Revista Art-emis
Sindromul legionarofob al M.C.A. PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ion Coja   
Joi, 06 Decembrie 2012 16:51
Prof. univ. dr. Ion Coja, art-emis
Petre Burlacu în dialog cu prof. univ. dr. Ion Coja

„Exist? ceva mai r?u decât antisemitismul: e anti-antisemitismul." (Emil Cioran)

Petre Burlacu: Domnule profesor Ion Coja, cum comenta?i scandalul iscat de Centrul pentru Monitorizarea ?i Combaterea Antisemitismului (MCA) România, cu a sa interven?ie împotriva lui Radu Gyr?

Prof. univ. dr. Ion Coja: Mi-am adus aminte de acel proverb bine cunoscut: „fiecare pas?re pe limba ei piere!" Adic?, dac? pas?rea tace ?i nu scoate niciun sunet, vân?torului îi este greu s-o vad?, s-o localizeze ?i s-o vâneze. Prostovanul de la M.C.A., dac? nu cârâia proste?te, în auzul tuturor, lumea nici nu afla de existen?a sa ?i putea s? ?i-o continue nestingherit. A?a îns? s-a dat de gol ce-i poate c?p??âna cea seac?.

P.B.: Nu i s-ar potrivi ?i vorba latineasc? cu t?cerea care te face filosof?!

I.C.: Sigur c? da! Dac? t?cea, nu ne d?deam seama cât este de dobitoc. L-am fi creditat, din polite?e elementar?, ca pe o fiin?? normal?. I se mai potrive?te ?i vorba cu ?arpele care iese la drum când i s-a urât cu via?a. Iese la vedere!

P.B.: Este o amenin?are?

I.C.: Desigur! Ce s-a întâmplat ar trebui s? fie începutul dispari?iei acestui a?a zis O.N.G., care este în fapt o escrocherie, pus? la punct de un ins dubios sub toate aspectele, inclusiv cel fizic!

P.B.: La ce v? referi?i?

I.C.: Se publicau, înainte de Al Doilea R?zboi Mondial, caricaturi anti-semite, care au pus în circula?ie un soi de figur? standard a evreului odios ?i tic?los. Niciunul dintre evreii pe care i-am cunoscut, fie ?i numai din vedere, nu mi-a amintit vreodat? de acel chip caricatural. Figura acelui evreu din presa interbelic? antisemit? o poart? în zilele noastre pe umerii s?i debili, de degenerat, a?a zisul pre?edinte sau director al Monitoriz?rii ?i Combaterii Antisemitismului (M.C.A.) din România. Când mi-a fost ar?tat, la o reuniune public?, prima mea reac?ie a fost s? fac un pas înapoi ?i s? m? întorc cu spatele, s? stuchesc în sân ?i s? îngân Piei, drace! Mai apoi mi-am adus aminte c? am eu ceva de împ?r?it cu individul, a?a c? m-am întors ?i m-am îndreptat spre ipochimen. Cine ?tie când mi s-ar mai fi oferit ocazia de a-l trage de urechi pe perciunat?! Poate chiar a? fi f?cut-o dac? javra nu disp?rea în graba cea mai mare. A întins-o! Era con?tient c? merita o corec?ie, oricât de dur?... Pe scurt, o sec?tur?!... E al doilea ovrei, dup? Saul Brucan, pe care stric acest cuvânt: Sec?tur?!

P.B.: E un cuvânt interesant! Ce leg?tur? are cu verbul a seca, de la care b?nuiesc c? provine?

I.C.: P?i uite c? nu m-am gândit pân? acum. Ca derivat de la verbul a seca, sec?tura va fi fost ini?ial numele acelei buc??i de teren, de p?mânt, pe care apa a b?ltit o vreme, apoi a secat, iar locul acela nu mai este bun s? creasc? ceva, s? fie sem?nat, cultivat. Nu mai po?i scoate nimic dintr-o sec?tur?! A?a e ?i acest jid, Katz îl cheam?. Nu mai sunt sigur de numele mic. Maximilian? Un ne-om, un ne-ispr?vit, un avorton, asta e impresia pe care ?i-o face înc? de la prima vedere. Impresia se confirm? când afli mai multe despre haimanaua de Katz! Nume predestinat, se pare.

