Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Constantin Schifrinet   
Joi, 14 Martie 2013 14:17
Prof. univ. dr. Constantin Schifirnet , art-emisSe discut? de c?tre toat? lumea despre calit??ile ?i defectele românilor, se compar? poporul român cu alte popoare, ?i, evident, se accentueaz? pe a?a zisul deficit de calit??i. În viziunea unora, românii au calit??i indubitabile: inteligen?a nativ?, echilibrul, capacitatea de adaptare sau, cum afirma Mihail Ralea, adaptabilitatea, omenia, spiritul deschis ?i comunicativ, toleran?a fa?? de alte etnii, umorul, ospitalitatea ?.a.m.d., ca ?i cum aceste calit??i nu ar fi decelate ?i la alte popoare. Îns?, în mai mare m?sur? sunt clamate defectele românilor, ceea ce i-ar distinge, necondi?ionat, de alte neamuri: lene?i, ho?i, corup?i, na?ionali?ti, mincinosi, pasivi, invidio?i, resemna?i în fa?a destinului, neloiali etc. Se vorbe?te chiar de bolile psihologiei poporului român.

Ca argument pentru sus?inerea convingerilor despre defectele românilor, este des citat?, dar mai pu?in studiat?, lucrarea lui Dumitru Dr?ghicescu, „Din psichologia poporului român" (1907) despre care însu?i autorul afirma c? este neîncheiat?. În acela?i sens se apeleaz? la dou? lucr?ri ale lui C. R?dulescu Motru: „Sufletul neamului meu: calit??i bune ?i defecte" (1910), „Psihologia poporului român" (1937), eludându-se momentul când au fost elaborate, dominat de curentul psihologiei popoarelor. Mai mult, se trece cu u?urin?? peste ceea ce spune filosoful român în „Psihologia poporului român": „Insu?irile suflete?ti ale unei popula?ii sunt condi?ionate de trei factori principali: de fondul biologic ereditar al popula?iei, de mediul geografic ?i de caracterele institu?ionale dobândite de popula?ie în timpul evolu?iei sale istorice", acestea din urm? cuprinzând manifest?ri tipice de natur? spiritual? care prin tradi?ii se repet? în mod constant: vorbirea, obiceiuri morale ?i juridice, concep?ii despre via??, tr?s?turi na?ionale. Românul nu este mai lene? decât al?ii, numai c? „El este neperseverent fiindc? institu?iile statului l-au obligat la improviza?ii".[1]

Se aminte?te deseori de afirma?ia, fals?, a lui Emil Cioran din lucrarea „Schimbarea la fa?? a României" (1934): „Deficien?ele actuale ale poporului român nu sunt produsul istoriei sale, ci istoria aceasta este produsul unor deficien?e psihologice structurale."[2] În spiritul adev?rului, s? spunem c? Cioran, devenit între timp scriitor ?i gânditor francez, a judecat astfel textul c?r?ii sale din tinere?e: „poate cel mai pasionat ?i în acela?i timp îmi este cel mai str?in." Prin urmare, românii ?i-au descoperit calit??ile ?i defectele în contactul direct cu ??rile occidentale, al c?ror nivel de civiliza?ie a fost pus pe seama unor calit??i excep?ionale ale popoarelor de aici, ?i, în consecin??, ipso facto, s-au descoperit defecte ale românilor, din cauza c?rora se afl? la un nivel inferior de dezvoltare. Pus? în acest fel, chestiunea, este limpede decalajul economic ?i de modernitate între România ?i Occident. Nu din acest unghi vom atinge gradul de prosperitate al ??rilor dezvoltate. Cu toate acestea în spa?iul public ?i în diserta?ii academice se aduc în prim plan a?a zisele calit??i ?i defecte ale românilor sau ale poporului român.

