Revista Art-emis
Ahmad Aqel - un patriot luminat PDF Imprimare Email
Ion Petrescu & Ahmad Aqel   
Duminică, 03 Martie 2013 21:10
Ahmad Aqel Ambasadorul Palestinei la Bucure?ti
Ahmad Aqel - un patriot luminat, un diplomat realist ?i un arab r?bd?tor

Dialogul purtat cu ambasadorul statului Palestina, la Bucure?ti, Excelen?a Sa Ahmad Aqel m-a convins c? interlocutorul meu este un patriot luminat, un diplomat realist ?i un arab r?bd?tor.

Când am dat curs invita?iei generalului israelian Avi Benayahu - de a vizita unit??i militare din Tzahal/For?ele de Ap?rare ale Israelului - mi-am dorit s? cunosc ?i opinia unui oficial palestinian privind perspectivele p?cii în Gaza ?i West Bank/Cisiordania. Atunci nu s-a putut. Acum da. În Bucure?ti. Interlocutorul meu a fost ambasadorul statului Palestina, în România, Excelen?a Sa Ahmad Aqel. Cu care am avut un dialog liber, pe timpul c?ruia nu a manifestat nicio re?inere. Doar bucuria unei convorbiri în care nicio ?int?, de interes general, nu a fost evitat?. (Col.(r) Ion Petrescu)

Ce conteaz? pentru palestinieni

Col.(r) Ion Petrescu: Pentru început doresc s? îmi descrie?i starea dumneavoastr? de spirit, în ziua în care a?i primit vestea cea mare. Avea?i deja un stat!

Excelen?a Sa Ahmad Aqel: A fost un moment mare. Nu numai pentru mine, ci ?i pentru to?i palestinienii ?i to?i cei care sprijin? cauza Palestinei. A fost o declara?ie politic?, un pas legal, al comunit??ii interna?ionale, care a sprijinit dreptul nostru de a avea propriul stat. Când un num?r a?a de important de state au sprijinit statul palestinian, - statalitatea Palestinei a fost adoptat? cu 138 de voturi pentru, 9 împotriv? ?i 41 de ab?ineri - înseamn? c? ne-am aflat într-o pozi?ie corect?. Iar ??rile care s-au opus rezolu?iei au fost doar SUA ?i Canada, de peste Ocean ?i Republica Ceh?, din Europa. Restul au fost pentru recunoa?terea statului Palestina, chiar ?i cele care s-au ab?inut – incluzând aici România. Dar noi am în?eles c? practic nu s-a dorit afectarea altor rela?ii politice. ?i pentru noi a fost pozitiv faptul c? s-a ajuns la o asemenea pozi?ie. Majoritatea statelor au votat pentru noi ?i asta conteaz?.

Acum sper?m s? putem concretiza rezolu?ia pe teren. Chiar ieri (nota bene - 25 februarie) secretarul general al ONU, Kofi Annan a publicat o scrisoare, în care a precizat c? Palestina este considerat? un stat - observator nemembru al ONU -, în conformitate cu rezolu?ia adoptat?, deci reprezentan?ii palestinieni pot participa în toate agen?iile Na?iunilor Unite, la toate discu?iile ini?iate în diferite forumuri.

Vizita lui Obama

I.P.: S? ne deplas?m de la New York, unde se afl? sediul ONU, la Washington D.C., unde, la Casa Alb?, Barack Obama mai are un mandat preziden?ial, de patru ani. În timp ce realiz?m acest interviu, secretarul de stat al SUA, John Kerry a început un turneu în Europa ?i...

A.A.: ...în Orientul Mijlociu.

I.P.: Unde va preg?ti vizita pre?edintelui Statelor Unite în acea zon?. Care este p?rerea dvs. despre noua viziune a Departamentului de Stat privind statul Palestina?

A.A.: Ei bine, noi trebuie s? fim optimi?ti în aceast? privin??. Noi sper?m c? Obama poate s? întreprind? ceva, în acest an, dar, din nefericire, dup? anumite taton?ri ale situa?iei, în teren, din cauza premierului Beniamin Netanyahu ?i a lui Avigdor Liberman, eforturile constructive ale Statelor Unite au fost oprite, administra?ia Obama preferând, pentru moment, s? nu intervin? pentru medierea rela?iilor dintre oficialii israelieni ?i cei palestinieni. Acum, se pare c? americanii vor s? se implice în solu?ionarea dificult??ilor cunoscute, dintr-o serie de motive. Unul fiind c? zona învecinat? "fierbe", o mul?ime de schimb?ri au loc acolo. ?i de aceea trebuie s? fie aten?i, s? se implice în acest areal, s? aib? o nou? abordare a zonei. ?i ei ?tiu c? problema pe care o au de rezolvat, pentru a calma zona, este tema palestinian?.

