Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ion Coja   
Miercuri, 24 Octombrie 2012 21:44
Petre ?u?ea-art-emisMemoriu adresat Ministrului de Interne în februarie (?) 1989

Stimate tovar??e Ministru,
Subsemnatul Ion Coja, lector la Facultatea de filogie, membru al Uniunii Scriitorilor din România, v? rog s? binevoi?i a lua în considera?ie urm?toarele în leg?tur? cu ancheta pe care în momentul de fa?? organele de securitate o fac în jurul domnului Petre ?u?ea:
Îl cunosc de aproape 20 de ani pe domnul Petre ?u?ea, de câ?iva ani fiindu-i chiar prieten apropiat. Ceea ce m-a atras la domnia sa au fost, în primul rând, dou? calit??i evidente: inteligen?a fermec?toare ?i patriotismul f?r? margini. La fel, multor prieteni ?i colegi le-am f?cut cuno?tin?? cu dl Petre ?u?ea, spre a se bucura ?i ei de spectacolul inegalabil al acestei inteligen?e sc?p?r?toare, care a intrat de mult în legenda vie a Bucure?tiului. M-am sim?it dator s? ?i scriu despre dânsul, printre altele f?cându-l personaj principal în romanul Salonul de reanimare depus spre publicare la Editura Cartea Româneasc?. Prezint în acest roman con?inutul unor lungi discu?ii purtate cu domnul Petre ?u?ea de-a lungul anilor. Fire?te, soarta personajului meu nu-mi este indiferent? ?i acesta este un motiv în plus ca s? m? adresez Domniei Voastre. De altfel, cei care au scris despre Petre ?u?ea extrem de elogios, în pres? sau în c?r?ile lor, nu sunt pu?ini, începând cu Eugen Barbu sau Costache Ol?reanu ?i terminând cu Emil Cioran.

În prim?vara anului 1977, „Europa liber?" a anun?at la buletinul de ?tiri aderarea domnului Petre ?u?ea la „grupul Paul Goma". Urmare a acestui anun? provocator, domnul Petre ?u?ea a fost anchetat de Securitate, anchet? încheiat? cu perchezi?ionarea locuin?ei ?i confiscarea tuturor manuscriselor din cas?: circa 1000 (o mie) de pagini. Petre ?u?ea a resim?it acea anchet? ca pe o jignire personal?. Dac?-mi îng?dui?i s?-l citez, Petre ?u?ea era sup?rat pe cei de la Securitate c?, dup? atâ?ia ani ?i dup? atâtea anchete f?cute în jurul s?u, tot nu au reu?it s?-l cunoasc?.

P?rerea mea este c? domnul Petre ?u?ea nu este capabil s? intre în grup cu nimeni, fiind o personalitate extrem de original? ?i de puternic?. Din câte ?tiu, nici aderen?a sa la mi?carea legionar? - care i s-a repro?at în anii '50, nu a fost o înregimentare propriu zis?, efectiv?, tradus? prin fapte ?i ac?iuni.

Atunci, în 1977, m-am sim?it dator, ca membru de partid ?i ca om de cultur?, s? fac cunoscute autorit??ilor noastre p?rerea mea despre domnul Petre ?u?ea ?i ancheta desf??urat? asupra sa, anchet? pe care am considerat-o pripit? ?i neavenit?. M-a mirat foarte mult c? organelor de securitate nu le era cunoscut dispre?ul neascuns pe care d-l ?u?ea l-a avut întotdeauna pentru „Europa liber?" ?i, în general, pentru politica Occidentului. Cu atât mai mult c? a-l cunoa?te pe Petre ?u?ea nu este pentru nimeni greu, fiind dânsul un om extrem de sociabil, dornic de vorb?, care nu are nimic de ascuns.

Domnul Petre ?u?ea este un gânditor na?ionalist, un patriot f?r? de întoarcere de pe acest drum. În anii '50 a avut de suferit de pe urma acestei naturi a dumisale. Erau anii de ocupa?ie sovietic?, anii în care ministerul de interne era condus de oricine, numai de români nu! Ani când partidul însu?i lupta pentru a deveni un partid propriu zis românesc.

