Revista Art-emis
Un neam care a supravie?uit milenii PDF Imprimare Email
Liliana Moldovan   
Duminică, 18 Noiembrie 2012 16:04
Conf. univ. dr. Vasile ?oimaru, art-emis
„Mai sunt români în fruntea statului român?"
Liliana Moldovan în dialog cu conf. univ. dr.
Vasile ?oimaru

Vasile ?oimaru - Economist, conferen?iar universitar, publicist ?i fost deputat al Parlamentului Republicii Moldova, s-a n?scut în 30 aprilie 1949, în satul Cornova, Republica Moldova. A sus?inut teza de doctorat în economie „Prognozarea productivit??ii muncii în industria RSSM" în anul 1978 la Institutul de Finan?e ?i Economie din Leningrad (Sankt Petersburg). În perioada 1971-1973 a fost asistent la catedra de Economia Muncii de la Politehnica din Chi?in?u apoi a desf??urat activitate pedagogic? la Facultatea de Economie a Universit??ii de Stat din Moldova (1977-1990) unde a de?inut, succesiv, func?iile:lector, lector superior, conferen?iar universitar (din 1982) ?i prodecan. În 2004 editeaz? albumul „Poeme în imagini", care con?ine circa 300 de fotografii artistice, iar în 2008 - albumul monografie „Românii din jurul României în imagini", cu un studiu introductiv ?i circa 850 de imagini, selectate din mii de lucr?ri efectuate în ultimii cinci ani în zece ??ri, pe trasee ce însumeaz? peste 100.000 km. „Este o carte pentru ve?nicie, pentru c? niciodat? nu vor mai putea fi surprinse m?rturiile a?a cum V. ?oimaru le-a înregistrat ?i pe care le las? tuturor românilor. Unicitatea acestei lucr?ri este o realitate ?tiin?ific?" (prof. univ. dr. Zamfira Mihail, Universitatea „Spiru Haret" din Bucure?ti).[1]

Liliana Moldovan: Stimate domnule Vasile ?oimaru, în lucrarea Dvs. „Românii din jurul României în imagini", a?i reu?it s? transforma?i mândria de a fi român într-un scenariu fotografic admirabil. În ce context s-a n?scut ideea care a stat la baza conceperii acestui album? Cât timp v-a luat realizarea ei?

Vasile ?oimaru: În prim?vara anului 2001 am plecat definitiv din politic? dup? cel de al doilea mandat de deputat în Parlamentul de la Chi?in?u. Am f?cut ceea ce am putut face în condi?ii foarte vitrege ?i perverse, pentru c? problemele mari nu se rezolvau în Parlamentul R. Moldova, ci în alt? parte, la o distan?? de 1313 km spre Est de Chi?in?u. Atunci reveniser? peste noi for?ele revan?arde ale neokominternului (mai exact ar fi Neokomintern). Sim?eam c? mai puteam fi de folos cu ceva concret. ?i alegerea a fost f?cut?: am purces la drum prin românimea din jurul României. Am avut dintotdeauna curiozitatea de a-mi cunoa?te fra?ii, cu ani în urm? pe cei din România, ?i apoi pe cei din afara României, pentru c? ?i eu fac parte din aceast? categorie de români. Credeam c?-i mai scurt acest drum, pentru c? l-am m?surat cu milimetrul pe harta României, perimetrul ei fiind azi de circa 3150 km. Cel real, peste cinci ani de zile, s-a dovedit a fi de 100 mii de km, pe care l-am parcurs cu trei autoturisme, care n-au rezistat prea mult din cauza vechimii lor dar ?i a calit??ii drumurilor parcurse: de la autostr?zi somptuoase pân? la poteci glodoase.