John Kerry cunoa?te zona, pe care a vizitat-o de mai multe ori. O nou? apropiere de dificult??ile ?tiute înseamn? promovarea valorilor dialogului. Prioritare fiind dosarele iranian, sirian ?i palestinian. Solu?ionarea acestora fiind posibil? prin negocieri. Kerry este binevenit în zon? ?i sper?m c? va sosi cu o nou? viziune. A?a cum am citit în pres?, el va încerca s? vin? cu idei noi. Îns? nu va vizita Israelul ?i Palestina. Ci Egiptul, Iordania, Turcia ?i Arabia Saudit?, care sunt de asemenea implicate, într-o form? sau alta, în cele trei dosare. S? sper?m c? vizita lui Obama, în acest areal, va fi un demers fructuos, deoarece aceasta este strategia noastr?. Dorim negocieri ?i vrem s? solu?ion?m problemele prin mijloace pa?nice. Chiar dac? Israelul nu dore?te asta, în fiecare zi politica extinderilor construc?iilor pe teritoriile palestiniene tensionând atmosfera rela?iilor bilaterale. Dar acum este cel mai bun moment, pentru a începe procesul de pace. Asta pentru c?, dup? alegerile din Israel, mult mai mul?i oameni modera?i au intrat în parlament. Asta va influen?a formarea noului guvern. Deci, noi sper?m c? lucrurile vor intra pe un f?ga? pozitiv.

În ultimele ?ase luni

I.P.: O.K.! V? propun s? facem un salt, imaginar, din capitala american? în aceea chinez?. La ora actual?, China a preluat, de facto, controlul economic al continentului african, nu departe de teritoriul palestinian. Cum sprijin? liderii chinezi, de azi, cauza palestinian??

A.A.: De la începutul form?rii Organiza?iei pentru Eliberarea Palestinei, chinezii ne-au acordat un sprijin foarte bun, pe mai multe planuri, inclusiv politic ?i economic. În mod constant, de câte ori solicit?m ceva Chinei primim ajutorul scontat. Deci, noi avem sprijinul deplin al Chinei ?i la fel din partea Rusiei.

I.P.: Ce ne pute?i spune despre rela?iile statului Palestina cu Uniunea European??

A.A.: O prim? constatare este c? nu toate ??rile din U.E. au aceea?i pozi?ie. Exist? trei curente. Primul include statele care sprijin? poporul palestinian. Al doilea este compus din ??rile care nu sus?in cauza palestinian?. Iar al treilea, majoritar, care caut? s? medieze între celelalte dou?. Uniunea European? este con?tient? de situa?ia din jurul statului palestinian. Iar un conflict nesolu?ionat, totdeauna deschide por?ile pentru alte confrunt?ri în zon?. Din fericire, U.E. nu constituie un bloc cu o singur? pozi?ie, deci statele componente v?d care este realitatea din teren. Îns?, în ultimele ?ase luni, europenii au încercat s? se implice mai mult, în solu?ionarea problemelor politice. Acum, U.E. este de p?rere c? dac? Statele Unite nu vin cu o solu?ie, Uniunea European? o va face, în mod special Fran?a ?i Anglia. Ei au deja un proiect, dar preseaz? ?i sprijin? demersul S.U.A., de a veni cu noi propuneri. În general, noi suntem mul?umi?i cu atitudinea Uniunii Europene fa?? de noi.

100.000.000 de dolari, pe lun?

I.P.: Când am vizitat unit??i din Tzahal/For?ele de Ap?rare ale Israelului, atunci purtând uniforma Armatei României, am poposit ?i la centrul de monitorizare, cu videocamere, a gardului ridicat între arealul palestinian ?i cel israelian. ?i am v?zut, pe micul ecran, mi-au ar?tat gazdele, doi palestinieni, tat? ?i fiu, care încercau s? treac? - ?i au reu?it - prin gardul desp?r?itor, iar militarii israelieni nu i-au oprit. Nu pentru c? eram acolo. Mi-au explicat c? în?eleg situa?iile în care, din ra?iuni strict economice, ce ?in de aprovizionarea palestinienilor s?raci, ace?tia procedeaz? a?a. Dintr-o asemenea perspectiv? se justific? întrebarea mea. Comparativ cu anul trecut, când func?iona Autoritatea Palestinian?, în anul 2013, când exist? recunoscut statul Palestina, la nivelul oamenilor simpli, s-a produs o schimbare, în via?a lor de zi cu zi, sau nu?

