Revista Art-emis
Rodica Iliescu, o optimist? cronic? PDF Imprimare Email
Maria Diana Popescu   
Luni, 08 Noiembrie 2010 00:37
Iliescu RodicaMaria Diana Popescu: Stimat? Rodica Iliescu, īn 1970 v-a?i stabilit la Paris, a?i studiat la „Academia de Arte Frumoase" ?i a?i ob?inut īn 1974 licen?a acestei institu?ii de renume. Cum a?i reu?it s? pleca?i din Romānia acelor vremi?

Rodica Iliescu: Īn Romānia acelor vremuri nu existau, dup? cum ?ti?ii, prea multe posibilit??i:
- fuga, evadarea pur ?i simplu, cu riscul vie?ii ?i cel de a pune īn primejdie pe to?i cei apropia?i: familie, prieteni, colegi...
- s? te pui īn serviciul monstruoasei ma?in?rii a securit??ii;
- c?s?toria legal? cu un str?in, din dragoste sau nu. Eu am avut ?ansa imens? de a īntālni la timp un b?iat deosebit, sincer ?i determinat, care mi-a oferit Parisul f?r? ezitare, ?i care r?māne pentru tot restul vie?ii īn inima mea, de?i drumurile noastre s-au desp?r?it dupa cātiva ani...

- Ast?zi sīnte?i unul din membrii marii familii de arti?ti plastici parizieni ?i universali. Cīt de anevoios? a fost lupta pentru devenirea artistic?? Ce a?i sacrificat pe altarul artei?

- Este poate derutant, dar nu am perceput devenirea artistic? a mea ca pe o lupt?; a fost mai degrab? un val care m-a purtat... Energia, concentrarea, īndoielile, nop?ile albe, au fost mai mult o ofrand? decāt un sacrificiu. Desigur, acum cānd privesc īn urm?, regret c? nu am fost - ?i continui s? nu fiu - mai disponibil? pentru cei dragi...

- Ave?i un palmares extrem de bogat. Pute?i aminti, v? rog, pentru cititorii no?tri, cīteva din premiile ?i distinc?iile care v-au amprentat ascensiunea?

- S? zicem: Premiul de Onoare la Grand Palais 1986, Medalia de Aur la Aix-en-Provence, 1988, Medalia de Aur la Festivalul Interna?ional de Art? Contemporan? Montreux, 1988, Cet??ean de Onoare al Republicii Montmartre, 1987, portretul M. S. Regele Mihai, Cet??ean de Onoare al Municipiului Rāmnicu Vālcea...

- Condi?ia artisului romān stabilit īn afara grani?elor difer? de cea a artistului de acas??

- Desigur, cānd vii din afar? īntr-un sistem deja existent, la talent egal trebuie s? depui un efort de īn?elegere, adaptare ?i afirmare mai puternic decāt un artist „local"; pe de alt? parte, īn multe ??ri printre care ?i Fran?a, nu exist? organisme gen Uniunea Arti?tilor Plastici, care s?-i asiste pe arti?ti; trebuie s? te descurci singur, dar acest handicap poate deveni un avantaj, un stimulent, care te oblig? s? te dep??e?ti, s?-?i provoci norocul. Din fericire, īn ziua de azi, grani?ele administrative sau culturale se estompeaz?; arta, prin īns??i tendin?a sa spre universalitate, a fost dintotdeauna un factor major īn banalizarea frontierelor de orice natur?.

- Extraordinarul limbaj plastic folosit de c?tre dumneavoastr? a atras ochiul iubitor de īnalt? rānduial? al fostului suveran al Romāniei, Mihai I, care v-a pozat īmpreun? cu so?ia sa Ana, de?i refuzase, afl?m din biografia dumneavoastr?, cu un timp īn urm?, penelul reputatului Corneliu Baba.

- Desigur, este cel mai marcant eveniment din cariera mea, o surs? de emo?ie permanent? pentru tot restul vie?ii, cu atāt mai mult cu cāt nu avusesem īnc? niciodat? privilegiul de a-i contacta sau a-i īntālni pe Majest??ile Lor, ?i decizia de a m? alege le-a apar?inut. Cred c? Maestrul Baba a avut, īn momentul īn care l-a solicitat pe M. S. Regele Mihai, dezavantajul de a fi fost pictorul oficial al fostului regim.

- Brāncu?i spunea: „Eu am f?cut piatra s? cānte pentru Omenire". ?tiu c? ?i dumneavoastr?, pictorul Rodica Iliescu, a?i f?cut pīnzele s? cīnte lumii, cu sfin?enia valorii. Care ar fi teritoriile pe care le-a colindat ?i fascinat arta dumneavoastr?? Aminti?i, v? rog, cīteva din expozi?iile personale ?i de grup.

- Saloanele de la Grand Palais, īn care sānt Societara, Galerie des Amis des Arts Aix - en - Provence, 1987, Festivalul Artelor Grafice Osaka, 1988, Montserrat Gallery New York , 1995, Aström Gallery Stockholm ,1997, Muzeul Na?ional Yervan, 2000, The One Xintiandi Club, 2005, Palatul Episcopiei Rāmnicu – 2004, Vālcea, Festivalul Interna?ional de Art? Dubai, 2007, Pekin 2008...

