Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Victor Roncea   
Miercuri, 12 Decembrie 2012 17:04
Obiectiv 24 - ?inta RomaniaLarry Watts este autorul bine-cunoscutei lucr?ri „Fere?te-m?, Doamne, de prieteni. R?zboiul clandestin al blocului sovietic cu România", Bucure?ti, Ed. RAO, 2011, al c?rui al doilea volum este în curs de apari?ie. Într-un studiu publicat de Woodrow Wilson Center - Cold War International History Project (Proiectul International pentru Istoria Razboiului Rece) International Center for Scholars din Washington, D.C., istoricul american Larry Watts dezv?luie în premier? numele de cod atribuit de K.G.B. ?intei România: „Obiectiv 24". „A Romanian INTERKIT? Soviet Active Measures and the Warsaw Pact «Maverick», 1965-1989", este titlul original al studiului profesorului Larry Lee Watts, studiu înso?it de o serie de documente din (fostele) Arhive K.G.B. ale R.S.S. Moldovene?ti, traduse ?i publicate pentru prima oara în limba englez?. Istoricul american p?trunde din nou în culisele sistemului strategic si de securitate al U.R.S.S. ?i, gra?ie bagajului s?u impresionant de informa?ii ?i a calit??ii analizei „chirurgicale", reu?e?te sa extrag? cu precizie ?i s? prezinte publicului firul director al „m?surilor active" ale sovieticilor împotriva României: ura! Ura fa?? de politica na?ionala a regimului Ceau?escu în rela?iile sale directe cu China ?i S.U.A. sau N.A.T.O., ura fa?? de pozi?ia independent? adoptat? în raporturile cu Pactul de la Var?ovia cât ?i ura fa?? de poporul român însu?i.

De ce ne-au urât sovieticii atât de mult?

Atacurile concertate ale sovieticilor au vizat limba român?, istoria na?ional?, credin?a ortodox?, constiin?a ?i identitatea etnic?, fiin?a na?ional?, prin ordine dure ?i m?suri elaborate, prezentate detaliat de c?tre istoricul american, cu trimiteri concrete la politicile subversive duse de K.G.B. prin aparatul central ?i sec?ia din R.S.S.M., contra României. Documentele secrete analizate de Larry Watts dovedesc existen?a unui real ?i continuu r?zboi împotriva identit??ii na?ionale române?ti, ale c?rui efecte se resimt ?i ast?zi pregnant, atât în România, unde este perpetuat sub alte forme ?i de c?tre alte masti, cat si, mai ales, în provinciile române?ti Basarabia ?i Bucovina, împartite de „strategii" lui Stalin între actualele republici Ucraina ?i Moldova în trei, chiar patru felii, aproape imposibil de reunit.

UM 0110 - Anti-K.G.B.

În premier?, istoricul american relev? existan?a unui plan secret al K.G.B. de distrugere a României pe toate c?ile, codificat? in documentele K.G.B. drept „Obiectivul 24". Teama agen?ilor sovietici c? românii, prin contraspionajul lor - în special prin Unitatea unic? în spa?iul comunist european, UM 0110, supranumit? „Anti-K.G.B." -, s? afle de existen?a acestui plan, a f?cut ca numele României s? dispar? complet din documentele care circulau între Central? ?i filiale serviciilor speciale sovietice, fiind înlocuit cu denumirea codificat?: „Obiectiv 24". 24 din 24 de ore? Nu stim. In tot cazul, În comunic?rile secrete ale KGB, „Obiectivul 24" împreun? cu organele lui speciale sunt cotate la acela?i nivel informativ de periculozitate cu S.U.A., R.F.G. si Israel. Dintr-o astfel de nota, mai precis din Decizia Colegiului K.G.B. al U.R.S.S. emisa în 28 noiembrie 1989 (!) ?i ob?inuta ?i publicat? pentru prima oara de istoricii basarabeni Elena ?i Gheorghe Negru reiese c? „Obiectivul 24" se afla în proximitatea Republicii (R.S.S.M.).