A.A.: Nu. Nu este nicio schimbare. Ba chiar s-a înr?ut??it. Pentru c? autorit??ile israeliene au blocat fonduri ce trebuiau accesate de palestinieni. Este vorba, de pild?, de plata salariilor, care se ridic? la suma de 100.000.000 de dolari pe lun?. Astfel, oficialii israelieni au m?rit presiunea asupra noastr?. Crescând num?rul de puncte de control. Închizând por?ile gardului de sârm? men?ionat de dumneavoastr?. M?rind num?rul de a?ez?ri noi evreie?ti. În mod special în jurul Ierusalimului. ?i chiar în West Bank. Practic, dup? aprobarea rezolu?iei Na?iunilor Unite privind statul Palestina, lucrurile s-au înr?ut??it.

12.000.000 de israelieni ?i palestinieni

I.P.: La o întâlnire anterioar? acestui dialog, care s-a desf??urat în cadrul unei recep?ii, v? relatam despre o emisiune TV, difuzat? în Israel, unde un istoric israelian sus?inea c? solu?ia acceptabil? ar fi recunoa?terea statului Palestina, cu condi?ia ca acesta s? aib? doar poli?ie, nu ?i armat?. La acel moment a?i apreciat c? era o idee salutar?. V? men?ine?i opinia?

A.A.: Înainte de toate sunt necesare cele dou? rezolu?ii privind existen?a statelor israelian ?i palestinian. Dar Israelul nu vrea s? se retrag? din teritoriile ocupate, precum Gaza ?i West Bank. Oficialii israelieni doresc existen?a unui singur stat. În care israelienii s? fie majoritari. Îns? o statistic? realizat? recent ar?ta c? num?rul de israelieni ?i palestinieni - în arealul integral al statului Israel ?i cel ce revine statului Palestina - era, în luna ianuarie 2013, egal! Popula?ia palestinian?, din punct de vedere demografic, o va dep??i pe aceea israelian?. La ora actual? fiind vorba de 12.000.000 de locuitori, jum?tate israelieni, ceilal?i palestinieni. Este un argument în plus, pentru Israel, ca s? accepte solu?ia existen?ei celor dou? state - israelian ?i palestinian. Putem conlucra, cu onestitate, în condi?iile coexisten?ei celor dou? state. Îns?, Israelul nu î?i retrage trupele, iar palestinienii se afl? înc? sub ocupa?ie!

I.P.: Dar, dincolo de declara?iile politice cunoscute, la nivelul pragmatic exist? contacte între premierul Israelului ?i pre?edintele statului Palestina?

A.A.: În mod normal, exist? contacte.

I.P.: Prin trimi?i speciali, telefoane?

A.A.: Da. Prin trimi?i speciali, când este cazul. Problema este c? Beniamin Netanyahu ?i Avigdor Liberman prefer? s? discute numai chestiunile de ordin istoric. Nu doresc s? se abordeze problemele prezentului. Acesta este motivul pentru care, în ultimii patru ani, au stagnat rela?iile bilaterale. Noi am tot scris premierului Israelului despre pozi?iile noastre în chestiuni de interes comun, cum ar fi linia frontierei între statul evreu ?i cel palestinian. Chiar l-am rugat pe Beniamin Netanyahu s? ne precizeze pozi?ia guvernului s?u în chestiunile aflate în litigiu. Dar acest lucru nu s-a întâmplat. Nu a exprimat nicio pozi?ie oficial? privind propunerile noastre.

Israelul nu are, acum, lideri istorici

I.P.: De ce?

A.A.: Pentru c? actualii oficiali israelieni nu î?i doresc un asemenea proces. Iar Netanyahu nu dorea ca s? piard? alegerile, implicit postul de premier. Din p?cate, acum, Israelul nu are lideri istorici, precum Yitzhak Rabin, care a avut capacitatea de a vedea evolu?ia zonei noastre pe o perioad? lung? de timp.
Este în favoarea Israelului s? ia o decizie.

I.P.: S? fac? un compromis...

A.A.: Da. Un compromis.

I.P.: Bine. Dar palestinienii au acum lideri istorici? Deoarece ave?i dou? organiza?ii, Fatah ?i Hamas, prima controlând West Bank, cealalt? Gaza.

A.A.: Asta este o alt? problem?. Una separat? de aceea existent? între palestinieni ?i israelieni. Dac? Israelul vrea s? fac? acum pace, o poate realiza. ?i neîn?elegerile dintre Fatah ?i Hamas se vor încheia.