- Stimat? Rodica Iliescu, s? intr?m īn miezul de aur al spiritului. Gīnditori precum Nietzsce, Sfīntul Pavel, Joseph de Maistre au avut geniul provoc?rii ?i au creat sisteme de gīndire care nu īnceteaz? nici azi s? ne seduc?. Artistul, gīnditorul de azi mai e dispus sa fie un spirit f?r? m?sur? īn legitimarea convingerilor sale artistice?

- Este cert c? spiritul artistului tinde īn mod natural spre transgresarea barierelor; „il est interdit d'interdire", spunea Jean - Paul Sartre. ?i eu cred ca artistul nu are nevoie s? se justifice, ci s? capteze, s? conving?, s? fascineze.

- „Nu exist? om de caracter care s? nu tind? spre o anume exagerare", spunea, Maistre, gīndindu-se la sine. Care ar fi exager?rile artistului postmodern, ale genera?iei tinere care vine zgomotos din urm?, ?i care , īn parte, frizeaz? ridicolul?

- Este un subiect delicat, conflictul īntre genera?ii exist? de cānd lumea, tineretul intr? īntotdeauna īn aren? cu exces de energie. Īn fiecare gen de expresie artistic? exist? scāntei de geniu ?i multe de?euri, pe care numai timpul le va decanta. Tot ce este inovator poate ?oca (p?māntul e rotund, „epłr si muove", Turnul Eiffel, Salonul „respin?ilor" etc). S? nu uit?m c? azi arta a devenit un bussiness, intervin termeni de marketing, studiu de pia??, rentabilitate, etc., cum s? nu fie deruta?i cei tineri? Īn ceea ce m? prive?te, eu conturnez ce nu-mi corespunde ?i nu judec pe nimeni; timpul este cel care face selec?ia.

- Cum a?i reu?it s?-i face?i pe contemporani s? priceap? efectele „divine" ale artei dumneavoastr??

Am fost sincer? cu mine, cu universul meu interior; mi-am urmat impulsurile, inspira?ia... efectul a venit treptat, de la sine, ?i s-a afirmat īn timp.

- „Arta pur? este o rug?ciune, ?i eu ?tiu c? rug?ciunea romānilor no?tri e o form? a medita?iei, a emo?iei - adic? o... tehnic? artistic?, filosofic?", afirma Brāncu?i la vremea sa. Haide?i, v? rog, s? teoretiz?m īmpreun? conceptul de emo?ie artsitic? īn lucr?rile dumneavoastr?.

- Ah, teoria! Tendin?a spre sacru este desigur prezent? īn orice form? de emo?ie; īn tablourile mele emo?ia este mai degrab? oniric?, nu se ?tie unde se opre?te prezentul real ?i unde se intr? īn vis. Impresiile profunde din copil?rie, pe fond de mireasm? de foi de nuc, reveriile mele de feti?? despre ce putea fi Parisul, confruntarea cu o realitate somptuoas?, cred c? toate aceste elemente duc, īn arta mea, la atmosfera plin? de poezie care alterneaz? cu rigoarea grafismului puternic, īntret?iat de cāte un simbol sau o pat? de culoare violent?, care treze?te retina, am r?spuns la īntrebare?

Maria Diana Popescu- Am avut posibilitatea vizitei īn atelierul dumneavoastr? virtual. Multe lucr?ri mi-au atras aten?ia īn mod special. A face art? iubind, a tr?i iubirea artei, iat? o trud? de mare valoare, aceasta este sintagma care vi se potrive?te. Ce anume a?i pus la facerea lucr?rilor, de ?ī?neasc ?i se profileaz??

- Am pus sinceritate, rigoare, sfial?, obr?znicie, pudoare, iubire, īnc?p??ānare de olteanc?, māna ?i pensula īn vopsele, nop?i nedormite pe care nu le-am sim?it, sete de absolut.

- Consider c? artistul nu este numai un spirit preocupat de materia pe care o īnsufle?e?te pentru privitor...el este īnainte de toate un om cu aspira?ii ?i cu fr?mīnt?ri. A?adar, stimat? Rodica Iliescu, cine sīnte?i dincolo de ?evalet, dincolo de tr?s?tura de penel?

- Sunt o femeie integr?, dispersat?, responsabil?, incon?tient?, plin? de certitudini ?i īndoieli, iubesc natura, oamenii, armonia, ?i m? īnc?p??ānez s? r?mān cronic optimist?.

- La final, v? rog, un gīnd pentru cititorii no?tri, pentru romānii de acas?.

- Fiecare om ī?i poart? cu sine propria biseric?. Eu cred c? nu m-am īnstr?inat de a mea, de?i c?ile vie?ii mele sunt atāt de complicate. M? mi?c? īntotdeauna aten?ia cititorilor, cunoscu?i sau anonimi, ?i le trimit tot ce e mai bun īn mine, sperānd s? g?sesc un ecou īn sufletele lor. footer