De aceea, domnul Petre ?u?ea a resim?it cu mare satisfac?ie dovezile c? guvernul ?i partidul nostru devin române?ti, ale poporului român, ale României. Aceste dovezi, care au sporit brusc dup? anii 1964-65, l-au determinat pe d-l Petre ?u?ea s? se adreseze, în 1968, cu un lung memoriu c?tre Pre?edintele ??rii, memoriu prin care a încercat s? se fac? util conducerii de partid ?i de stat, politicii noastre de independen?? na?ional?.

Pentru cine vrea s? afle ce crede Petre ?u?ea despre cele ce se petrec în România, ar fi suficient s? citeasc? acel memoriu ?i s? vad?, dup? 20 de ani, c? el coincide, prin propunerile f?cute, cu înf?ptuirile cele mai de seam? ale societ??ii noastre în ace?ti ani. Ceea ce, fire?te, îi d? domnului ?u?ea o satisfac?ie deosebit?.

Cunosc con?inutul acestui memoriu din relat?rile domnului ?u?ea ?i ale domnului Simion Ghinea. Ideile de care era însufle?it, ca s? nu mai vorbesc de inten?ii, sunt idei ?i inten?ii care nu fac din Petre ?u?ea un opozant la politica Partidului nostru, ci, dimpotriv?, un sus?in?tor. Am avut lungi discu?ii cu dl Petre ?u?ea despre cele ce se petrec în lume ?i mai ales în ?ar?, despre persoana Pre?edintelui ??rii etc. N-am fost întotdeauna de acord între noi, cum n-am fost totdeauna de acord nici cu ce se petrece în lume ?i în ?ar?. Uneori din pricina unor informa?ii gre?ite pe care le de?ineam, alteori gre?ind noi, alteori având dreptate. Ceea ce a animat de fiecare dat? aceste discu?ii a fost dorin?a vie a d-lui Petre ?u?ea de a afla ve?ti bune despre ?ar?, despre lucrurile ?i faptele din ?ar?. Personal, în aceste discu?ii, deseori am exagerat ve?tile bune, ?tiind c?-i fac pl?cere. În acela?i scop l-am plimbat deseori prin Bucure?ti ca s? se bucure de înnoirea Capitalei ?i l-am v?zut fericit c? Bucure?tiul devine o metropol? „cum nu sunt nici Berlinul, nici Moscova", ora?e pe care le-a cunoscut mai bine în tinere?ea sa. „Numai socialismul putea s? fac? astea! Numai socialismul putea s? investeasc? atât de mult în lucr?ri publice", mi-a spus domnul ?u?ea de nenum?rate ori.

În sesizarea ce am adresat-o în 1977 organelor de securitate, îmi permiteam s? atrag aten?ia asupra valorii manuscriselor confiscate. Cunosc cam tot ce a scris domnul Petre ?u?ea ?i, cu puterile mele limitate, am încercat s?-l ajut, fie pentru a le publica, fie pentru a le continua. O parte din aceste manuscrise se afl? la Editura „Cartea Româneasc?", altele am încercat, f?r? succes, s? le public prin editura Nagard a domnului I.C.Dr?gan. Probabil c? în pu?inii ani care-i mai are de tr?it, domnul Petre ?u?ea n-o s?-?i vad? publicat? nici una din c?r?ile sale. Domnia sa nici nu ?ine foarte mult la asta. M-a avertizat c? m? las?, prin testament, s? fiu, împreun? cu domnul Marcel Petri?or, editorul scrierilor sale, post-mortem. M-am sim?it onorat de aceast? încredere.

