Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Dinu Po?tarencu, Chi?in?u   
Joi, 14 Februarie 2013 13:15
Prof. univ. dr. Dinu Po?tarencu, art-emisDinu Po?tarencu, doctor în istorie, cercet?tor ?tiin?ific superior la Institutul de Istorie, Stat ?i Drept al Academiei de ?tiin?e a Moldovei, în dialog cu Ilie Gunca, de la Jurnal.md

Ilie Gulca: Stimate domnule profesor, pentru început, a? vrea s?-mi satisface?i o curiozitate jurnalistic?. La o prim? privire a h?r?ii etnografice a RM, constat?m c? elementul românesc este concentrat preponderent în zona central?, iar la extremit??ile de sud ?i nord avem un pronun?at mozaic etnic...

Prof. univ. dr. Dinu Po?tarencu: Mozaicul etnic pronun?at pe care îl remarc?m la extremit??ile de nord ?i de sud ale Republicii Moldova este o consecin?? a proceselor demografice ce s-au produs în aceste zone în contextul istoric, plin de vicisitudini, al Principatului Moldovei, ?i anume al imigr?rii diferitor etnii. În partea de nord, acest fenomen a cunoscut o anumit? intensitate pe parcursul secolului XVIII, dup? transformarea de c?tre Imperiul Otoman, în 1714, a ?inutului Hotin în raia. În locul unei p?r?i a popula?iei române?ti, care s-a refugiat în urma r?zboaielor ruso-turce, aici s-au a?ezat etnici ucraineni, mai cu seam? dup? 1784, când autorit??ile ?ariste au introdus ?erbia în Ucraina. În partea de sud a teritoriului dintre Prut ?i Nistru, fenomenul imigr?rii a decurs intens în deceniile doi ?i trei ale secolului al XIX-lea, când autocra?ia rus?, promovând o politic? de colonizare, au populat stepa Bugeacului, r?mas? f?r? locuitori dup? plecarea ?i evacuarea de aici a t?tarilor, cu coloni?ti germani, transdanubieni (bulgari ?i g?g?uzi) ?i ru?i. În plus, în prima jum?tate a secolului al XIX-lea, în sudul Basarabiei s-au a?ezat mul?i ucraineni care s-au refugiat din stânga Nistrului.

I.G.: În acest context, v? rog s? explica?i motivul deport?rii t?tarilor din sudul Basarabiei ?i colonizarea acestui ?inut cu bulgari, g?g?uzi ?i alte etnii.

D.P.: Scopul politicii etnice pe care au promovat-o autorit??ile ?ariste în Basarabia a constat în a modifica structura etnic? a popula?iei acestei provincii, alc?tuit?, în anul anex?rii la Imperiului Rus, în cea mai mare parte din români. Colonizând sudul Basarabiei cu alte etnii, autorit??ile de la Petersburg tindeau s? valorifice stepele pustii de aici, s?-?i creeze un suport social sigur constituit din coloni?ti str?ini boga?i ?i, astfel, s? transforme Basarabia, printr-o colonizare masiv?, într-o regiune prosper?, care, în a?a fel, s? serveasc? scopurilor politice externe ale ?arismului. T?tarii veni?i aici cu sprijinul turcilor, c?rora le erau vasali, dup? 1538, când armata turc? a sultanului Soliman I Magnificul a pus st?pânire pe Cetatea Tighina, constituiau elementul de încredere al otomanilor.

I.G.: În acela?i timp, autorit??ile ?ariste au încurajat plecarea românilor din Basarabia în guberniile din partea estic? a Rusiei. Cum aprecia?i asemenea politici?

