Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Corneliu Vlad   
Miercuri, 24 Aprilie 2013 20:00
Corneliu Vlad, art-emisDup? cum a?i luat cuno?tin?? din articolul precedent „Euroscepticismul", publicat în ART-EMIS, la Bruxelles a fost lansat printr-un seminar interna?ional pe tema, incitant?, „Exist? o datorie a Germaniei fa?? de România?", un eveniment de rezonan??, ?i ea, european?, într-o agora, de asemenea, european?. În interesul na?ional al României. Iar dou? nume de autoritate în via?a public? german? au formulat, cu acela?i prilej, un mesaj salutar românilor, într-o problem? româneasc?, dar ?i european?. Manifest?rile au loc în imensul ?i derutantul - nu numai arhitectural - edificiu de la Bruxelles al Parlamentului European. Suita de conferin?e sub genericul „Cauzele euroscepticismului" a fost inaugurat?, avându-l protagonist pe dr. în economie Radu Golban, cel care a documentat ?i f?cut public un fapt de senza?ie, dar cât se poate de real: Germania are fa?? de România o datorie financiar? istoric? evaluat? la 19,5 miliarde euro.

Euroscepticism... datoria Germaniei!

Euroscepticismul este, din p?cate, fenomen european în cre?tere ?i el are diverse cauze; datoriile Germaniei fa?? de câteva ??ri europene genereaz? ?i ele neîncredere ?i rezerve în rela?iile acestor ??ri cu Germania, devenind, prin aceasta, ?i surs? de euroscepticism. De aici, tema stabilit? seminarului inaugural - un fel de studiu de caz al rela?iilor româno-germane sub inciden?a problemei datoriei istorice. Din anul 2010, când a dezv?luit faptul datoriei germane fa?? de România, dr. Radu Golban a st?ruit tenace ?i argumentat pe lâng? autorit??ile de la Berlin ?i Bucure?ti asupra necesit??ii recuper?rii datoriilor Berlinului în rela?iile comerciale cu România, iar în paralel a sensibilizat opinia public? româneasc? ?i a mobilizat-o - inclusiv printr-o peti?ie popular? pe internet - în privin?a acestei situa?ii nefire?ti din rela?ile între dou? ??ri europene, partenere în U.E. ?i aliate în N.A.T.O.. În situa?ii de criz?, cum este cea de fa??, a remarcat dr. Radu Golban în comunicarea de la simpozion, „raporturile între parteneri inegali sunt mult mai vulnerabile". Dr. Golban a demonstrat din nou - pentru a câta oar??, dar de data aceasta într-o reprezentativ? agora european? -, existen?a acestei datorii (negat? de unii), dreptul legitim al României de a solicita onorarea ei ?i responsabilitatea Germaniei, „?ar? cu un codex moral recunoscut" de a se comporta conform normelor ?i valorilor europene. „Incidentele de parcurs european (fie el ?i un parcurs istoric) nu trebuie instrumentate sau dramatizate, dar nici trecute cu vederea ?i cronicizate, ci gestionate cu bun? credin??" - a afirmat dr. Golban, care a avertizat c? „rezervele fa?? de institu?iile europene ?i fa?? de preeminen?a Germaniei în Europa nu trebuie s?-?i g?seasc? în asemenea situa?ii surse de poten?are a euroscepticismului".

Evenimentul a avut, ca invita?i speciali, dou? autorit??i în materie din Germania: dr. Albrecht Ritschl, profesor de istorie economic? la London School of Economics ?i dr. Klaus Thorner, istoric ?i publicist, autorul unei c?r?i de 580 de pagini intitulat? „Planurile sud-est europene ale Germaniei din 1840 pân? în 1945". Ambii au prezentat un amplu tablou al realit??ilor europene interbelice în care s-a manifestat Germania ca putere european? în expansiune, rela?iile sale cu Europa de sud-est ?i în special cu România, sistemul cliring ?i mecanismele de înrobire economic? ?i politic? a acestor t?ri celui de-Al Treilea Reich.

Prof. Dr. Albrecht Ritschl a sus?inut c? Germania a fost, în istoria modern?, „Kaiserul datoriilor", a falimentat, ca ?ar?, în trei rânduri ?i a fost principalul declan?ator al crizei economice mondiale din anii 1930. Neachitarea datoriilor dup? cele dou? r?zboaie mondiale stau, de fapt, la originea miracolului economic german de dup? r?zboi, dar nici dup? 1990, Berlinul nu ?i-a solu?ionat pe deplin problema datoriilor ?i desp?gubirilor.

Dr. Klaus Thorner a prezentat planurile celui de-al treilea Reich de creare a unui mare spa?iu economic german care s? includ? Europa de est ?i Europa de sud-est, iar, în cazul României, de izolare a ??rii , înafara oric?ror alian?e, pentru a deveni pia?? de desfacere pentru produsele germane ?i furnizor de materii prime ?i produse agricole necesare efortului german de înarmare ?i r?zboi. Condi?iile impuse de Berlin rela?iilor comerciale cu statele sud-est europene stau la baza actualei datorii istorice a Germaniei fa?? de aceste ??ri.
Speciali?tii germani au impresionat prin pledoariile lor de solu?ionare a „facturilor restante" ale Germaniei ?i, mai ales, prin apelurile directe adresate presei, societ??ii civile, Parlamentul de la Bucure?ti de a determina autorit??ile statului s? ac?ioneze, cu curaj, pentru drepturile României. Lumea dore?te de la Germania nu atât bani, cât respect real ?i în?elegere - a observat prof. Ritschl. Dar consilierii guvernamentali de la Berlin insist? s? nu se spun? o vorb? despre datorii, s? nu se arunce m?car o privire înapoi în trecut, „ca la Sodoma ?i Gomora". F?r? o presiune puternic?, a încheiat universitarul german, guvernul de la Berlin nu va accepta nici o discu?ie asupra restituirii datoriei.

Dr. Thorner a atras aten?ia asupra temerilor guvernamentale de a ridica problema datoriilor, din cauza pozi?iei dominante a Germaniei în Europa. „Sper c? (dup? acest simpozion - n.n.) în România vor avea loc mai multe dezbateri în ziare ?i în Parlament, care vor da mai mult curaj guvernului român de a pune datoriile pe agend?". Pân? una-alta îns?, teama, indiferen?a, lipsa de implicare sau cum s-ar mai putea numi o asemenea atitudine condamnabil? a unor reprezentan?i ai României i-a definit ?i pe europarlamentarii români, care s-au îndep?rtat de incinta seminarului ca de Cernobâl, de?i, cu câteva clipe înainte de începerea lucr?rilor, numai eu am v?zut doi ale?i europeni din România, social-democra?i, iar pe deasupra ?i faimo?i exper?i predecembri?ti în probleme interna?ionale, deambulând degajat prin hemiciclul european.

Politica stru?ului în care s-au baricadat demnitarii ?i ale?ii români de toate calibrele, când e vorba de discuta cu Berlinul - si nu numai - e un fel de „Onoarea pierdut? a Katharinei Blum", ca s? recurgem la un titlu celebru al marelui autor german Heinrich Boll. Numai c?, în spe??, se pierde nu doar onoarea unor neonorabili, ci ?i miliarde de euro din munca românilor de dinaintea noastr?. footer