Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Petre Nicolae   
Duminică, 11 Noiembrie 2012 16:46
Stalin-2012, art-emisLocul argumentelor luat de lovitul cu pumnul în mas?

Dup? ce, zilele trecute, atât în Adunarea Parlamentar? a Consiliului Europei, cât ?i ministrul român de Externe, într-o declara?ie de pres?, ca ?i în unele publica?ii bucure?tene s-a evocat problema Tezaurului României, s-a consemnat o luare de pozi?ie ?i pe site-ul „Vocea Rusiei", care, dat fiind statutul acestuia, definit exact de titlul s?u ca exprimând opinia Kremlinului, este foarte important? ?i trebuie cunoscut? de cititorii no?tri, ca ?i de politicieni. Faptul devine aproape obligatoriu întrucât este o interven?ie ce ?ocheaz? înc? din primele rânduri, ea dep??ind atributele unui punct de vedere ?i devenind, pe m?sur? ce se parcurge textul, un avertisment dintre cele specifice Kremlinului bol?evic de la începutul anilor '50. Adic? din perioada în care se trecea u?or de la critici vehemente la amenin??ri violente, când arsenalul comentatorilor moscovi?i era impregnat de climatul R?zboiului Rece din momentele sale de vârf, când locul argumentelor era luat de lovitul cu pumnul în mas?, când for?ei cuvântului i se opunea direct for?a militar?, când unitatea unui stat, chiar „frâ?esc", era pus? în pericol de o simpl? mahmureal? a lui Stalin, când, înainte de toate ?i de orice, contau hegemonia sovietic? ?i sfera sa de influen??, tran?ate la Yalta de acela?i lider bol?evic, acompaniat cu brio de premierul britanic Winston Churchill ?i pre?edintele american Franklin D. Roosevelt.

A.P.C.E. a refuzat s? includ? în textul rezolu?iei o referire concret? la problema Tezaurului, a?a cum au cerut reprezentan?ii României.

Semnat de Valentin Mândr??escu, un nume ce apare frecvent în „Vocea Rusiei" când este vorba de probleme române?ti, articolul a fost publicat la 12 octombrie, ora 9.53 (ora Moscovei), cu titlul „Despre Tezaur, revizionism ?i programul PPE", el ?ocând prin faptul c?, între altele, leag? Tezaurul românesc de... Kosovo, Osetia de Sud ?i chiar de Siria, pentru ca, mai târziu, s? fie evocate ?i mi?c?rile secesioniste din... Sco?ia, Catalonia ?i Vene?ia. Înc? de la început, ca s? nu fie niciun dubiu asupra pozi?iei exprimate de „Vocea Rusiei", se precizeaz?: „Utilizarea problemei Tezaurului în cadrul disputelor politice interne din România este o tradi?ie interesant? ?i destul de veche. Diverse for?e politice particip? la un joc în care câ?tig? cel care reu?e?te s? «demonstreze» c? oponentul a cedat în fa?a Moscovei. Traian B?sescu îl acuza pe Adrian N?stase de «renun?are la tezaur», iar Antena 3 lanseaz? acuza?ii identice la adresa lui Mihai R?zvan Ungureanu. Ironic, nu-i a?a? A?a cum se întâmpl? de cele mai deseori, realitatea politic? este mult mai pragmatic? în compara?ie cu cea prezentat? în discursurile publice ale politicienilor. Exist? anumite restric?ii în privin?a lucrurilor pe care politicienii le pot spune sau face la nivel interna?ional,aceste limit?ri de natur? obiectiv? sunt aplicabile atât marilor puteri, cât ?i altor ??ri. Ceea ce au f?cut sau nu au f?cut Adrian N?stase, MRU sau Traian B?sescu a fost deseori dictat de circumstan?e care ?in de realitatea implacabil? a rela?iilor interna?ionale, aceast[ realitate fiind deseori invizibil? pentru ochiul liber. Cum se poate constata, fiecare paragraf ?i chiar fiecare fraz? se preteaz? la comentarii, ele con?inând afirma?ii dintre cele mai dure sau chiar neobi?nuite Europei acestui timp. Dar s? exemplific?m mai departe: „Problema Tezaurului nu este una economic? sau istoric?, ci una politic?. Comentatorii entuziasma?i excesiv de rezolu?ia Adun?rii Parlamentare a Consiliului Europei, prin care Rusia este chemat? s? negocieze cu «toate statele» în vederea restituirii unor «bunuri culturale», ar face bine s?-?i concentreze aten?ia asupra urm?torului detaliu: A.P.C.E. a refuzat s? includ? în textul rezolu?iei o referire concret? la problema Tezaurului, a?a cum au cerut reprezentan?ii României. Motiva?ia «oficial?» pe care delega?ia român? a prezentat-o presei este penibil?. Se spune c? men?iunea (men?ionarea - n.n.). Tezaurului a fost refuzat? din cauza faptului c? este «prea specific?». Rezolu?ia adoptat? de A.P.C.E. a fost foarte critic? la adresa Rusiei ?i extrem de specific?, particularizând o serie întreag? de acuza?ii, începând cu presupusele «derapaje» de la principiile democratice ?i terminând cu cazul Pussy Riot. În mod normal, A.P.C.E. ar fi inclus în rezolu?ie preten?iile tuturor ??rilor care au probleme asem?n?toare cu cea a Tezaurului, m?car pentru a irita Moscova. Motivul pentru care aceast? institu?ie european? s-a limitat la o recomandare generic? ?ine de o realitate geopolitic? implacabil?. Din perspectiva interna?ional?, Tezaurul face parte dintr-un imens ghem de probleme care au fost tran?ate definitiv ?i irevocabil în cadrul tratativelor de pace dup? încheierea celui de-Al Doilea R?zboi Mondial. Revizuirea oric?rui element, oricând (sau oricât? - n.n.) de mic sau insignifiant, are poten?ialul s? deschid? o veritabil? cutie a Pandorei în privin?a revizuirii la scar? larg? a rezultatelor r?zboiului, iar deputa?ii europeni, oricât de rusofobi ar fi unii dintre ei, momentan prefer? s? nu se joace cu focul".