I.P.: Sta?i un pic! Liderul Hamas a declarat, într-un interviu acordat lui Christiane Amanpour, la CNN, c? vrea pace, dar nu ?i recunoa?terea statului Israel!

A.A.: Asta este o problem? care s-a rezolvat în Organiza?ia pentru Eliberarea Palestinei/O.E.P.. Iar Hamas vrea s? fie membr? a O.E.P., care a recunoscut Israelul. Chestiunea este simpl?. Nu o organiza?ie sau alta recunosc statul evreu, ci statul Palestina. O.E.P., care a format Autoritatea Palestinian?, a recunoscut, de pe pozi?ia acestei institu?ii de tranzi?ie, Israelul. Acum exist? statul Palestina. Deci, statul nostru va recunoa?te Israelul. Nu partidele politice palestiniene.
Noi am convenit asupra trei chestiuni. Solu?ia coexisten?ei a dou? state – israelian ?i palestinian -, negocieri ?i nerecurgerea la for?? armat?, pentru atingerea scopului nostru, dar putem avea demonstra?ii pa?nice, mi?c?ri publice, nu ac?iuni militare.
Dac? mâine, statul Palestina va fi recunoscut de Israel, cu siguran?? ?i noi vom recunoa?te statul israelian.

I.P.: Care sunt a?tept?rile dumneavoastr? privind evolu?ia diploma?iei palestiniene în urm?torul an. Pute?i face pasul urm?tor, sau nu?

A.A.: Sper?m c? urm?toarea etap? vor fi negocierile. ?i c? se vor derula într-un sens pozitiv. Astfel c? vom putea solu?iona problemele. Acesta este cel mai bun lucru pentru noi.
?i dac? a?a ceva nu se întâmpl? trebuie s? continu?m munca noastr?. Prioritatea noastr? este ca s? devenim membri ai tuturor agen?iilor ONU. ?i trebuie s? ne concentr?m eforturile pe îndeplinirea obiectivului de a deveni membru, cu drepturi depline, al Na?iunilor Unite.

Pentru Israel, Assad este cea mai bun? solu?ie

I.P.: Care este opinia dvs., în ceea ce prive?te viitorul Siriei?

A.A.: Este un lucru complicat. Asta din cauza Israelului, deoarece acesta refuz? s? sprijine opozi?ia în Siria. Guvernul israelian dore?te ca actualul regim, al pre?edintelui Bashar al- Assad, s? continue...

I.P.: Chiar a?a?

A.A.: Da! I-am spus asta, anterior, unui oficial român ?i a reac?ionat tot ca dvs., iar ulterior, când a discutat cu parteneri israelieni i-a întrebat direct. ?i ei au r?spuns afirmativ! Motivând c? prefer? un pre?edinte previzibil, ca Assad, decât pe cineva pe care ei nu îl cunosc. Via?a a demonstrat c? atunci când israelienii au bombardat teritorii siriene nu s-a întâmplat nimic. Damascul nu a reac?ionat. Niciun soldat sirian nu a mai tras vreun glon?, contra unui militar israelian, dup? ultimul conflict dintre Israel ?i statele arabe limitrofe.
Deci, pentru Israel, Assad este cea mai bun? solu?ie.

La ora actual?, se pare c? lucrurile se îndreapt? spre un dialog. ?i sper?m c? vor avea un rezultat. Mai ales c? distrugerile în Siria sunt atât de mari, încât vor trebui 20 de ani ca s? revin? sirienii la ceea ce a fost ?ara lor înainte de r?zboiul civil actual.

Iranul nu vrea s? trimit? rachete spre Europa

I.P.: S? abord?m acum problema Iranului, deoarece peste Ocean se prefigureaz? convingerea c? anul 2013 va fi decisiv pentru luarea deciziei necesare. Iar pre?edintele Obama sus?ine solu?ia negocierilor, pentru a rezolva divergen?ele existente între Occident ?i autorit??ile de la Teheran. Care-i opinia dvs.?