P.B.: De ce predestinat?

I.C.: Pentru c? în mintea mea numele Katz este legat pentru totdeauna de evreul care a scornit cea mai urât?, mai prost?nac? ?i mai scandaloas? minciun? spus? vreodat? despre noi, românii!

P.B.: Cum sun? acea minciun??

I.C.: Ia ?i cite?te Marele Manipulator, capitolul intitulat Evrei mânc?tori de fecale, la Anexe. O s?-mi dai dreptate.

P.B.: Cum a?i putut da un asemenea titlu?!...Evrei mânc?tori de...

I.C.: Nu l-am dat eu, eu doar l-am citat pe acel nemernic de Katz. Vezi Cartea Neagr?, vol. 3. O fi rud? cu Katz-ul nostru?! Dar, nota bene: tot un evreu a scris ?i cele mai frumoase pagini despre sufletul românesc, despre lumea româneasc?: N.Steinhardt, cu eseul s?u despre Secretul scrisorii pierdute. Un text magnific. L-am pus pe site. Dar trebuie f?cut mai mult pentru acest text. L-am semnalat unor prieteni din Israel, au fost teribil de încânta?i. S? nu termine nimeni liceul f?r? s? treac? prin acest text!

P.B.: Pe site-ul M.C.A. este trecut un Isidor Katz, asasinat de legionari, în a c?rui amintire se desf??oar? activitatea Centrului. Cred c? este o rud? a omului nostru, autorul protestului care i-a ridicat în cap toat? presa româneasc?!

I.C.: Dac? ?ine la acea rud?, s? se intereseze mai bine cine i-a asasinat pe evrei în ianuarie 1941! C? nu au fost legionari acei agen?i, cu dubl? identitate, care au îmbr?cat c?ma?a verde numai în zilele rebeliunii. Am scris ?i am dovedit c? nu erau legionari. Evreii comuni?ti sunt mai vinova?i decât legionarii în asasinatele din ianuarie 1941. Dar s? nu ne abatem de la subiect!

P.B.: Subiectul este totu?i un legionar, Radu Gyr, ?i poezia sa, Ridic?-te, Gheorghe, ridic?-te, Ioane! Cum vi s-a p?rut reac?ia publicului românesc, a mass mediei?

I.C.: Noroc cu acest Katz! Am tr?it s-o v?d ?i pe asta: într-un ziar ca „Adev?rul", care cândva a fost foarte „jidovit", s-a lansat formula perfect corect?: „Nebunia legionarofob?".[ ] Este ?i un diagnostic pus prin aceast? formul?: persecu?ia ?i calomnia anti-legionar? ca nebunie, ca derapaj mental, spiritual. Îmi dau seama c? oamenii ?i-au reprimat pân? acum resentimentele fa?? de excesele permanente ale vân?torilor de anti-semi?i. De data asta îns? a fost atât de prosteasc? ?i de deplasat? reac?ia Katz-ului încât bie?ii oameni au trebuit s? r?spund? reac?ionând ei normal. Se umpluse paharul r?bd?rii!

P.B.: Ar merita felicita?i!

I.C.: Nu e de felicitat cineva pentru comportament normal! O reac?ie întârziat?, din p?cate. Dar, mai bine mai târziu decât niciodat?. M? bucur pentru cei care i-au dat peste bot obr?znic?turii, dar lucrul acesta trebuia f?cut mai demult. ?i nu numai cu Katz, ci ?i cu to?i cei care inventeaz? antisemitism ?i antisemi?i ca s? tr?iasc? ei bine de pe urma combaterii anti-semitismului. În frunte cu Moses Rozen ?i Adrian N?stase!