Prima escal? a avut loc în vara anului 2002 în Nordul Bucovinei ?i al Basarabiei, în ?inutul Her?a, în Basarabia Istoric? (cea din Sud), teritorii române?ti care azi se afl? în Ucraina, al?turi de fostele teritorii poloneze, ceho-slovace ?.a., rupte ?i ele de la statele respective de c?tre „imperiul r?ului". Au urmat, de-a lungul anilor, Maramure?ul istoric din dreapta Tisei, apoi Gali?ia, Pocu?ia, Podolia, Transnistria, teritoriul de dincolo de Bug pân? în Caucazul de Nord, Ungaria, Carpa?ii Nordici din Slovacia, Polonia, Cehia, Austria, Carpa?ii Sudici, Valea Timocului ?i Voievodina din Serbia, Timocul bulg?resc, Balcanii aromânilor din Albania, Grecia, R. Macedonia, Bulgaria, istro-românii din Croa?ia ?i Slovenia, friulanii din Nordul Italiei ?.a. Ideea de a tip?ri un Album s-a n?scut mai târziu, în 2006, când adunasem o bun? parte de imagini ?i când mi-a venit o n?stru?nic? idee, s? fac României ?i românilor un cadou la cea de a 90-a aniversare a Unirii Basarabiei cu Patria-mam?, la 27 martie 2008, ?i a Marii Uniri, la 1 decembrie 2008. Dar când am f?cut primele estim?ri ale costurilor ce m? a?teaptau mi-a mai sc?zut din elanul romantic de român. Totu?i, m-am pornit la drum în c?utare de finan?are ?i, desigur, mai întâi la Bucure?ti, la cele dou? institu?ii bugetare c?rora ar fi trebuit s? le vin? în minte aceast? idee, s? elaboreze ?i ?? tip?reasc? o astfel de lucrare de promovare a culturii autentice române?ti în lume ?i de sprijin al dorin?ei românilor de pretutindeni s? p?streze cultura ?i tradi?iile na?ionale acolo unde ei s-au n?scut ca reprezentan?i ai etniei române ?i unde locuiesc în prezent nu din vina lor. R?spunsul a fost negativ pentru c?... n-a urmat niciun r?spuns. Când am pierdut orice speran?? c? voi fi ajutat s? realizez acest proiect românesc, în mine s-a aprins ?i mai tare dorin?a de a duce lucrarea la bun sfâr?it ?i de a face tuturor românilor un cadou din partea românilor basarabeni. ?i, la 27 martie 2008, a ap?rut acest album-monografic!

L.M.: - Prin ce locuri v-a purtat turneul de promovare a albumului fotografic?

V.?.: Cu albumul tip?rit am mers prin toate localit??ile ?i la to?i românii, ale c?ror fotografii au fost inserate în el. Trebuia s? duc lucrarea protagoni?tilor albumului pentru c? unii din ei, la primele întâlniri, m? întrebau ce funda?ie sau institut st? în spatele meu de vreau s? realizez un proiect de anvergur?, pe care, credeau ei, nu l-ar putea realiza un singur om. Unii m? suspectau c?-i cercetez în alte scopuri, cu mijloace financiare suspecte, trimis la ei de anumite organiza?ii pentru a-i scoate în eviden?? pe cei ce gândesc române?te, pentru a le stinge dorin?a de a mai fi români. S? nu crede?i c? doar sovieticii aveau fric? de adev?rul istoric românesc. Am întâlnit în Europa antiromâni mult mai înr?i?i decât cei din defuncta URSS. Dar am mers nu numai acolo unde am fost cu cercet?rile în primii ani. S-au ad?ugat multe alte drumuri, locuri ?i comunit??i române?ti, ?i nu numai din Europa. Am c?utat ?i urmele sutelor de mii de români c?zu?i la datorie în cel de Al Doilea R?zboi Mondial, de la suburbia Odesei pân? în Crimeea, Caucazul de Nord, Stepa Calmuc?, Cotul Donului, urme practic disp?rute ?i ca rezultat al neglijen?ei ?i al uituceniei statului român modern, ceea ce m-a pus pe gânduri dac? mai sunt români în fruntea statului român, suspectând de nu se vrea cumva s? dispar? ?i ultimii doritori din rândul românilor, r?ma?i la vatr?, de a-?i mai ap?ra, în caz de necesitate, ?ara ?i Neamul...