Nota bene: în aceste scrieri nu exist? nici o referin?? politic? sau de istorie politic?. Sunt eseuri filosofice ?i estetice, ale unui om extrem de citit, de inteligent. Sunt unul dintre cei care încearc? s?-l ajute pe acest venerabil b?trân lipsit de familie s?-?i tr?iasc? ultimii ani de via?? în a?a fel încât, peste ani de zile, s? nu ne fie ru?ine de soarta sa. Acest ajutor a c?p?tat diverse forme. În ultimele luni, lovit de neputin?a de a mai ie?i din cas? neînso?it, domnul Petre ?u?ea are nevoie de un înso?itor. A încercat s? tocmeasc? o persoan? pl?tit? care s?-i aib? de grij? câteva ore pe zi, s?-l îmbrace, s?-l înso?easc? la plimbare... N-a g?sit. În aceste condi?ii, eu ?i al?i apropia?i ai s?i, ne-am gândit s?-l d?m în grija unor tineri care, cu rândul, s?-l scoat? la plimbare. Eu i-am recomandat doi studen?i, Marcel Petri?or a adus ?i el un tân?r, de profesie muzician, Ioan Alexandru a trimis ?i el un tân?r, la fel ?i Liviu Petrina.
Dom,nul Petre ?u?ea a fost foarte emo?ionat c? se g?sesc asemenea tineri, genero?i ?i omeno?i, în stare de acest sacrificiu. Personal i-am prezentat acest gest tineresc ca pe înc? o dovad? c?-n societatea româneasc? valorile specific române?ti, Omenia, nu dispar. Ci dimpotriv?. Se înt?resc.

Când, în vara anului trecut, stând de vorb? la Paris cu Emil Cioran despre Petre ?u?ea, i-am povestit cât de mul?i sunt tinerii care-l îndr?gesc pe Petre ?u?ea, Emil Cioran s-a ar?tat foarte mirat, a?a ceva la Paris fiind de neconceput. ?i m-a rugat s?-i transmit lui Petre ?u?ea „invidia" sa.

Din nefericire, faptul c? s-au g?sit ace?ti tineri de suflet, de adev?rat? omenie, care s?-?i sacrifice timpul f?r? nici un câ?tig, altul decât satisfac?ia unui comportament uman, a stârnit suspiciunea organelor de securitate care un ini?iat ?i dus pân? la cap?t o vast? anchet? în jurul d-lui Petre ?u?ea ?i a persoanelor care îl viziteaz?, anchet? care a ajuns la concluzia c? locuin?a domnului Petre ?u?ea este „un cuib de legionari", c? domnul Petre ?u?ea face prozelitism legionar, preg?tind ac?iuni anti-guvernamentale ?.a.m.d.

Felul cum s-a desf??urat ancheta nu onoreaz? institu?ia în a c?rei subordine se afl? autorii anchetei. Tinerii ancheta?i au fost supu?i unor lungi interogatorii, amenin?a?i, jigni?i. Li s-a pus la îndoial?, f?r? nici un temei, sim??minte profunde, care le-au orientat pân? acum via?a ?i, probabil, le-o va orienta ?i în viitor. Elanul lor generos n-a g?sit nici o urm? de în?elegere. Gestul lor, care onoreaz? tineretul nostru, a fost interpretat în modul cel mai gre?it cu putin??. În cursul anchetei le-a fost dat s? aud? proferându-se înjur?turi grosolane la adresa unor oameni cu care cultura noastr? se mândre?te: istoricii A. Mu?at ?i I. Ardeleanu, poetul Ioan Alexandru ?i al?ii.

