Revista Art-emis
Lec?ia de anatomie a datoriei Germaniei PDF Imprimare Email
Ec. dr. Radu Golban   
Miercuri, 24 Aprilie 2013 19:51
Ec. dr. Radu Golban, art-emisLa Bruxelles a avut loc, în incinta Parlamentul Uniunii Europene, o dezbatere intitulat? „Cauzele euroscepticismului - Exist? o datorie a Germaniei fa?? de România?". La aceast? dezbatere au mai participat, ca exper?i, celebrul istoric german Dr. Klaus Thorner, unul din cei mai mari cunosc?tori ai istoriei rela?iilor economice ?i politice germano - sud-est europene ?i prof. dr. Albrecht Ritschl, de la London School of Economics, de asemenea cet??ean german ?i necontroversat expert al celui mai sensibil subiect al Europei, cel al datoriilor Germaniei de dup? r?zboi, neachitate pân? în zilele noastre. Discursurile speciali?tilor au tratat subiectul cu rigoarea ?tiin?ific?, dar ?i cu estetica unui patolog de ?coal? veche de parc? ar fi fost motivul principal în tabloul lui Rembrandt, „Lec?ia de anatomie a dr. Nicolaes Tulp". Aten?ia, dar ?i teama în ochii ascult?torilor la evenimentul de la Bruxelles este ?i ea similar? cu expresiile din tabloul în ulei al maestrului olandez. Atât o disec?ie anatomic? în secolul al XVII-lea, cât ?i o disec?ie a datoriilor Germaniei de dup? r?zboi în zilele noastre sunt subiecte ingrate, care contravin masiv curentului social ?i politic, în ambele cazuri accentele principale fiind puse pe seama clarobscurului. În cadrul grupului de exper?i strâns unit în jurul celui mai morbid element al politicii europene, par ?i datoriile neachitate ale Germaniei de dup? r?zboi la fel de vii ca ?i culoarea roz a defunctului în tabloul lui Rembrandt. Acest subiect exercit? f?r? îndoial? cea mai puternic? atrac?ie prin demonstrarea sa ?tiin?ific? din cadrul evenimentului.

Dr. Thorner, autorul c?r?ii de peste 500 de pagini „Întregul Sud-Est al Europei este Hinterlandul nostru", un netemut istoric german, a preluat primul bisturiul. Excursul s?u a fost în privin?a ?esutului organic al rela?iilor germano-române din perioada interbelic? - care au generat faimoasa datorie a Germaniei fa?? de România de aproape 19 miliarde de euro - dar ?i în studiul cauzelor ?i al simptomelor acestei rela?ii p?guboase, un adev?rat tratat de histopatologie. Subsemnatul a continuat demonstrarea printr-o analiz? patologic? a euroscepticismului în România, care ar putea cauza „decesul Europei", exemplificând simptomele acestei maladii europene pe urma unei aversiuni cronice a Germaniei fa?? de propriile datorii. Prof. dr. Ritschl, în rolul lui dr. Tulp, preia bisturiul ?i explic? onoratei asisten?e c? o privire a Germaniei în trecut la propriile datorii fa?? de mai multe state din Europa este precum s-ar uita la „Sodoma ?i Gomora". Titularul catedrei de istorie a economiei de la cea mai renumit? facultate de ?tiin?e economice din lume a prezentat ?i în trecut, în nenum?rate ocazii, c? realitatea este alta decât aceea pe care noi o cunoa?tem prin intermediul propagandei mediatice.

Expertul german prezint? ascult?torilor aten?i, în lec?ia sa fascinant? de anatomie a datoriilor germane, structura sistemului nervos, adic? a irascibilit??ii politice a Berlinului fa?? de acest subiect. În ordine cronologic?, expune cele trei traiecte ale „falimentelor" din organismul german. Dup? falimentul Republicii de la Weimar, în anii treizeci, în 1953 Germania a fost scutit? de toate preten?iile de desp?gubire de r?zboi ?i compensare a conturilor de cliring deficitare (cazul României), precum ?i de toate datoriile Reichului. Ultimul faliment, apoi, în 1990, prin refuzul cancelarului Helmut Kohl de a pune în aplicare Acordul de la Londra din 1953, scutind Germania înc? o dat? de la plata de sute de miliarde. Ini?ial s-a stabilit ca pl??ile germane de repara?iune ?i compensare a conturilor de cliring dup? al Doilea R?zboi Mondial urmeaz? s? fie reglementate în caz de reunificare ?i semnare a unui tratat de pace. Germania a refuzat s? numeasc? tratatul de reunificare tratat de pace, tocmai pentru a nu repune in vigoare clauzele stabilite in 1953.
Dup? p?rerea acestui reputat economist german, Berlinul ocup? la falimente, în ultimii o sut? de ani, primul loc din lume. Acesta avertizeaz? totodat? Germania c? starea de spirit în Europa s-ar putea întoarce împotriva ei în cazul în care Berlinul nu reu?e?te s? ?in? în frâu criza monetar?.