P.B.: Adrian N?stase?

I.C.: P?i nu el ne-a pricopsit cu acea ordonan?? absurd?[ ], devenit? lege de combatere a antisemitismului?! Credea c? dac? d? o asemenea lege, loby-ul evreiesc îl va face pre?edintele României la alegerile din 2004!

P.B.: A?a s-a am?git ?i Vadim!

I.C.: În ce fel?

P.B.: Când a întors-o cu 180 de grade, declarând c? în România a fost Holocaust ?i c? frumos este din partea nostr? s? recunoa?tem! Atunci ?i-a pierdut P.R.M.-ul trei sferturi din electorat.

I.C.: A crezut c? este mai important? sus?inerea evreilor. C? sprijinul evreilor i-a lipsit ca s? ajung? pre?edinte!

P.B.: Dar ce i-a lipsit?

I.C.: I-a lipsit sprijinul românilor. Dumneata vrei s? m? pui la încercare! S? vezi dac? folosesc cuvîntul sec?tur? ?i cu referire la români. L-am folosit de multe ori!... Dou? sec?turi sunt ?i mai sus pomeni?ii, ?i cu Katz, trei! E?ti mul?umit?

P.B.: Dac? Radu Gyr ar mai fi tr?it, ce crede?i c? ar fi avut de spus?

I.C.: De unde s? ?tiu eu?! Vrei s? m? pun eu în locul marelui poet? N-am scule pentru asta!... M-am mirat îns? de cei care au vorbit crezând c-o fac în ap?rarea lui Radu Gyr! Niciunul nu a amintit c? Radu Gyr a fost ministrul culturii în guvernarea legionar? ?i a semnat cu mâna sa decretul de înfiin?are a teatrului evreiesc. Teatru care func?ioneaz? ?i azi. Este teatrul evreiesc cu cea mai îndelungat? existen?? ?i activitate din lume! Înfiin?at pe vremea lui Ion Antonescu de un ministru legionar![ ] Ba Radu Gyr i-a dat ?i o subven?ie substan?ial?! Visez la ziua când pe zidul acestei cl?diri va fi inaugurat? o plac? de pomenire a lui Radu Gyr pentru binele f?cut evreilor din România amatori de art?.

Tot pe vremea lui Ion Antonescu s-a trimis un ajutor masiv, cu materiale de construc?ie, pentru teatrul evreiesc din Haifa!... Am v?zut actele acelui transport!... La procesul intentat lui Radu Gyr dup? 23 august 1944, avoca?ii ap?r?rii au adus martori câ?iva evrei dintre cei mai reprezentativi, nume grele din lumea artistic?, care au depus m?rturie în favoarea marelui poet. F?r? niciun efect! Evreii cominferni?ti, cu -f-, cominterni?ti, evreii infernali, care dictau totul în România acelor ani, nu re?ineau asemenea aspecte. Nu re?ineau nimic, d?deau sentin?a chiar înainte de a-l aresta pe inculpat!...

P.B.: A?i spus la începutul acestei discu?ii c? ave?i ceva de împ?r?it cu acest Katz. Un motiv pentru care dori?i s?-l pedepsi?i chiar ?i la nivelul fizic al admonest?rii! Care este acel motiv?

I.C.: Eh, mi-a mai trecut pofta asta! Cine ?tie?! Poate c? de fa?? cu obiectul, s?-mi revin?!... Nu ?tiu cum voi reac?iona dac? dau nas în nas cu nemernicul!... Motivul?... E o poveste ceva mai lung?. Încerc s-o scurtez!... În 1963 sau 64, la Comitetul Nobel pentru Pace a fost depus? o propunere româneasc?: s? fie premia?i fo?tii de?inu?i politici din România, care, în ciuda suferin?elor îndurate de la comuni?ti, dup? 1990 nu au cerut r?zbunare, nu au provocat disensiuni ?i vendete politice, ci au fost un factor de coeziune ?i reconciliere na?ional?, de armonizare ?i toleran?? politic?. Aceast? propunere a pl?cut celor din Comitetul Nobel ?i a ajuns în selec?ia final?. Când s-a cunoscut lista celor cu ?anse de a fi premia?i, în loc s? se declan?eze un loby românesc de sus?inere, s-a pornit în SUA o campanie furibund? împotriva fo?tilor de?inu?i politici din România, implicit împotriva ideii de a-i premia la acest nivel maxim al recunoa?terii publice! Cine era în fruntea detractorilor, cine fusese ini?iatorul acestei campanii anti-române?ti? Nimeni altul decât sec?tura de Katz!