Cele spuse mai sus despre Petre ?u?ea se potrivesc ?i domnului Simion Ghinea, pomenit ?i el în timpul anchetei ca „alt bandit". Am înv??at multe de la Petre ?u?ea ?i Simion Ghinea ?i în primul rând am înv??at s? în?eleg mai bine vremurile pe care le tr?im, s? le raportez mai exact atât la ce a fost înainte, cât ?i la ce se petrece în alte p?r?i ale acestei lumi! E p?cat c? oameni ca ei nu au acces la mijloacele de propagand?, c?ci ceea ce ar avea de spus sunt lucruri cu o eficien?? educativ? extrem de mare, de care ar avea nevoie mul?i tineri, care se am?gesc azi prea u?or în mrejele propagandei occidentale. Discu?iile ce le-am purtat cu domnii Petre ?u?ea ?i Simion Ghinea m-au ajutat mai mult ca orice s? în?eleg minciuna propagandei occidentale. Întotdeauna am regretat c? propaganda noastr?, în replic? la cea occidental?, nu utilizeaz? argumente de soiul celor pe care le-am discutat cu Petre ?u?ea ?i Simion Ghinea. (lipsesc din ciorna p?strat? paginile 9 ?i 10) [...] c? n-ar strica s? verifica?i ?i suspiciunea mea cu privire la buna credin?? a celor sau a celui care a orientat anchetarea acestui „caz" de o manier? care, dac? altele ar fi fost persoanele implicate, ar fi putut duce la ivirea unui subiect gras pentru „Europa liber?". Dac? ar fi fost altcineva în locul lui Petre ?u?ea, e posibil c? s-ar fi sim?it constrâns s? devin? un „opozant", de care s? se vorbeasc? la „Europa liber?". Petre ?u?ea n-o va face niciodat?! C?ci el dac? se poate în?ela în privin?a detaliilor, în esen?a sa fenomenul românesc de ast?zi îi satisface imensul s?u orgoliu de român, ceea ce îl face s? se numere printre cet??enii cei mai loiali ai R.S.R.. Aceast? loialitate o are de înv??at oricine se apropie de Petre ?u?ea printr-un contact uman normal.

Cu n?dejdea c? m? fac astfel util tuturor celor implica?i în aceast? poveste, v? rog s? lua?i cuno?tin?? de încrederea deplin? ce o am în cei care conduc dificila munc? de ap?rare a securit??ii nostre de stat ?i na?ionale, a independen?ei române?ti. Din aceast? încredere a pornit imboldul scrierii acestor pagini cu care sper c? nu v-am inoportunat.
Ion Coja

1. Mult mai convenabil pentru toat? lumea ar fi ca unul dintre tinerii plini de zel care au participat la anchet? s? ia asupra sa, ca sarcin? de servici, îngrijirea domnului Petre ?u?ea, în locul tinerilor pe care ancheta i-a alungat din preajma nevoia?ului b?trân.
2. Ei n-au tr?it niciodat? în condi?ii atât de precare cum tr?iesc Petre ?u?ea sau Simion Ghinea, iar dac? sunt pensionari, apoi au pensii mult mai mari, r?splat? pentru cât r?u au f?cut ?i ar mai face acestei ??ri.
3. Înseamn? lips? de experien??, poate chiar de aptitudini profesionale. Dar mi-e team? c? mai înseamn? ?i incapacitate sufleteasc? de a concepe sacrificiul de sine, ceea ce mi se pare total incompatibil cu statura moral? a unui lupt?tor în rândurile for?elor de securitate ale ??rii.

Post scriptum septembrie 2012:

Petre Burlacu: Domnule profesor, ce v? face s? publica?i acest text dup? mai bine de 20 de ani?

Prof. Univ. dr. Ion Coja: Textul de mai sus este numai ciorna, scris? de mân?, care mi-a r?mas. Textul dactilografiat ?i expediatProf. Univ. Dr. Ion Coja c?tre ministrul de atunci al Securit??ii cred c? prezint? unele mici modific?ri, pe care obi?nuiam s? le fac de obicei când rescriam textul la ma?in?. Textul trebuie s? se afle prin vreo arhiv?. Am tot sperat s? g?sesc o copie a dactilogramei. Neg?sind-o, mi-am zis c?, faute de mieux, decât nimic, e bun? ?i ciorna asta s? vad? lumina Internetului. Am mai vorbit de acest memoriu, de ancheta securit??ii, a?a cum se în?elege ?i din memoriu. Precizez c? acest memoriu l-am scris când am aflat de anchet? c? este în plin? derulare, a?teptam s? fiu ?i eu chemat, m-am dus cu memoriul meu la Uniunea Scriitorilor ?i i l-am dat lui Dumitru Radu Popescu, ultimul pre?edinte autentic al Uniunii. Am contat pe el c? se va implica ?i am calculat bine. Nu ?tiu nici pân? azi ce a f?cut, ce n-a f?cut D.R.P.-ul, dar ancheta s-a oprit, studen?ii au fost l?sa?i în pace, iar Uniunea Scriitorilor a pl?tit unui angajat s? se îngrijeasc? de nevoile lui Petre ?u?ea. A fost fain de tot domnul academician.