Obiectiv 24 - acela?i termen de lupt? ca ?i cel împotriva serviciilor speciale ale S.U.A., R.F.G., Israel

Conform acestui document, Colegiul K.G.B. al U.R.S.S. trasa sarcini ?i obiective pentru 1 ianuarie 1990 ?i primul trimestru al anului m1990 ?i hot?ra înfiin?area unei noi sec?ii a K.G.B. a R.S.S.M., „Sec?ia 3?, prin desfiin?area „Sec?iei 5". La punctul 1 al acestei Decizii a conducerii centrale a K.G.B. se afirma: „Inspectoratele, împreun? cu subunit??ile operative trebuie s? elaboreze c?tre primul trimestru al anului 1990 propuneri ?inând de ameliorarea continu? a interac?iunii ?i coordon?rii în activitatea privind lupta împotriva ac?iunilor serviciilor speciale adverse ?i a centrelor antisovietice str?ine folosite de acestea. [...] A completa, c?tre acela?i termen, cu m?suri organizatorice ?i operative planurile lineare ale comitetelor generale de lupt? împotriva serviciilor speciale ale S.U.A., R.F.G., Israel („Cedru", „Vector", „Foton"), ?i ale organelor speciale ale „Obiectivului 24" („Acoperire")", se stipuleaza în documentul K.G.B. citat. Punctul 2 continu? pe aceea?i linie directoare: „2. Personalul de conducere ?i operativ al Sec?iei 1 ?i al Sec?iei 3 trebuie s? concretizeze pân? la 1 martie 1990, în scopul activiz?rii luptei împotriva adversarului, centrele subversive din S.U.A., R.F.G., Israel, din alte ??ri, precum ?i organele propagandistice ale „Obiectivului 24", care au în vizorul lor Republica" (R.S.S.M. - n.n.).[1]

Cu dou? s?pt?mâni ?i o zi în urm?, mai precis pe 13 noiembrie 1989, Nicolae Ceau?escu, în cadrul ?edin?ei C.P.Ex. de dinaintea Congresului al XIV-lea a abordat frontal problema Basarabiei ?i a anularii Pactului Hitler-Stalin.[2] În actuala Republica Moldova deja aveau loc mi?c?ri de eliberare na?ional?. Ceau?escu era intransigent în rela?iile cu U.R.S.S., privind Basarabia ?i soarta Tezaurului, înc? de pe vremea lui Hrusciov ?i Brejnev.[3]

România devenise co?marul strategic al U.R.S.S.

Desi în ?edin?a respectiv?, fiind con?tient de prezen?a unor cunoscu?i agen?i ai K.G.B. în C.P.Ex., Ceau?escu a sus?inut c? nu va aborda, Document Secret al KGB privind Romania Obiectiv 24 - Larry Watts, Woodrow Wilson Centertotu?i, problema Basarabiei ?i a Pactului Hitler-Stalin la Congres, în discursul s?u din plenul Congresului, pe 20 noiembrie 1989, primul ?i ultimul pre?edinte al R.S.R. preciza: „În primul rând apare necesar s? se adopte o pozi?ie clar?, f?r? echivoc de condamnare ?i anulare a tuturor acordurilor încheiate cu Germania hitlerist?, tr?gându-se concluziile practice pentru anularea tuturor urm?rilor acestor acorduri ?i dictate.[...] Opera?iuni coordonate împotriva ?intei-România - acum codificat? în documentele KGB drept « Obiectivul 24 » - au continuat si dupa 1986 pân? cel pu?in la sfâr?itul anului 1989. Dac? au continuat sau nu ?i dupa 1989 - iar dac? da ?i pentru cât timp, r?mâne s? fie determinat" [...] România devenise co?marul strategic al U.R.S.S.", afirm? istoricul american în studiul s?u de 46 de pagini, însotit de alte 100 de file de documente desecretizate din Arhivele K.G.B., ob?inute de la sec?ia din fosta R.S.S.M..

„În ciuda supozi?iilor Occidentului, conform c?rora divergen?ele sovieto-române de la sfar?itul anilor '80 au fost motivate de ciocnirea reformismului relativ liberal al lui Gorbaciov cu conservatorismul anti-reformist al lui Ceau?escu, aceste documente sovietice indic? faptul c? motivele pentru confruntarea Moscovei cu Bucure?tiul au ramas exact acelea?i a?a cum au fost de-a lungul întregului R?zboi Rece: controlul asupra teritoriului Moldovei/Basarabiei ?i a identit??ii etnice a popula?iei majoritare", releva Larry Watts în concluzia lucr?rii sale publicata de Woodrow Wilson Center.