D.P.: Exact, în acela?i timp, autorit??ile ?ariste au încurajat emigrarea românilor basarabeni în unele zone ale imensului Imperiu Rus, mai cu seam?, în p?r?ile Kubanului din Caucazul de Nord ?i regiunea Amur din Extremul Orient. ??ranii basarabeni erau nevoi?i s? plece din cauza insuficien?ei de p?mânt arabil, fiind ademeni?i de suprafe?ele mari ale terenurilor agricole ce urmau s? le fie repartizate în locurile noi de trai. Evident, aceast? politic? aplicat? de autocra?ia rus? - pe de o parte, colonizând Basarabia, iar pe de alt? parte, stimulând emigrarea b??tina?ilor - nu poate fi apreciat? altfel decât antiromâneasc?.

I.G.: Surse din epoc? m?rturisesc c?, în fiecare zi, în Gara Chi?in?u a?teptau familii care urmau s? fie deportate...

D.P.: Prezen?a zilnic? în Gara Chi?in?u a familiilor, care acceptau „de bun? voie" deportarea, se explic? prin faptul c? plecarea dura. ??ranii trebuia s?-?i vând? avu?ia pe care o agonisiser?, s?-?i ia cu sine un bagaj care s? nu dep??easc? o anumit? greutate. Pentru a li se permite s? transporte bagajul suplimentar, s?rmanii oameni a?teptau luni întregi acordarea autoriza?iei.

I.G.: Cum comenta?i expresia devenit? proverbial?: „Papa - rus, mama - rusoaic?, iar Ivan - moldovan?

D.P.: Dup? anexarea spa?iului românesc dintre Prut ?i Nistru la Imperiul Rus, ??ranii basarabeni au continuat s? se bucure de libertatea social? pe care au avut-o în cadrul ??rii de la care au fost rup?i. Pe când în guberniile ruse, pân? în 1861, a existat ?erbia. De aceea, Basarabia devenise o zon? atractiv? pentru ??ranii ?erbi care fugeau din guberniile de est ale imperiului. Trecând Nistrul, ??ranii fugari se oplo?eau printre locuitorii de aici. Copiii acestora, crescând în mediul românesc al Basarabiei, deveneau moldoveni, de unde a ?i ap?rut aceast? expresie.

I.G.: Cu toate c?, pe parcursul secolului al XIX-lea, autorit??ile ?ariste au promovat o politic? vehement? de amestecare etnic?, la începutul secolului al XX-lea, românii erau majoritari între Prut ?i Nistru. În acest caz, de ce recens?mântul rus din 1897 arat? c? elementul românesc constituia mai pu?in de jum?tate din popula?ia Basarabiei?

D.P.: ?i demografii sovietici, ?i oficialit??ile Rusiei autocrate au urm?rit scopul s? diminueze datele referitoare la componen?a etnic? a recens?mântului general al popula?iei din 1897. De?i, conform acestui recens?mânt, românii din Basarabia constituiau 47,5%, ei dep??eau oricum cu mult celelalte etnii conlocuitoare, fiind urma?i de ucraineni (19,6%), ?i evrei (11,7%). Celelalte etnii reprezentau între 0,1 ?i 8%. În acest context, este cazul s? subliniem ?i urm?torul detaliu destul de curios, ?i anume: în 1905, au fost publicate rezultatele recens?mântului din 1897, în acela?i timp, de asemenea în mod oficial, erau prezenta?i indici mult mai mari privind ponderea românilor basarabeni. Bun?oar?, la 3 octombrie 1906, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a emis un decret cu privire la predarea limbii române în Seminarul Teologic din Chi?in?u, luându-se în considerare, precum se men?ioneaz? în document, „necesit??ile popula?iei moldovene?ti cu pondere în Basarabia (pân? la 83%)". Întâmpl?tor oare a fost indicat? aceast? propor?ie într-un act oficial? Or, ea reflect? o stare de lucruri din Basarabia mai aproape de adev?r.

A consemnat Ilie Gulca[1]
---------------------------------------------------
[1] http://ziar.jurnal.md/2012/02/24/%E2%80%9Epolitica-ruseasca-in-basarabia-a-fost-antiromaneasca%E2%80%9D/ footer