P. B.: Care au fost tinerii pe care i-a?i recomandat dumneavoastr??

I.C.: Erau Marian Munteanu ?i Mihai Gheorghiu, studen?i în grupa pe care eu, ca membru P.C.R. ?i cadru didactic, o p?stoream, ca un fel de diriginte. Mi se pare c? m? numeam îndrum?tor de grup?. O singur? dat? mi s-a acordat aceast? încredere ?i a fost ca un semn de undeva de sus, c?ci în grupa aceea am dat peste cei doi viitori lideri ai Ligii Studen?ilor. I-am dus la ?u?ea, iar ei, la rândul lor, au dus al?i colegi, pe Mircea Gherbove?, Mugur Vasiliu ?i al?ii. La fel au f?cut ?i ceilal?i tineri, au mai adus al?i colegi. Dar din dar... Câ?iva studen?i de la Medicin? a adus ?i Mihai Neagu Basarab, pe care v?d c? nu l-am pomenit în ciorna memoriului. În total s-au adunat un num?r de vreo 15-20 de tineri. Fiecare, când îi venea rândul cam o dat? pe s?pt?mân?, st?tea cu domn profesor o juma de zi. ?u?ea era încântat c? are pe cine s? catehizeze, iar tinerii au fost la în?l?imea amfitrionului. Gestul lor trebuie p?strat în con?tiin?a public? româneasc?. Este un gest care apar?ine istoriei, care onoreaz? con?tiin?a româneasc?. Cred c? cineva ar merita s?-i caute pe to?i ?i s? le adune amintirile! Repet: când i-am povestit lui Emil Cioran, în vara lui 1988, despre ace?ti tineri, a r?mas foarte încântat. Printre alte comentarii a fost ?i acesta: ace?ti tineri din Bucure?ti confirm? încrederea lui Mircea Eliade în tineretul din Estul Europei, din România în mod special.

P. B.: Cum vede?i acest text dup? 20 de ani?

I.C.: Transcriindu-l pentru publicarea pe Internet, l-am recitit acum prima oar?... Sunt u?or mirat c? în acel memoriu am emis ipoteza unui sabotaj în interiorul Securit??ii legat de aceast? anchet?. Am avut mare dreptate. În loc securitatea s? se ocupe de cei care preg?teau tr?darea ?i dezastrul de peste câteva luni, din decembrie 1989, ni?te securi?ti am?râ?i îl anchetau pe un b?trân minunat ca om ?i ca român ?i pe ni?te tineri de mare isprav?, b?gându-i în sperie?i cu fel ?i fel de amenin??ri. Incompeten?i sau diversioni?ti? Oricum, nu-?i meritau leafa pe care o primeau s? apere ?ara. Nu-?i trebuia mult? minte ca s? pricepi c? ?u?ea nu era un pericol pentru nimeni. Dar î?i trebuia o inim? de român. ?i a?a ceva nu au avut mul?i dintre cei care au mâncat pâinea alb? a securit??ii.