L.M.: F?r? t?gad?, prin acest album a?i f?cut ceea ce nu a putut face o institu?ie de profil. Dar cine dintre guvernan?i, funda?ii culturale, ambasade etc. din spa?iul românesc v-au oferit sprijin financiar sau barem moral?

V.?.: Laude ?i ofuri pozitive, am avut suficiente, am avut ?i premii, dar b?ne?ti mai pu?ine. Achizi?ii importante au f?cut B.N.R.-ul ?i Biblioteca Municipal? „B. P. Ha?deu" din Chi?in?u ?i înc? vreo doi-trei organiza?ii, care au f?cut achizi?ii mai mici. La ini?iativa doamnei Iuliana Gorea-Costin, originar? din Basarabia, responsabil? în cancelaria Guvernului român pentru rela?ia cu R. Moldova, se preg?tea un proiect de decizie pentru un premiu mai important ?i o achizi?ie de carte, dar când au aflat de aceast? inten?ie, cei din Departamentul pentru Românii de Pretutindeni s-au interpus s?-l fac? ei ?i la 18 luni de la lansare mi-au oferit, discret, o Diplom? de merit ?i un Premiu special pentru promovarea identit??ii etnice, cultural-lingvistice ?i religioase române?ti. Peste mai bine de un an de zile, pe 17 ianuarie 2011, primesc o scrisoare de la acest departament în care negru pe alb era scris: „...Am r?sfoit cu deosebit interes paginile albumului..., descoperind o lucrare de cercetare impresionant?, o contribu?ie remarcabil? la promovarea ?i valorizarea patrimoniului cultural-istoric românesc peste hotare. Apreciez în mod deosebit eforturile dumneavoastr? sus?inute de a realiza aceast? monografie ilustrat? a satelor române?ti din jurul României ?i doresc s? v? asigur de întreaga deschidere a institu?iei noastre fa?? de propunerea dumneavoastr? (de achizi?ionare a albumului - n.n.)...". Cu regret, n-a urmat nimic. Mai mult decât atât, atunci când am propus pe gratis D.R.P.-ului 25 de exemplare de album pentru a le transmite societ??ilor culturale române?ti din ??rile unde eu n-am putut ajunge, a fost sistat? orice rela?ie cu mine a acestui department. Am continuat eu s? îmbog??esc cu acest album alte comunit??i române?ti din lume. În privin?a sprijinului moral, l-am sim?it cu duiumul de la prieteni, ziari?ti, folclori?ti, cercet?tori etnografi ?i mul?i-mul?i al?ii. Am fost onorat cu peste 50 de prezent?ri ale albumului în diverse institu?ii publice, în diferite col?uri ale Europei ?i Canadei, la mai multe emisiuni radio ?i TV, albumul acumulând circa 150 de recenzii ?i cronici în mass-media din toat? lumea. Mai târziu, pe 25 martie 2012, D.R.P.-ul a convocat o întrunire la Grin?u?i, Râ?cani, cheltuind zeci de mii de euro, cu zeci de personaje ?i personalit??i, sosite la fa?a locului cu zeci de automobile. În cadrul acesteia i-a fost înmânat poetului Simion Pl?m?deal?, originar din acest sat basarabean, dar care din anul 1959 lucreaz? la minele de c?rbune din Kazahstan, ordinal Meritul Cultural în grad de Comandor, având la suflet o singur? carte, „Departe-aproape. 100 de poezii române?ti din Kazahstan", tip?rit? la Chi?in?u din mijloacele mele personale. L-am întâlnit pe poet în minele din stepa kazah?... La întrunirea de la Grin?u?i, nici m?car n-am fost invitat, ajungând acolo întâmpl?tor, fiind anun?at de fratele mai mic al poetului. Mie, bineîn?eles, nu mi s-a oferit cuvântul pentru c? nici nu eram programat s? fiu prezent acolo, în schimb mai to?i vorbitorii de la Chi?in?u, Ia?i ?i Bucure?ti îl vedeau pentru prima dat? pe poet ?i cartea sa acolo, la Grin?u?i, în sala de festivit??i a ?colii din sat. Iar toat? armata de jurnali?ti nu aveau de la cine smulge o vorb? despre poetul S. Pl?m?deal?, pentru c?-l v?zuser? pentru prima dat?. Noroc c? eram eu de fa?? ?i am salvat onoarea trimi?ilor Pre?edin?iei României. V?zând toat? manifestarea aceea m? gândeam: câte c?r?i ale lui Simion Pl?m?deal?, scrise în mina de c?rbune pe parcursul celor cinci decenii de munc? grea se puteau tip?ri cu aceast? sum? exorbitant? de bani ai contribuabilului român, irosi?i f?r? mil? doar pentru scopuri electorale viitoare. ?i acesta-i doar un caz...