„Tendin?ele revizioniste"

A?adar, autorul invoc? rezultatele celui de-Al Doilea R?zboi Mondial ?i tratatele ce au consfin?it încheierea lui. S? re?inem acest lucru, întrucât, în final, acelea?i fapte sunt abandonate sau ignorate! Pe urm?, el asociaz? parlamentarii europeni la ideea moscovit? privind rezolvarea problemei Tratatului, ceea ce este fals ?i contrazis chiar de reuniunea respectiv? a A.P.C.E.. „Vocea Rusiei" continu? astfel: „În ultimii ani, varii actori interna?ionali au înc?lcat cu bun? ?tiin?? câteva principii care au fost considerate inviolabile. De fiecare dat?, mai devreme sau mai târziu, violarea acestor principii a dus la o «reproducere în oglind?» a ac?iunilor unor for?e din Occident. De exemplu, se poate spune c? precedentul creat în Kosovo a deschis calea c?tre independen?a Osetiei de Sud. Probabil, unul dintre motivele pentru care o interven?ie militar? în Siria înc? nu a avut loc este legat de faptul c? mul?i factori de decizie con?tientizeaz? tipul de precedent care ar fi fost creat în aceast? situa?ie ?i modul în care acesta ar putea fi folosit de alte Mari Puteri. Se pare c? s-a ajuns într-o situa?ie în care exist? un consens tacit în privin?a necesit??ii de a evita crearea unor precedente care ulterior pot provoca consecin?e imprevizibile".

Mergând pe linia amintit? a leg?turilor aberante, for?ate ?i distorsionate, articolul ajunge la ceea ce el nume?te „Tendin?ele revizioniste pe care le manifest? unele for?e politice de la Bucure?ti", afirmând tran?ant c? acestea „sunt periculoase în primul rând pentru România. Statele din U.E. deja încep s? «scâr?âie» sub presiunea crescând? a mi?c?rilor secesioniste (Sco?ia, Catalonia, Vene?ia etc.) a c?ror for?? devine mai mare pe m?sura adâncirii crizei economice globale". Ca s? vezi cât de periculos este s? se evoce problema Tezaurului ?i unde se poate ajunge din acest motiv!

