Revista Art-emis
Ia?ul de alt?dat? PDF Imprimare Email
Petru Iosipescu   
Joi, 18 Noiembrie 2010 15:04
Iosipescu PetruVechile hanuri

Īnfiin?ate īnc? din perioada medieval? a Ia?ilor, folosite ca locuri unde drume?ii ī?i aveau asigurate cazarea ?i masa, hanurile din vechiul tīrg au devenit cu timpul centre comerciale importante. Cl?dirile de un cat sau dou? se deosebeau pu?in de casele boiere?ti de la ?ar?, fiind prev?zute cu pivni?e īnc?p?toare īn care erau depozitate alimentele ?i butoaiele cu vin ?i cu ?uic?. ?urile, pline cu fīn pentru caii care tr?geau c?ru?ele cu care soseau mu?terii, f?ceau ?i ele parte din peisajul hanurilor. Vremea a īnghi?it multe din vechile hanuri ale Ia?ului de alt?dat?. S? īncerc?m o incursiune īn atmosfera plin? de pitoresc a vechilor hanuri ie?ene, ridicate la intr?rile īn ora? sau pe uli?ele pr?fuite ale tīrgului.

Drumul spre Socola, la Trei Sarmale

Pe podul din drugi de lemn, pe sub care curgea apa Bahluiului ce transporta protector dejec?iile tīrgului, carele cu osiile scīr?īind, ap?sate de grutatea īnc?rc?turii, se īndeptau spre Socola ?i Trei Sarmale, unde datina vinului generos constituia nu un obicei, ci o adev?rat? preocupare. Uli?ele, pe m?sura locuitorilor, strīmbe ?i hidoase, se īnghesuiau paralel cu malurile sordide ale Bahluiului. Pe drumul colb?it ?i īnfierbīntat de dogoarea soarelui, carele ?i c?ru?ele urcau cu greu dealul Socolei. Odat? ajun?i la Trei Sarmale, drume?ii se īntīlneau cu al?i c?l?tori veni?i de prin p?r?ile Foc?aniului ori cine ?tie de pe unde, care pīn? s? ajung? īn tīrg s?-?i rostuiasc? treburile, se opreau la vestitul han s? guste cīteva sarmale. Por?ile hanului erau deschise din zori ?i pīn?-n noapte ?i īn zi de lucru ?i de s?rb?toare. Hangi?a cu catrin?? era preg?tit? tot timpul de musafiri, dornic? s? le sting? ar?i?a ?i s? le potoleasc? foamea. Īn vreo dou? cuptoare se rumeneau colacii. Cighirurile din m?runtaie ?i mirodenii, īnvelite īn prapuri sub?iri, sfīrīiau voios īn tingirile cu costi?? ?i pui. Pe mormane de j?ratec, īn vetrele īncinse se rumeneau fripturi hiduce?ti. Īn oale burduh?noase de lut, sarmalele din carne gras?, m?run?it? me?tejugit cu satīrul pe trunchiul c?s?piei de al?turi, bolboroseau moroc?nos īngīnīnd ?o?otitul bor?ului de pui cu tocmagi, ce fierbea īn chiupuri de lut īncinse. La hanul din marginea p?durii Socola, īn v?zul trec?torilor, la mese īntinse, era totdeauna lume mult?. C?ru?a?ii z?boveau aici ca s? se mai usuce n?du?eala de pe cai, īn vreme ce ei tr?geau o du?c?, iar telegarii, osteni?i de opinteala īn oi?ti, erau r?spl?ti?i cu o gr?mad? bun? de fīn. Aici opreau cale?tile domne?ti ?i boiere?ti, cetele de haiduci, harabalele negustorilor, dar ?i faimoasele diligen?e moldovene?ti care īn goana lor nebuneasc? stīrneau vīrtejuri de colb, īncīt pasagerii pr?fui?i erau nevoi?i s? z?boveasc? ceva vreme līng? fīntīn? pentru a se cur??a. Pentru c? nu puteau ap?rea colb?i?i la cel?lalt han denumit Pīrlita, aflat pe Uli?a Mare, unde se adunau ie?enii s? a?tepte po?ta, ve?tile ?i gazetele.

"Clubul cioc?narilor"

Īntr-o vreme hanul Pīrlita, situat chiar pe Uli?a Mare, din ce pricini, nu atr?gea aten?ia mu?teriilor. Pentru c? era īn vremea construirii c?ii ferate Suceava-Pa?cani-Ia?i, unui hangiu ?ugub?? i-a venit ideea s? atīrne deasupra u?ii locantei din col?ul uli?ei o firm? pe care era scris: "La drumu' de fier". Ideea nu a fost chiar proast?, pentru c? īn zilele urm?toare localul s-a umplut, iar nori gro?i de fum de la lulelele mu?teriilor ie?eau pe ferestre. Mai mult, me?terii str?ini care lucrau la drumul de fier, veni?i din Polonia ?i Austria, au transformat īnc?perile īntr-un fel de club al "cioc?narilor", unde-?i fumau lini?ti?i luleaua al?turi de o halb? gulerat? cu bere.Strada Stefan cel Mare - Iasi

Un simbol ?i un loc de referin?? al Ia?ului: Bolta Rece

Ospe?ie cunoscut? de pe la 1786, a?ezat? deasupra unor pivni?e ramnificate, zidite īn piatr?, Bolta Rece este locul unde īn r?coarea hrubelor, la lumina str?vezie a fl?c?rii de opai?, mu?terii se delectau cu aroma vinurilor de Cotnari, de Bucium, de Uricani sau de la alte podgorii renumite. Īntr-o atmosfer? de intelectualism, aici au z?bovit mul?i junimi?ti, care au dezb?tut chestiuni de cultur?, īn general ?i de literatur?, īn special.
"La Junimea n-am avut cu nimeni nici un raport sufletesc. L-am avut, dar tīrziu, cīnd a venit adus de mine, Creang?, pe care-l īntīlnisem la Bolta Rece īntr-o sear?". A?a īi scria Mihai Eminescu, īntr-o scrisoare, Veronic?i Micle. Dup? aceast? īntīlnire,de multe ori au mers la Bolta Rece Creang? ?i Eminescu. Dup? ce, cīteodat?, cei doi prieteni disp?reau cīte trei-patru zile, de nu mai ?tia nimeni de ei, obosi?i de peregrin?rile prin Galata, pe la Moara de Vīnt, spre Ciric, pe la Copou ?i Aroneanu ori pe la hanul lui Chiril?, Creang? ?i Eminescu se aciuau īntr-o hrub? la Bolta Rece, unde la lumina slab? a opai?ului povesteau vrute ?i nevrute pīn?-n zori de zi.

?i un scurt popas la hanul lui Topor

Alt?dat? urcau spre ?ic?u prin S?r?rie. Īn calea lor se afla hanul lui Topor, un soi de hanul Ancu?ei, unde o pastram? de oaie ?i o caraf? de vin erau binevenite. ?i, tare se mai amuza Eminescu cīnd Creang?, n?du?it din cale-afar?, ī?i f?cea vīnt cu poala de la c?me?oi. Cam a?a era via?a prin hanurile de alt?dat? ale Ia?ului. Dar timpul se rostogolea spre vremurile moderne īn care hotelurile de lux aveau s? ia locul vechilor hanuri. footer