L.M.: Cum prive?te doctorul în economie Vasile ?oimaru, actuala situa?ie economic? din Europa, România?

V.?.: Dac? ave?i în vedere crizele economice care au loc una dup? alta, p?i ele au fost ?i vor mai fi! Nu-mi apar?ine mie aceast? descoperire, care alc?tuie?te esen?a teoriei ciclurilor economice, lansat? în anii '30 ai secolului XX, a economistului rus N. Kondratiev, exterminat de bol?evici în 1938 pentru curajul de a privi cu al?i ochi dinamica economiei socialiste „în continu? cre?tere ". Mai r?u e atunci când aceste cicluri economice lovesc f?r? mil? doar în veniturile pensionarilor ?i ale bugetarilor, neatingând veniturile companiilor transna?ionale care au subjugat economia româneasc? în ultimele dou? decenii ?i care ?i-au rotunjit de-abinelea conturile bancare din Occident ?i Orient, conturi care se mai descarc?, par?ial, odat? la patru-cinci ani, în campaniile electorale devastatoare pentru românii simpli. Se pare c? doar pre?urile la gazele ruse?ti nu cunosc teoria ciclurilor economice ?i au o dinamic? pozitiv? continu?, nefavorabil? cet??enilor dar perfect favorabil? atât milionarilor ru?i, care în majoritatea lor nu sunt de etnie rus?, dar care poart? nume ruse?ti ?i vorbesc rusa mai bine ca ru?ii basarabeni, cât ?i în favoarea milionarilor români mul?i dintre care nu sunt de etnie român?, dar care poart? nume române?ti ?i vorbesc româna mai bine ca românii basarabeni. Unii oficiali români uneori însceneaz? crize diplomatice cu ru?ii, ca nu cumva s? se ieftineasc? gazele... Asta în loc s? se caute, pentru binele românilor, solu?ii optimale de apropiere de aceast? ?ar?, de z?c?mintele ei astronomice, de pia?a ei în genere, sau cel pu?in pentru a inaugura câteva zeci de cimitire române?ti pe întinsurile ei, ca s? nu mai întoarc? plugurile ruse?ti brazdele pline de oase române?ti. Doar nu noi, românii, vom fi aceia care vor reeduca ?i democratiza aceast? înd?r?tnic? ?ar? ?i na?iune.

L.M.: Ce efecte spera?i c? vor avea includerea R. Moldova în Uniunea European??