România - amenin?at? cu „secesiunea Transilvaniei"

Respectând faimosul adagiu, potrivit c?ruia sfâr?itul încoroneaz? opera, „Vocea Rusiei" preia locul liderilor bol?evici de la Kremlin, care, pân? mai ieri, nu se d?deau în l?turi de la nimic când voiau s?-?i impun? punctul de vedere. Cum se va vedea, România este amenin?at? f?r? nicio re?inere cu „secesiunea Transilvaniei", precedat? de o „autonomie" a aceluia?i teritoriu, a?a cum le-ar fi promis liderilor U.D.M.R. unii lideri ai P.P.E.. Totodat?, ca avertismentul s? fie luat în seam? ?i de Bruxelles, pe plan general i se flutur? Europei spectrul unui nou r?zboi mondial: „Revizuirea ansamblului de probleme care au fost închise dup? cel de-al Doilea R?zboi Mondial ar putea avea consecin?e nefaste pentru revizuitori, mai ales în contextul în care mul?i politicieni români î?i doresc din tot sufletul crearea unei Europe federalizate în care suveranitatea s? fie concentrat? la Bruxelles. Dac? birocra?ia bruxellez? poate impune un pre?edinte sau anula rezultatul unui vot popular, atunci ce o va împiedica s? redeseneze harta împ?r?irii teritoriale a unei federa?ii europene? Aceast? întrebare este cu atât mai valabil? în contextul declara?iei lui Kelemen Hunor, care sus?ine c? a ob?inut o «promisiune ferm?» din partea pre?edintelui PPE, Wilfried Martins, care s-a angajat s? sprijine includerea în programul PPE a «chestiunii autonomiei». Dorin?a de a implica Europa în calitate de arbitru autoritar în disputele interna?ionale pe care le are România, ar putea avea «efecte secundare» foarte costisitoare".

Cine va anula un eventual „Dictat de la Bruxelles"?

Textul „Vocii Rusiei" nu se opre?te aici, dup? aceast? amenin?are public? f?r? precedent la adresa României, dac? lu?m în seam? multe decenii trecute. El are ?i un post scriptum, în care este invocat numele lui Stalin ?i se afirm? c? el este cel care ne-a dat transilvania cadou la sfâr?itul r?zboiului ?i nu am rec?p?tat-o datorit? jertfelor ?i sângelui sutelor de mii de români c?zu?i pe frontul de Vest. Cum spuneam, finalul „Vocii Rusiei" este halucinant: „PS: Efectele Dictatului de la Viena au fost anulate prin voin?a lui Iosif Stalin, care le-a restituit românilor Transilvania de Nord. Cine va anula un eventual «Dictat de la Bruxelles»?".
A?a cum se constat?, „Vocea Rusiei" face la sfâr?it ?i bine plasat una dintre cele mai dure afirma?ii, ea sus?inând mai mult decât deschis c? UE va hot?rî soarta Transilvaniei în detrimentul „??rii mam?", dar, spre deosebire de trecut, când destinul teritoriului a fost schimbat de „T?tucul popoarelor", de data aceasta nu va mai avea cine s? fac? acela?i lucru! Culmea ironiei, mai înainte se invocau rezultatele ?i tratatele ce au pus cap?t r?zboiului - ele decizând inclusiv soarta Tezaurului - ?i au consfin?it noua ordine, chiar ?i cazul Transilvaniei, acum, acelea?i documente sunt respinse ori ignorate, în func?ie de interesele unei mari puteri precum Rusia.

Ordin f??i? ?i arogant de a lua pozi?ia de drep?i ?i a ?ine gura închis?

În peste 40 de ani de activitate jurnalistic? pe probleme interna?ionale, am avut extrem, extrem de rar ocazia s? citesc ?i s? comentez texte precum cel de mai sus. Atât eu, cât ?i al?i confra?i am avut aceea?i impresie: este vorba, în fond, de un ordin f??i? ?i arogant de a lua pozi?ia de drep?i ?i a ?ine gura închis? în fa?a puterii de la R?s?rit! footer