P. B.: Ce este cu acel memoriu depus de Petre ?u?ea în 1968?

I.C.: ?u?ea îl pomenea deseori, de regul? pentru a sublinia c? ce se întâmpl? în economia româneasc?, în industrie îndeosebi, sunt lucruri preconizate de legionari, în programul lor economic, dac? pot spune a?a! Era un memoriu de sus?inere a ideii de industrializare a României, cu propuneri ?i argumente de ameliorare a politicii demografice ?i altele. Conform proiectelor interbelice discutate în cercurile legionare, în 1980 România trebuia s? aib? o popula?ie de 40 de milioane ?i o industrie puternic?, f?r? de care nu se putea concepe o Românie suveran?. Memoriul a fost trimis de la CC al PCR la Academia Român?, spre a fi evaluat de speciali?ti. Dup? ?tiin?a mea, o copie a acelui memoriu se afl? acum la unul dintre tinerii care l-au frecventat pe ?u?ea în condi?iile amintite mai sus. L-a ob?inut dup? 1990... O s?-l caut ca s? public?m textul, acel memoriu ne va ajuta s? în?elegem fr?mânt?rile prin care a trecut sufletul, con?tiin?a civic? a lui Petre ?u?ea, care avea toate motivele s?-i dispre?uiasc? pe guvernan?ii comuni?ti. ?i-a c?lcat pe inim? scriind acel memoriu, dar gestul s?u era al unui veritabil na?ionalist. Guvernul, chiar dac? încape pe mâna adversarilor politici, trebuie ajutat s? performeze, dac?-mi îng?dui acest cuvînt care nu-mi place nici cu poli?ia! România ?i poporul român nu au culoare politic?! A?a au gândit legionarii ?i atunci când Antonescu a intrat în razboi! O mul?ime de legionari s-au înrolat voluntari, ?ara era la nevoie! În plus, cum spunea Simion Ghinea, dac? r?mâneau la guvernare al?turi de Mare?al, legionarii ar fi sus?inut pân? la moarte ideea Cruciadei anti-bol?evice!... Cine ?tie? Cu câteva sute de mii de legionari pe frontul de Est, poate altfel se încheia Cruciada!... Oameni serio?i legionarii, nu ca haimanalele de azi, care î?i dau unii altora peste mân?, nu cumva s? duc? guvernul pân? la cap?t un proiect ?i s? ob?in? astfel capital politic! Electoral!

P. B.: Publicarea acestui text ar putea fi interpretat? ca o laud? de sine. Nu miroase a bine!

I.C.: Este posibil acest efect, dar nu asta am urm?rit! Dac? a? avea astfel de sl?biciuni, publicam de mult acest text. ?i înc? multe altele! Când se va deschide arhiva PCR, blocat? din motive stranii, se vor g?si acolo vreo dou?zeci de memorii pe care le-am depus eu!
Am ajuns la o vârst? destul de înaintat?. Puteam de mult s? fiu oale ?i ulcele. Nu m-ar fi deranjat c? acest text ar fi r?mas pentru vecie necunoscut!... Din fericire, am motive medicale s? trag n?dejde c? mi se vor acorda câteva minute de prelungire a meciului... Le voi folosi l?sând de-o parte modestia, ar fi fals? modestie! La Vérité avant toute chose...

P. B.: V? ve?i scrie memoriile?

I.C.: O bun? parte din memorii sunt în Marele Manipulator, carte recent tip?rit?... Voi mai scrie ?i alte memorii, dar nu pentru a fi publicate postum, ci le voi publica pe Internet pe m?sur? ce le voi scrie. Voi publica curând ?i dosarul meu de Securitate. M? supun astfel verific?rii ?i judec??ii celorlal?i, inclusiv a celor care vor fi cuprin?i în aceste memorii... Fire?te, care mai sunt în via??. Sunt atât de mul?i cei care nu mai sunt... Unde sunt?!

P. B.: O ultim? întrebare: ce este cu cele trei texte numerotate 1, 2, 3?

I.C.: Fac parte din ciorn?. Au fost intercalate în textul final, dactilografiat, probabil în textul din cele dou? pagini de ciorn? care s-au pierdut. E interesant mai ales textul (2), prin care m? refer, probabil, la tor?ionarii ?i liderii politici din anii când au zburdat la Bucure?ti cominterni?tii Anei Pauker! Acum tot ei fac c?r?ile, adic? le m?sluiesc cum vor, în jocul la cacialma care se nume?te democra?ia româneasc? de dup? decembrie 1989! Nu cred c? am fost premonitoriu, ci am interpretat corect disiden?a, a?a zisa disiden?? a unuia ca Brucan. M? tulbur? fraza „cât r?u au mai f?cut ?i ar mai face acestei ??ri"! Ar mai face... I-am sim?it bine c? sunt în stare de orice. ?i au dovedit c? sunt în stare s? dep??easc? ?i cele mai pesimiste, mai catastrofice scenarii!

A consemnat Petre Burlacu footer