V.?.: Efectele ader?rii R. Moldova la U.E. vor fi majore ?i imediate: din clipa ader?rii presiunile estice de tot felul - militare, politice, diplomatice, energetice, financiare, lingvistice etc., se vor reduce la minimum, Prutul va deveni un râu ce une?te românii de pe ambele sale maluri ?i nu un râu-grani?? ce-i desparte. Dac? ?i Ucraina sau o parte din ea va adera la UE, apoi ?i cu românii din vestul Ucrainei se va întâmpla acela?i lucru. Indiferent ce se va întâmpla în viitor cu Uniunea European?, c?ci nici ea nu poate fi etern?, ca ?i U.R.S.S.-ul, românii vor r?mâne, în sfâr?it, împreun?. Chiar dac? UE este un proiect mai vechi al Kominternului (v? mai aminti?i de lucrarea lui Lenin din anul 1915 Despre sloganul Statelor Unite ale Europei?) azi integrarea european? este unica posibilitate de apropiere sau chiar unificare a românilor din fostele jude?e române?ti. Ca s? nu mai zic de alte oportunit??i imediate pentru moldovenii c?rora azi li se rup coastele sau li se fur? banii câ?tiga?i din greu pe întinsurile din est, unde se mai practic? ?i azi robia, cea benevol?.

L.M.: Care crede?i c? este cea mai important? calitate a neamului românesc? Dar marele lui defect?

V.?.: R?spund în ?apte cuvinte: „Un neam întreg nu poate avea defecte!" Noi, românii, zi ?i noapte trebuie s? ne mândrim c? facem parte dintr-un Neam care a supravie?uit milenii pe o insul? latin? înconjurat? de un ocean acid! Acest Neam nu poate fi blamat, dar se încearc? acest lucru prin diferite vicle?uguri mediatice. Cei ce ponegresc popoare, dac? nu se vor opri la timp, vor ajunge s? fie blama?i de cele 7 miliarde de p?mânteni de pe glob. Unii ne consider? chiar un popor uciga?, învinuindu-ne pe nedrept de diferite p?cate, inclusiv de genocid, uitând s? se uite sub propriul nas na?ional ?i s?-?i numere crimele ?i p?catele.
Etniile mari ?i cele mici sunt de la Dumnezeu. ?i tot de la Dumnezeu e ?i îndemnul ca etniile mari s? nu fie „etnovore", înghi?ând etniile mici. Uniunea Sovietic? a fost o adev?rat? râ?ni?? de tocat na?iuni. Ea a ?ters de pe întinsurile imperiului r?ului de 22,4 mln de km p?tra?i, prin diferite metode fasciste, bol?evice, kominterniste, mai bine de o sut? de etnii!... Dar i-a venit ?i ei rândul ?i, în 1991, a disp?rut de pe mapamond. Sârbii din fosta Iugoslavie nu recuno?teau drepturile na?ionale ale na?iunilor conlocuitoare, inclusiv ale românilor din Timoc ?i Banatul de Sud etc. ?i unde-i azi miniimperiul iugoslav? Sârbii au r?mas ?i f?r? de sârbii majoritari din Muntenegru, îns? nici acum nu recunosc drepturile na?ionale ale românilor timoceni. Îi va veni rândul ?i Federa?iei Ruse dac? nu-?i va revedea politica (de asuprire!) na?ional? a etniilor care mai vie?uiesc pe întinsurile ei.
Nici Ucraina nu are mari perspective favorabile cu politica ei imperial? fa?? de minorit??ile na?ionale, în primul rând fa?? de cea româneasc?, divizat? artificial în români ?i moldoveni...

L.M.: Ce idei, planuri, programe noi ave?i în agenda Dv?

V.?.: Cel mai important punct din agenda mea este cel legat de preg?tirea, tip?rirea ?i lansarea unui nou album, cu aceea?i tematic? : Românii din jurul României. Dup? lansarea primului album, au trecut mai bine de patru ani, perioad? în care am mai c?l?torit doar prin românime înc? 100 de mii de kilometri ?i am adunat materiale pentru un album de dou? ori mai mare ca volum ?i de trei ori mai bogat, calitativ, ca primul. Sper, s? tip?resc ?i s? lansez lucrarea pe 1 Decembrie 2013, la Alba Iulia, în ora?ul ?i în ziua când românimea va s?rb?tori 95 de ani de la Marea Unire. C?ci varianta electronic? a albumului, nu încape îndoial?, va fi gata pân? la data indicat?. ?i, dac? în urm?torii ani ajung la comunit??ile române?ti din Siberia, Australia, Noua Zeland?, etc. ?i dac? Dumnezeu îmi va lungi zilele pân? la centenarul Marii Uniri, la 1 Decembrie 2018, voi mai realiza un Album documentar, al treilea. În general vorbind, mai am proiecte pentru dou? vie?i ?i a treia, pentru realizarea c?rora nu mi-ar ajunge banii de la bugetele DRP ?i ICR luate la un loc...