Cu toate c? germanii sunt susceptibili în aceast? privin??, considerându-?i mereu ?ara o victim? a pl??ilor de desp?gubi de dup? r?zboi, nu exist? pentru atitudinea atot?tiutoare a Germaniei niciun temei justificat. Germania nu a achitat dup? r?zboi nici pân? în zilele noastre nici o repara?iune, cu excep?ia compens?rii muncii for?ate ?i desp?gubirii victimelor Holocaustului, prin care ast?zi î?i asigur? fala statului filantrop. La capitolul datoriilor neachitate confund? îns? mereu cotiza?ia la bugetul UE, care îi asigura o pia?? de desfacere unic? în lume, cu obliga?ii morale fa?? de Europa. Universitarul german de la Londra ne îndeamn? s? nu uitam c? Germania a început în secolul al XX-lea dou? r?zboaie mondiale, iar ulterior fo?tii du?mani au iertat-o de datorii într-o propor?ie extrem de generoas?, ceea ce a facilitat o relansare economic? a ??rii ?i prosperitate. Sentimentul de sponsor sau mecena Europei, care actualmente este destul de larg r?spândit în mass-media german? ?i european?, este extrem de periculos ?i ru?inos, remarc? Ritschl. Dac? Germania a uitat acest lucru, românii, grecii ?i al?ii înc? nu au uitat c? succesul Germaniei de dup? r?zboi se datoreaz? ?i gra?iei altor state europene.

În ce m? prive?te, în cazul în care starea de spirit din Grecia sau România, dar ?i alte state europene se deterioreaz? sub influen?a euroscepticismului, ne putem a?tepta ca s? reapar? cererile vechi de repara?iuni de r?zboi ?i compensarea conturilor de cliring. Salvarea Europei din criza datoriilor, subliniaz? ?i profesorul Ritschl, este o solu?ie convenabil? pe lâng? sumele pe care ar avea Germania s? le pl?teasc? dac? ??rile europene ?i-ar prezenta facturile neachitate de dup? r?zboi. Prin prezen?? au onorat la aceasta demonstrare anatomic? o serie de studen?i ?i tineri ziari?ti din România ?i oficiali discret prezen?i de la ambasada german? din Bruxelles. Ecoul laconic în presa român?, diametral opus celui anatomico-?tiin?ific al datoriei, ne arat? de fapt c? mai trebuie s? treac? câteva secole pân? când vom fi dispu?i s? recurgem ?i la o disec?ie, dac? este nevoie, pentru a în?elege mai bine rolul României în Europa. Cel pu?in ast?zi, refuz?m un adev?r dovedit ?tiin?ific, precum ?i contemporanii lui Rembrandt disec?ia, în aceea?i manier? cultural? a secolului al XVII-lea – unii de a nu am?gi divinitatea prin medicin?, iar al?ii de a nu sup?ra hegemonul rostind un adev?r.

Seminarul a avut în mod concret m?car un impact direct: exper?ii germani au f?cut un apel clar la presa român? ?i societatea civil? din România, s? determine autorit??ile de la Bucure?ti s? vorbeasc? cu Berlinul oficial. F?r? o asemenea presiune popular?, Berlinul nu va intra niciodat? într-un asemenea dialog. S? fim serio?i, subiectul chiar nu are nici o leg?tur? cu Rembrandt: A) Defunctul din tabloul de ulei este unul, a?a zic criticii de arta, proasp?t, tocmai adus de la spânzur?toare, ?i nu unul vechi de ?aptezeci de ani ?i B) Dr. Tulp, alias prof. Ritschl, se a?teapt? la o înviere ?i recuperare a pacientului prin exerci?ii de moralitate. footer