Un popor nu are calit??i ?i defecte fiindc? el este alc?tuit dintr-o diversitate de grupuri cu viziuni ?i conduite proprii. Un popor nu este un agregat mecanic de persoane ?i de comunit??i. De pild?, un român se na?te într-un anumit mediu, cel românesc, ?i se afl? în pozi?ia de român prin atribuirea, la na?tere, a acestui status, ?i evolueaz? de-a lungul vie?ii cu acest status, c?p?tând con?tiin?a apartenen?ei la un grup etnic distinct prin educa?ie, înv??are ?i socializare. Anumite tr?s?turi proprii, dac? ele exist? la unele grupuri, se datoreaz? contextului istoric ?i geopolitic ?i mediului de existen?? ale unui popor. Este dificil de a discuta despre însu?iri suflete?ti ale poporului român, atât timp cât el este alc?tuit din persoane cu o psihologie proprie diferit? de a altor persoane de aceea?i etnie. Este firesc ca o parte dintre români s? se diferen?ieze de ceila?i români, dar s? se identifice, afectiv ?i spiritual cu persoane din alte spa?ii na?ionale.

Mai mult, globalizarea modific? raporturile dintre unele categorii sociale. Dup? cum remarca Manuel Castells, în The Information Age: Economy, Society and Culture, elitele societ??ii de ast?zi adopt? un mod de via?? din ce în ce mai omogen care transcede frontierele culturale ale societ??ilor: frecventarea cu regularitate a unor loca?ii, joggingul, un anumit tip de diet? obligatorie (somon fript ?i salat? verde), omniprezentul laptop cu acces la internet, stil vestimentar unisex. Toate acestea sunt simbolul unei culturi interna?ionale a c?rei identitate nu este legat? de nici o societate particular?, dar atest? apartenen?a elitelor la cercurile decizionale ale economiei informa?ionale globalizate. În plus, Castells sus?ine c? elitele sunt cosmopolite, iar popoarele sunt locale datorit? experien?ei proprii de via?? înr?d?cinat? în culturile ?i în istoria lor. Ideea lui Castells este amendatat? de procesele de migrare a unor mari grupuri de oameni din propria ?ar? în alte ??ri odat? cu crearea Uniunii Europene. O bun? parte dintre românii, locuitori ai satelor, tr?ie?te ?i munce?te în ??ri occidentale, fiind aprecia?i în activitatea lor.

Dificil de descifrat ?tiin?ific, poporul este considerat ca un dat al chestiunii na?ionale. El exist? prin mo?tenirea sa legat? de istoria, cultura ?i tradi?iile sale. Orice popor are un ideal, pentru c? f?r? el nu poate fiin?a ca grup de sine st?t?tor, iar pentru realizarea acelui ideal apeleaz? la mijloace ?i proiecte în a î?i afirma ?i sus?ine identitatea în raporturile sale cu alte popoare. În interac?iunea dintre popoare se manifest? identitatea na?ional? rezultat? din con?tientizarea diferen?ei unui popor fa?? de alt popor. Nu se poate discuta despre un popor decât ca entitate în cadrul raporturilor sale cu alte popoare. Iar deosebirile etnice sunt determinate de fondul cultural al fiec?rui popor ?i nicidecum de presupusele sale calit??i sau defecte. În acest sens, Constantin Br?iloiu nota îndrept??it: „Numai prin cultura noastr? ??r?neasc? vom însemna ?i noi ceva în lumea asta mare. Cu armele Occidentului nu vom bate niciodat? Occidentul ?i va trece mult? vreme pân? vom înceta a mai fi o caricatur? sau, în cel mai bun caz, o copie f?r? importan?? a Apusului".

A compara calit??ile unor români cu calit??ile unor occidentali este inutil fiindc? popoarele între ele nu se pot compara dup? o schem? prestabilit? în alte spa?ii culturale.

Nu exist? popoare creative ?i popoare doar imitative, ci în fiecare popor exist? oameni cu reale calit??i ?i oameni cu defecte majore, numai c? punerea în mi?care a oamenilor creativi ?i blocarea mediocrit??ilor depind, în mod categoric, de modul de organizare ?i guvernare, încât, a?a cum spunea Peter Drucker cu mul?i în urm?: Nu exist? ??ri bogate ?i ??ri s?race, ci exist? ??ri bine conduse ?i ??ri prost conduse.
--------------------------------------------------------------
[1] C. R?dulescu Motru „Psihologia poporului român",1937, p.63.
[2] Emil Cioran, „Schimbarea la fa?? a României", 1934, p.63. footer