Sedin?a Comitetului Politic Executiv de la 13 noiembrie 1989 - Arhivele Na?ionale, Fond CC al PCR - Sec?ia Cancelarie, dos. nr.63/1989

„Anul viitor se împlinesc 45 de ani de la terminarea celui de-Al Doilea R?zboi Mondial. De aceea, România consider? c? trebuie s? se treac? la adoptarea m?surilor necesare solu?ion?rii tuturor problemelor care nu s-au rezolvat înc?.
În primul rând apare necesar s? se adopte o pozi?ie clar?, f?r? echivoc de condamnare ?i anulare a tuturor acordurilor încheiate cu Germania hitlerist?, tr?gându-se concluziile practice pentru anularea tuturor urm?rilor acestor acorduri ?i dictate."[4]

Nicolae Ceau?escu a propus un subiect neobi?nuit dezbaterii plenului: „Probleme legate de Moldova sovietic?". Criticat tot mai des de Mihail Gorbaciov pentru faptul c? nu era adept al Peres¬troicii, secretarul general al P.C.R. încerca s? intimideze conducerea sovietic? prin readucerea în dezbatere a Pactului Hitler-Stalin din 1939 ?i statutului etnicilor români dintre Prut ?i Nistru. În cadrul discu?iei, Nicolae Ceau?escu a f?cut un istoric al convorbirilor sale cu li¬derii de la Kremlin pe tema Basarabiei, din care reie?ea c? Gorbaciov era la fel de „refractar" ca ?i Hru?¬ciov sau Brejnev. (Ilarion.?iu)

„S? se solu?ioneze, în mod corespunz?tor, problema Basarabiei ?i Bucovinei de Nord".

- Tov. Nicolae Ceau?escu: Vreau s? ridic, în fa?a Comitetului Politic Executiv, înc? o problem?, care nu urmeaz? s-o punem în Congres, nici public, deocamdat?, dar fa?? de care trebuie s? adopt?m o pozi?ie mai clar?. Este vorba despre probleme legate de Moldova sovie¬tic?.A?i citit cu to?ii informa?iile ?i ce se întâmpl? acolo. Am atras aten?ia tovar??ilor c? trebuia s? le publice în pres? ?i va trebui s? public?m, dar noi nu putem s? nu lu?m nici un fel de pozi?ie în aceast? problem?, având în vedere în primul rând, c? problema Basarabiei este legat? de acordul cu Hitler, de acordul dintre Uniunea Sovietic? ?i Hitler. Anularea acestui acord, în mod inevitabil, trebuie s? pun? ?i problema anul?rii tuturor acordurilor care au avut loc , inclusiv s? se solu?ioneze, în mod corespunz?tor, problema Basarabiei ?i Bucovinei de Nord. Va trebui s? discut?m în Uniunea Sovietic? aceast? problem? în perioada imediat urm?toare. De altfel, în timpul lui Hru?ciov am mai discutat aceast? problem?. Când ne-am întors din China, în martie 1964, ne-am întâlnit cu el. ?i, între alte probleme, legate de rela?iile cu China, am discutat ?i problema Basarabiei. El nu a respins-o, dar am convenit, de altfel, s? se întâlneasc? delega?iile celor dou? partide - ?i s-au întâlit -, dar au intervenit probleme cunoscute în leg?tur? cu Hru?ciov ?i nu s-a f?cut nimic. Asta a fost."

„Brejnev au spus c? aurul s-a pierdut. Pe mine nu m? intereseaz? c? s-a pierdut sau ce au f?cut cu el..."

