pe picior de r?zboi, gata s? se bombardeze ?i s? se omoare între ei. Pe noi, românii din România ?i din Basarabia, românii de pretutindeni, nimic nu ne împiedic? s? ne organiz?m dup? o strategie pe zeci de ani gândit?, s? conlucr?m eficient cu gândul la Marea Unire. Dar adev?rata Unire, Marea Unire la care trebuie s? lucr?m, este Unirea tuturor românilor, de pretutindeni, deci ?i a celor din diaspor?, r?spândi?i din Australia pân? în Canada, de la Vladivostoc pân? în Silicon Valley! Unirea în cuget ?i sim?iri! Este mult mai important? decât unirea politic?!

P.B.: S? v-aud? Bunul Dumnezeu!

I.C.: Dac? n-o facem acum, mai târziu s-ar putea s? fie prea târziu...

P.B.: Doamne, fere?te!

I.C.: Vor veni vremuri tare grele, trebuie s? ne g?seasc? uni?i!

A consemnat Petre Burlacu footer