L.M.: În final, dezv?lui?i-ne numele unor celebrit??i care ?i-au pus amprenta asupra personalit??ii ?i activit??ii dumneavoastr? de pedagog, economist, universitar, scriitor sau artist fotograf.

V.?.: Ceea ce sunt eu azi le datorez: lui Mihail Sadoveanu cu romanul s?u istoric - Neamul ?oim?re?tilor, a c?rui lectur?, nu m-a l?sat în pace patru decenii pân? n-am adunat o monografie de 500 de pagini cu 500 de documente: Neamul ?oim?re?tilor. 500 de ani de istorie; lui Ion Liliana MoldovanBazatin, conduc?torul ansamblului folcloric de dans popular HORA, în componen?a c?ruia am trecut cortina de fier de câteva ori ca s? v?d cum putreze?te capitalismul în Vest ca s? compar cu înflorirea socialismului dezvoltat în Est; lui Mihai Eminescu cu opera sa politic? ?i lui Constantin ?i Dinu Giurescu cu manualul lor de Istoria românilor, dup? prima lectur? clandestin? a c?rora m-a f?cut s? în?eleg cine sunt; acela?i rol l-a jucat pentru trezirea româneasc? ?i cre?terea mea intelectual? Cenaclul Flac?ra a lui Adrian P?unescu care mi-a adus în locuin?a de la etajul nou? de la Botanica, Chi?in?u, pentru prima dat? în via?? fermec?toarea Doin? a lui Mihai Eminescu, Doina care ?i pe mancur?ii no?tri na?ionali din cealalt? lume îi readuce la românism; lui Mihail Gorbaciov cu perestroika sa, care ne-a adus libert??i ?i ne-a deschis fondurile speciale de literatur? din Biblioteca Na?ional? ?i cea a Academiei de ?tiin?e; lui Paul Bran, care m-a convins c? nu exist? alt? ?ans? de supravie?uire ca Neam pentru românii basarabeni decât cea de revenire la Patria-mam?, România. ?irul celor cu amprenta poate fi prelungit, dar m? mai opresc la cei care de fapt au fost primii, adic? la p?rin?ii mei, ??rani gospodari f?r? de carte, n?scu?i în Basarabia ?arist?, înainte de Marea Unire, care au insistat ca m?car eu, mezinul, cel de al cincilea copil din familie, s? înv?? cât îmi pofte?te inima ?i care m-au ajutat pân? m-am însurat ?i, chiar pân? la cotiza?ia pentru apartamentul cu dou? camere din Chi?in?u...

L.M.: V? mul?umesc pentru amabilitatea de a participa la realizarea acestui interviu produs în pauzele dintre drumurile de 20 de mii de km din iunie-septembrie, 2012, pe care i-a?i parcurs pentru a aduna noi imagini despre românii din afara grani?elor române?ti.

A consemnat Liliana Moldovan[2]
----------------------------------------------------------------------

[1] http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_%C8%98oimaru

[2] Publicat în „A?ii români” http://www.asiiromani.com/exclusiv/14075-sa-ne-mandrim-ca-facem-parte-dintr-un-neam-care-a-supravietuit-milenii-pe-o-insula-latina-inconjurata-de-un-ocean-acid-interviu-cu-conf-univ-dr-vasile-soimaru.html footer