P.B.: ?i chiar crede?i c? f?r? interven?ia acestui Katz premiul Nobel pentru Pace ajungea în România?

I.C.: Pui gre?it problema! Eu m? refer strict la gestul inadmisibil al acestui nenorocit, care este, dup? acte, cet??ean român, concet??ean de-al meu ?i de-al dumitale! În plus, dac? insi?ti, î?i fac o list? de persoane ?i institu?ii care au primit acest premiu ?i, de fapt, au f?cut de ru?ine acest premiu! Care, adic?, meritau mult mai pu?in acest premiu decât onorabilii no?tri de?inu?i politici!
Eh, zi ?i mata! Ce merit? jigodia din partea noastr?? Dac? nu-l d?m afar? din ?ar?, m?car s?-i d?m câteva ?uturi ?i pumni dup? ceaf?!... Asemenea sec?turi nu ?tiu ce-i aia pedeaps? moral?! Numai sanc?iunea fizic?, la nivelul epidermei porcine, îl atinge!

P.B.: O s? fi?i acuzat c? instiga?i la violen??!

I.C.: Violen?a este îndrept??it? în anumite situa?ii! Este legitim?! M?car ca amenin?are, care s? tempereze elanul anti-social, anti-românesc al derbedeilor ca Katz ?sta! Însu?i Iisus ne înva?? când violen?a este act cre?tinesc, moral, legitim! Nu uita c? fac parte din Liga pentru Combaterea Anti-Românismului LICAR. Mi-a dat o idee discu?ia cu dumneata: s? v?d dac? nu cumva se întrunesc condi?iile pentru a cere la tribunal desfiin?area acestui ONG care nu folose?te decât la tensionarea rela?iilor dintre evrei ?i români! Folose?te, am zis. Adic? sunt câ?iva derbedei care sunt interesa?i s? existe mereu un subiect „evreiesc" pe tapet, un motiv s? nu uit?m c? printre noi mai sunt ?i evrei! S?-i fac? pe unii mai slabi de ânger s? simt? c? nu mai înc?pem de evrei! Da, evrei ca Katz, trebuie încercat orice ca s? ne scuteasc? de prezen?a lor în România!

P.B.: Chiar orice?

I.C.: Se în?elege c? în limitele legii ?i ale bunului sim?!

P.B.: A?i propus ca titlul convorbirii noastre de azi s? fie un citat din Emil Cioran. Nu cuno?team aceast? ciudat? aser?iunea cioranesc?: „Mai r?u decât antisemitismul este anti-antisemitismul"! Nu am cunoscut vorba aceasta! Cum o comenta?i?

I.C.: Nu o comentez în niciun fel. O punem pe site ?i-i invit?m pe cititorii no?tri s-o comenteze. Eu însumi sunt curios ce ar putea spune al?ii, pu?i în fa?a unui citat atât de incitant! Am ?i eu un comentariu în cap, dar s? vedem mai întâi ce dau din ei ?i ceilal?i! Colegii no?tri de site! Hai s? ne gândim la un antisemit ?i s?-l compar?m cu anti-antisemitul Katz. Te rog, zi-mi un antisemit pe care îl cunoa?tem amândoi!

P.B.: În afar? de Ion Coja, altul nu cunosc!...

