Revista Art-emis
Capul de struț al Bucureștiului în nisipul german PDF Imprimare Email
Corneliu Vlad   
Miercuri, 24 Aprilie 2013 20:00
Corneliu Vlad, art-emisDupă cum aţi luat cunoştinţă din articolul precedent „Euroscepticismul", publicat în ART-EMIS, la Bruxelles a fost lansat printr-un seminar internațional pe tema, incitantă, „Există o datorie a Germaniei față de România?", un eveniment de rezonanță, și ea, europeană, într-o agora, de asemenea, europeană. În interesul național al României. Iar două nume de autoritate în viața publică germană au formulat, cu același prilej, un mesaj salutar românilor, într-o problemă românească, dar și europeană. Manifestările au loc în imensul și derutantul - nu numai arhitectural - edificiu de la Bruxelles al Parlamentului European. Suita de conferințe sub genericul „Cauzele euroscepticismului" a fost inaugurată, avându-l protagonist pe dr. în economie Radu Golban, cel care a documentat și făcut public un fapt de senzație, dar cât se poate de real: Germania are față de România o datorie financiară istorică evaluată la 19,5 miliarde euro.

Euroscepticism... datoria Germaniei!

Euroscepticismul este, din păcate, fenomen european în creștere și el are diverse cauze; datoriile Germaniei față de câteva țări europene generează și ele neîncredere și rezerve în relațiile acestor țări cu Germania, devenind, prin aceasta, și sursă de euroscepticism. De aici, tema stabilită seminarului inaugural - un fel de studiu de caz al relațiilor româno-germane sub incidența problemei datoriei istorice. Din anul 2010, când a dezvăluit faptul datoriei germane față de România, dr. Radu Golban a stăruit tenace și argumentat pe lângă autoritățile de la Berlin și București asupra necesității recuperării datoriilor Berlinului în relațiile comerciale cu România, iar în paralel a sensibilizat opinia publică românească și a mobilizat-o - inclusiv printr-o petiție populară pe internet - în privința acestei situații nefirești din relațile între două țări europene, partenere în U.E. și aliate în N.A.T.O.. În situații de criză, cum este cea de față, a remarcat dr. Radu Golban în comunicarea de la simpozion, „raporturile între parteneri inegali sunt mult mai vulnerabile". Dr. Golban a demonstrat din nou - pentru a câta oară?, dar de data aceasta într-o reprezentativă agora europeană -, existența acestei datorii (negată de unii), dreptul legitim al României de a solicita onorarea ei și responsabilitatea Germaniei, „țară cu un codex moral recunoscut" de a se comporta conform normelor și valorilor europene. „Incidentele de parcurs european (fie el și un parcurs istoric) nu trebuie instrumentate sau dramatizate, dar nici trecute cu vederea și cronicizate, ci gestionate cu bună credință" - a afirmat dr. Golban, care a avertizat că „rezervele față de instituțiile europene și față de preeminența Germaniei în Europa nu trebuie să-și găsească în asemenea situații surse de potențare a euroscepticismului".

Evenimentul a avut, ca invitați speciali, două autorități în materie din Germania: dr. Albrecht Ritschl, profesor de istorie economică la London School of Economics și dr. Klaus Thorner, istoric și publicist, autorul unei cărți de 580 de pagini intitulată „Planurile sud-est europene ale Germaniei din 1840 până în 1945". Ambii au prezentat un amplu tablou al realităților europene interbelice în care s-a manifestat Germania ca putere europeană în expansiune, relațiile sale cu Europa de sud-est și în special cu România, sistemul cliring și mecanismele de înrobire economică și politică a acestor tări celui de-Al Treilea Reich.

Prof. Dr. Albrecht Ritschl a susținut că Germania a fost, în istoria modernă, „Kaiserul datoriilor", a falimentat, ca țară, în trei rânduri și a fost principalul declanșator al crizei economice mondiale din anii 1930. Neachitarea datoriilor după cele două războaie mondiale stau, de fapt, la originea miracolului economic german de după război, dar nici după 1990, Berlinul nu și-a soluționat pe deplin problema datoriilor și despăgubirilor.

Dr. Klaus Thorner a prezentat planurile celui de-al treilea Reich de creare a unui mare spațiu economic german care să includă Europa de est și Europa de sud-est, iar, în cazul României, de izolare a țării , înafara oricăror alianțe, pentru a deveni piață de desfacere pentru produsele germane și furnizor de materii prime și produse agricole necesare efortului german de înarmare și război. Condițiile impuse de Berlin relațiilor comerciale cu statele sud-est europene stau la baza actualei datorii istorice a Germaniei față de aceste țări.
Specialiștii germani au impresionat prin pledoariile lor de soluționare a „facturilor restante" ale Germaniei și, mai ales, prin apelurile directe adresate presei, societății civile, Parlamentul de la București de a determina autoritățile statului să acționeze, cu curaj, pentru drepturile României. Lumea dorește de la Germania nu atât bani, cât respect real și înțelegere - a observat prof. Ritschl. Dar consilierii guvernamentali de la Berlin insistă să nu se spună o vorbă despre datorii, să nu se arunce măcar o privire înapoi în trecut, „ca la Sodoma și Gomora". Fără o presiune puternică, a încheiat universitarul german, guvernul de la Berlin nu va accepta nici o discuție asupra restituirii datoriei.

Dr. Thorner a atras atenția asupra temerilor guvernamentale de a ridica problema datoriilor, din cauza poziției dominante a Germaniei în Europa. „Sper că (după acest simpozion - n.n.) în România vor avea loc mai multe dezbateri în ziare și în Parlament, care vor da mai mult curaj guvernului român de a pune datoriile pe agendă". Până una-alta însă, teama, indiferența, lipsa de implicare sau cum s-ar mai putea numi o asemenea atitudine condamnabilă a unor reprezentanți ai României i-a definit și pe europarlamentarii români, care s-au îndepărtat de incinta seminarului ca de Cernobâl, deși, cu câteva clipe înainte de începerea lucrărilor, numai eu am văzut doi aleși europeni din România, social-democrați, iar pe deasupra și faimoși experți predecembriști în probleme internaționale, deambulând degajat prin hemiciclul european.

Politica struțului în care s-au baricadat demnitarii și aleșii români de toate calibrele, când e vorba de discuta cu Berlinul - si nu numai - e un fel de „Onoarea pierdută a Katharinei Blum", ca să recurgem la un titlu celebru al marelui autor german Heinrich Boll. Numai că, în speță, se pierde nu doar onoarea unor neonorabili, ci și miliarde de euro din munca românilor de dinaintea noastră. footer