În 1965 în întâlnirea pe care am avut-o cu Brejnev, am discutat, de asemenea, problema aurului ?i a tezaurului nostru, pe care România îl are în Uniunea Sovietic? ?i despre care exist? un decret semnat de Lenin, prin care se spune c? apar?ine poporului român ?i c? va fi restituit atunci când în România va fi pu¬terea muncitorilor ?i ??ranilor. Am întrebat, sunt ?i ste¬no¬gra¬mele, dac? consider? c? în Ro¬mânia nu este înc? puterea muncitorilor ?i a ??ranilor?! Sigur, atunci a avut o pozi?ie favorabil? Sealeapin, care a spus c? tovar??ii români au dreptate, dar trebuie s? se analizeze ?i s? vedem cum s? solu?ion?m aceast? problem?. Ceilal?i, inclusiv Brejnev au spus c? aurul s-a pierdut. Pe mine nu m? intereseaz? c? s-a pierdut sau ce au f?cut cu el, pentru c? la un moment dat, ne-au spus c? l-au luat „albii".
- Tov. Elena Ceau?escu: Albii erau tot acolo.
- Tov. Nicolae Ceau?escu: Nu m? intereseaz? cine l-a luat.
- Tov. Elena Ceau?escu: S? ne dea de la ei.
- Tov Nicolae Ceau?escu: Pe noi nu ne intereseaz? asta. În primul rând c? Lenin a semnat acest decret în 1921, dup? ce s-a terminat cu albii. Este adev?rat c? nu am mai reluat aceast? discu?ie. Am vrut, la un moment dat, s? discut?m aceast? problem? ?i cu Mihail Gorbaciov, dar nu au fost condi?ii ?i am spus s-o l?s?m ceva mai târziu. Sigur, într-o form? sau alta va trebui s? relu?m ?i problema Basarabiei. Trebuie oricum s? ridic?m pro¬blema popula?iei din Republica Mol¬doveneasc?, în concordan?? cu constitu?ia sovietic? ?i cu ceea ce afirm? acum ei. Trebuie s? le asi¬gure folosirea limbii, s? le asigure, pentru c? ei sunt o republic?, sunt un popor. Ei însu?i (sic!) spun c? sunt un popor moldovenesc. Sunt români ?i nu-i las? s? foloseasc? limba pe care o doresc ei ?i, cel pu?in, în prima etap?, s? se asigure leg?turi corespunz?toare între Moldova ?i România. Sigur, nu dorim acum s? ridic?m, într-o form? schimbarea imediat? a grani?elor, dar solu?ionarea acestei probleme trebuie gândit? ?i trebuie s-o discut?m. S? avem în vedere, în primul rând s? public?m pozi?iile care sunt, mai cu seam? c? ei le pu¬blic? ?i s? avem lunile urm?toare o discu?ie special? pe aceast? pro¬blem?. De altfel în 1970-1975 am avut câteva discu?ii cu secretarul cu pro¬blemele interna?ionale de atunci - Katu?ev - trimis de conducere, prin care ne cereau ca noi s? recu¬noa?tem în mod deschis, c? Basarabia este a lor.
- Tov. Elena Ceau?escu: Asta nu se poate niciodat?.

U.R.S.S. Adopt? m?suri mai brutale decât în trecut

- Tov. Nicolae Ceau?escu: În programul partidului avem o referire general? ?i am spus c? nu vom putea s? recunoa?tem. Una este problema grani?elor, ca rezultat al for?ei, dar alta este s? recunoa?tem c? poporul moldovenesc este un popor care nu are strânse leg?turi cu poporul ro¬mân, este un nonsens. Aceasta ar fi o alt? problem?. Sigur punându-se problema anul?rii în?elegerii cu Hitler, este evident c? în mod cores¬punz?tor intervine ?i aici anularea. Noi vrem ca dup? Congres s? avem o discu?ie pe aceast? problem?, pentru c? nu se poate s? accept?m aceast? situa?ie ?i felul cum ei ac?ioneaz?. Vin ?i fac o plenar? ?i anun?? c? vor s? îndrepte lucrurile, ce a fost în trecut, dar de fapt adopt? m?suri mai brutale decât în trecut ?i continu? s?-i împiedice s?-?i pun? în valoare problemele lor.
Asta ar fi o alt? problem? pe care am vrut s-o ridic în Comitetul Politic Executiv ?i este de fapt o problem? strict intern?, dar am vrut s? vedem care este p?rerea Comitetului Politic Executiv în aceast? problem?. Dac? sunte?i de alt? p?rere, v? rog spune?i?
- Tov. Gheorghe R?dulescu (! – n.n.): Este foarte bine cum a?i propus.
- Tov. Manea M?nescu: Asta este realitatea ?i nu se poate altfel.
- Tov. Nicolae Ceau?escu: Deci sun¬te?i de acord? (To?i tovar??ii sunt de acord.) Aici nu este vorba despre existen?a unei na?ionalit??i, sau a unor oameni care sunt de origine român? ?i se g?sesc în Uniunea Sovietic?, ci este vorba despre o parte a Ro¬mâ¬niei, care a fost cedat? datorit? acordului cu Hitler. Cum s-au publicat aceste acorduri în alt? parte va trebui s? le public?m ?i noi. S-au publicat ?i în Uniunea Sovietic?.