I.C.: Ion Coja?... Fie! Pune-l atunci pe Coja al dumitale al?turi de Katz ?i spune care dintre ei este mai urât, mai tolomac, mai nesp?lat, mai urduros, mai b?los, îi pute s?rutul, îi put picioarele, un estropiat, î?i faci cruce când îl vezi, s? nu-l visezi la noapte etc., etc. Da, exemplul este bun ?i compara?ia este edificatoare! A avut dreptate marele Emil Cioran. Avem nevoie deci ?i de un centru pentru Monitorizarea ?i Combaterea Anti-Antisemitismului, (M.C.A.A.), din România. Hai s?-l înfiin??m noi doi!

P.B.: De acord!

A consemnat Petre Burlacu.

Fragment din articolul „La vân?toare de legionari" - autor: Grigore Cartianu

„Nebunia legionarofob? continu?. Parc? am plonjat cu to?ii în bezmeticul an 1990, când Ion Iliescu vedea legionari defilând prin Pia?a Universit??ii, rod al halucina?iilor sale comunistoide. Ieri, Centrul pentru Monitorizarea ?i Combaterea Antisemitismului (MCA) România a produs un comunicat la fel de halucinant. Printr-un hocus-pocus n?ucitor, onorabila institu?ie încearc? s? transforme un moment emo?ionant într-o crim? împotriva umanit??ii, iar pe autorul lui într-un fascist periculos. Este binevenit rolul M.C.A. România de a preveni ?i combate derapajele antisemite, dar este jalnic? lipsa de m?sur? dovedit? în „cazul Neam?u". Excesele sunt nefaste în ambele direc?ii: ?i încurajarea rasismelor de orice fel, dar ?i incriminarea gratuit? a unor oameni sau fapte. A condamna nevinovatul e la fel de grav cu a ierta vinovatul. E un adev?r de care ar trebui s? ?in? seam? ?i vigilen?ii de la M.C.A. România, înainte de a crea nefericite efecte inverse. Iat? ce scrie, printre altele, în comunicatul cu pricina: „M.C.A. România consider? scandalos, revolt?tor ?i împotriva legisla?iei în vigoare discursul domnului Neam?u din data de 5 noiembrie a.c. [...] Domnia sa se face vinovat de incitare la extremism, de ignorare deliberat? a antisemitismului promovat de legionari, de promovarea public? a unor personaje de la marginea istoriei care poart? responsabilitatea multor crime împotriva umanit??ii. [...] Din p?cate, gruparea politic? condus? de c?tre domnul Neam?u se al?tur? astfel altor mi?c?ri na?ionaliste aflate la grani?a cu extremismul. [...] M.C.A. România consider? c? lipsa unei delimit?ri clare, a conducerii noii grup?ri politice de atitudinea ?i declara?iile domnului Mihail Neam?u, echivaleaz? cu o aprobare tacit? a unor viitoare politici publice v?dit antisemite."
--------------------------------------------------------------------------
[1]   Adev?rul.ro, 8 noiembrie 2012, La vân?toare de legionari
http://www.adevarul.ro/opinii/comentarii/grigore_cartianu/La_vanatoare_de_legionari_7_806989295.html
[2] OUG 31/2002 prin care se interzice negarea holocaustului în România ?i eliminarea tuturor denumirilor de str?zi cu numele mare?alului Ion Antonescu, inclusiv eliminarea prin mutare sau distrugere ale acestuia. O.U.G. 31/2002 este o lege discriminatorie, neaplicabil? ?i pentru horthy?tii- criminali de r?zboi Albert Vass sau Nyiro Joszef (n.n.)
[3] Ca director general al teatrelor, în timpul regimului legionar, Radu Gyr a aprobat înfiin?area Teatrului Barasheum, singurul teatru evreiesc din Europa care a func?ionat în acele vremuri de r?zboi. Debutat s-a produs la 1 martie 1941 cu revista „Ce faci ast? sear??" singurul teatru evreiesc din Europa care a func?ionat neîntrerupt, pân? ast?zi. footer