A.A.: Opinia mea este c? Israelul nu va ataca niciodat? Iranul! A doua p?rere surprinz?toare, dup? aceea privind Siria... Iranul vrea s? devin? o putere regional?. ?i vrea ca Statele Unite ?i Uniunea European? s? recunoasc? asta.
?i se va împ?ca Turcia, cu aceast? aspira?ie iranian?? Pentru zona arab?, Turcia este aidoma unui nou-venit, pentru c? a încercat, decenii la rând, s? nu se implice în spa?iul geopolitic limitrof. Obiectivul turcilor a fost NATO. ?i l-au îndeplinit. Acum UE. ?i îl vor realiza. Prin urmare, Iranul dore?te s? fie recunoscut, inclusiv de Turcia, ca prima putere a regiunii. Asta înseamn? c? iranienii vor trebui implica?i în problemele regionale, precum cele ce ?in de exploatarea z?c?mintelor de petrol, stabilizarea situa?iei în Afganistan ?i Pakistan. Iranul nu vrea s? loveasc? aerian Israelul. Nici s? trimit? rachete spre Europa. Sau spre Statele Unite.

I.P.: În acest caz, liderii iranieni au dou? fe?e...

A.A.: Desigur. Ei acumuleaz? atuuri pentru a ajunge în pozi?ia dorit? – de putere regional?. ?i cred c? vor începe s? se manifeste la nivelul jocurilor politice. Unde va conta puterea Iranului. Teheranul aCol. (r) Ion petrescu, art-emis investit ?i a ob?inut puncte de putere, în Siria, Liban, Gaza, în alte zone ?i firesc vrea s? aib? un câ?tig din eforturile sale.

3000 de palestinieni tr?iesc în România

I.P.: Revenind la rela?iile bilaterale, dintre România ?i statul Palestina, cum vede?i viitorul acestora?

A.A.: Cred c?, în ultimii cinci ani, rela?iile au devenit mai bune. Istoric privind lucrurile au fost rela?ii bune cu România...

I.P.: ...pe timpul pre?edin?ilor Ceau?escu ?i Arafat...

A.A.: Da. Atunci România avea rela?ii bune cu Israelul ?i cu liderii palestinieni. Dovad? fiind faptul c? prima întâlnire dintre Shimon Peres ?i Yasser Arafat a avut loc în România. Aproape toate contactele politice ?i diplomatice ini?iale, dintre palestinieni ?i israelieni au fost mediate în acela?i mod. Apoi, dup? schimbarea din decembrie 1989, s-a considerat c? palestinienii erau parte a zonei de influen?? comunist?, ceea ce nu este adev?rat. A?a c?, în urm?torii 10 ani, rela?iile au fost reci. Ulterior acestea s-au îmbun?t??it, contribuind la evolu?ia pozitiv? trei vizite preziden?iale ?i cele derulate la nivel ministerial. În ultimii ani au avut loc numeroase consult?ri politice, au fost semnate în?elegeri în domeniile cultural, agricol, cel de media ?i acela vizând for?a de munc?.

Este în preg?tire vizita ministrului nostru pentru economie, care a studiat în România. El va veni la Bucure?ti cu o serie de oameni de afaceri.Vor fi ?i alte reuniuni, precum a comitetului interministerial, derulat anterior la Ramallah ?i care se va întruni, în aceast? var?, la Bucure?ti. România încearc? s? fie la mijloc, între Israel ?i Palestina, dar uneori este de partea israelienilor, din motive logice. Care ?in de rela?ia cu SUA, apartenen?a la N.A.T.O. ?i U.E.. Dar noi consider?m c? rela?iile noastre vor deveni acum mai bune ca în trecut.

I.P.: Câ?i palestinieni tr?iesc în România?

A.A.: În jur de 3000 s-au stabilit aici, majoritatea ob?inând atât cet??enia român?, cât ?i încrederea româncelor cu care s-au c?s?torit. Dificult??i de ordin mediatic...

I.P.: Un mesaj final?

A.A.: Din p?cate, presa autohton? nu prea este interesat? de problemele interna?ionale. În general, asta este situa?ia, în special la nivelul televiziunilor, unde când sunt prezentate evenimente, de ultim? or?, din Orientul Mijlociu, nu sunt înf??i?ate ?i punctele de vedere ale autorit??ilor palestiniene. Avem dificult??i de ordin mediatic, pentru a prezenta punctul de vedere al statului Palestina, c?tre cet??enii români.

I.P.: Acesta este un nou început.

A.A.: Sper asta.

Not?: Mul?umesc frumos - ?i pe aceast? cale - distinsului dr. Abdalla Mobasher, pentru sprijinul constant, amical ?i eficient oferit la realizarea seriei de interviuri libere, cu diploma?ii arabi acredita?i la Bucure?ti.

A consemnat Col.(r) Ion Petrescu

Sursa: „Linia de mir?"[1]
-----------------------------------------------------
[1] http://adevarul.ro/international/in-lume/interviu-israelul-nu-ataca-iranul-1_512e610600f5182b85afb679/index.html footer