Uniunea manifesta interes fa?? de Basarabia ?i Bucovina.

I-am spus ?i lui Matei ?i lui Olteanu, pentru c? este legat ?i de partea interna?ional? - i-am chemat pe amândoi pentru c?, ?i din punct de vedere interna?ional, trebuie s? lucreze împreun?. S? public?m aceste probleme, aceste acorduri, pentru c? acolo se spune foarte clar c? Uniunea Sovietic? manifesta interes - asta este formula, în acordul semnat aparte, nu numai în acordul general, în care se pune c? Uniunea manifesta interes fa?? de Basarabia ?i Bucovina. Este vorba de acordul dintre Molotov ?i Ribbentrop ?i unde se spune c? Germania nu are interes ?i nu are obiec?iuni fa?? de acest lucru.
Un asemenea punct este ?i în leg?tr? cu Polonia, c? în problema Poloniei ?i Uniunea Sovietic? ma¬nifesta anumite interese, adic? îm¬p?r?irea Poloniei. În realitate, de fapt, sovieticii au vrut s? dep??easc? în?elegerea cu Hitler ?i au cerut ini?ial întreaga Bucovin? ?i Hitler s-a opus „ne-am în?eles numai atât".
- Tov. Ion Stoian: Toate acestea sunt în stenogramele lui Hitler.
- Tov. Nicolae Ceau?escu: Este un protocol semnat de ministrul Afa¬cerilor Externe de atunci al Ro¬mâ¬niei.
- Tov. Elena Ceau?escu: ?i ne-au luat ?i Insula ?erpilor.
- Tov. Nicolae Ceau?escu: Acestea ar fi unele probleme interne ale României, pe care trebuie s? le avem în vedere. În leg?tur? cu Raportul, în conti¬nuare, este prezentat? pozi?ia Ro¬mâ¬niei în problemele inter¬na¬?io¬na¬le, în care relu?m problema distru¬gerii armelor nucleare ?i am introdus aici c? ??rile europene trebuie s? realizeze un acord pentru înf?p¬tui¬rea pân? în 1995 a distrugerii ar¬melor nucleare din Europa, având în vedere c? folosirea lor ar duce la distrugerea întregii Europe, în cadrul m?surilor generale de distrugere a armelor nucleare.[5]

Conspectul întâlnirii ?i tratativelor purtate de L. I. Brejnev cu Nicolae Ceau?escu în Crimeea, la 5 august 1977, realizat de V.I.Potapov, ?eful Sectorului Român al Sec?iei C.C. al P.C.U.S.

„Exprimându-?i înc? o dat? nedumerirea fa?? de preten?iile sovietice, Nicolae Ceau?escu a spus c? nu a luat cu sine materialele respective ce ar ilustra nerespectarea în?elegerilor de c?tre partea sovietic?, îns?, odat? ce chestiune a fost abordat?, el ar dori s? declare c? în literatura sovietic? ?i, mai ales, în cea moldoveneasc? se denatureaz? - ca ?i mai înainte - urm?toarele trei grupuri de chestiuni:
1) se reabiliteaz? politica ?arismului în Balcani ?i în regiunea dun?rean?, aceasta fiind prezentat? doar în plan pozitiv (mai cu seam? în chestiunea româno-basarabean?).
2) este tratat? incorect, ca ?i pân? acum, chestiunea privind existen?a poporului moldovenesc, limbii moldovene?ti ?i na?iunii moldovene?ti aparte.
3) ca ?i mai înainte, în literatura moldoveneasc?, clasicii români sunt numi?i incorect moldoveni.
În opinia lui Nicolae Ceau?escu, este absolut incorect? ?i sub aspect istoric, social ?i al luptei de clas?, ?i sub aspect marxist afirma?ia c? includerea, în 1812, a Basarabiei în componen?a Rusiei a fost legitim? ?i conform? voin?ei popoarelor. Nimic nu a fost legitim în acest act, afirma N. Ceau?escu. Alipirea s-a produs împotriva voin?ei poporului ?i împotriva dorin?ei Guvernului moldovenesc. Am dori ca autorii sovietici s? spun? lucrurilor pe nume."
(...)

Da, am fost, dar ei au vorbit cu mine române?te!

Referitor la a doua chestiune, anul trecut, a subliniat N. Ceau?escu, ei au promis s? recunoasc? RSS Moldoveneasc? ?i s? nu o ignore. Am f?cut aceasta, dar nu vom fi niciodat? de acord cu ideea ?i nu vom recunoa?te niciodat? c? exist? o oarecare na?iune ?i o limb? moldoveneasc? separate. (Aici el a f?cut trimitere la Dimitrie Cantemir, la unii mini?tri ?ari?ti ?i la lucr?rile unor autori sovietici publicate în perioada 1927-1930, precum ?i la Marea Enciclopedie Sovietic? editat? dup? r?zboi, în care se spunea c? în spa?iul dintre Prut ?i Nistru al U.R.S.S. locuiesc români).
L. I. Brejnev a opinat c? nu trebuie s? ne baz?m doar pe autori sau pe momente din lucr?rile acestora sau ale unor personalit??i, inclusiv Cantemir, care con?in teze avantajoase pentru români; lucrurile trebuie privite în mod real. Poporul moldovenesc, limba, cultura, con?tiin?a lui na?ional? exist? în mod real, a declarat ?i, oricât am nega acest lucru, el nu va înceta s? existe. „Dumneavoastr?, tov. Ceau?escu, printre altele, a?i fost la moldoveni ?i v-a?i putut convinge c? ei exist? în realitate", a subliniat L. I. Brejnev.
„Da, a ripostat N. Ceau?escu, am fost, dar ei au vorbit cu mine române?te".
L. I. Brejnev l-a îndemnat s? nu se aga?e de limb?, chiar dac? limbile moldoveneasc? ?i român? ar fi absolut asem?n?toare (de?i nu e deloc a?a), nici atunci nu va fi vorba de o na?iune unic?. C?ci în multe alte ??ri popoarele vorbesc acelea?i limbi, dar sunt na?iuni diferite (Austria ?i Germania, S.U.A. ?i Anglia, ??rile arabe etc.). ?i, în aceast? chestiune, a conchis L. I. Brejnev, dumneavoastr?, Nicolae Andreevici, nu v? situa?i pe pozi?ii marxiste.
Referitor la a treia chestiune, N. Ceau?escu a declarat ca dovad? ce confirm? c? limba, na?iunea moldoveneasc? nu exist? de sine st?t?tor e ?i faptul c? moldovenii fur? clasicii români ?i îi numesc moldoveni. Pân? ?i pe M. Eminescu, adept înver?unat al unirii Moldovei ?i Munteniei, care întotdeauna s-a considerat român, este fondatorul poeziei române, a f?cut foarte mult pentru dezvoltarea limbii ?i literaturii române, moldovenii îl numesc moldovean."
-----------------------------------------------------------------
[1] DocumentK.G.B.  elaborat la 28 noiembrie 1989.
[2] Conform transcrierii stenogramei sedin?ei C.P.Ex. existent? la Arhivele Na?ionale, Fond C.C. al P.C.R., Sec?ia Cancelarie, Dosar NR 63/1989, publicat? de Ilarion ?iu în „Jurnalul Na?ional"
[3] Pe aceea?i tem?, citi?i ?i:
- Arhive secrete 1: http://www.art-emis.ro/istorie/969-arhive-secrete-1.html
- Arhive secrete 2: http://www.art-emis.ro/istorie/986-arhive-secrete-2.html
- Moscova nu crede în lacrimi: http://www.art-emis.ro/istorie/1255-moscova-nu-crede-in-lacrimi.html
- Zilele cele mai lungi: http://www.art-emis.ro/istorie/1288-zilele-cele-mai-lungi-21-august-1968-si-13-noiembrie-1989.html
[4] Discursul lui Nicolae Ceau?escu la Congresul al XIV-lea al PCR, 20 noiembrie 1989
[5] Arhivele Na?ionale, Fond C.C. al P.C.R., Sec?ia Cancelarie, dos. nr.63/1989/ Ilarion ?iu, Jurnalul Na?onal footer