Revista Art-emis
Linii de forta pariziene PDF Imprimare Email
Octavian Lupu   
Miercuri, 24 Octombrie 2012 20:17
Octavian Lupu-pariziene„Simbolul cel mai reu?it al arhitecturii moderne a Parisului r?mâne în continuare Turnul Eiffel, o sintez? str?lucit? a conceptelor de urbanism elegant al acestei mari metropole. Dispus la cap?tul de nord-vest al Câmpului lui Marte (Champ de Mars), acest Turn continu? s? impresioneze prin silueta sa impun?toare pe to?i turi?tii care se înghesuie pe terasele ingenios proiectate ale esplanadei Trocadero, care mereu ofer? o experien?? unic? ?i de neuitat diferitelor genera?ii care au avut ocazia s? o viziteze. Echipat cu cele mai performante „accesorii" tehnologice, Turnul Eiffel str?luce?te în noapte asemenea unui far în mijlocul cerului, prin sute de becuri de mare putere luminând nop?ile unui ora? fascinant ?i mereu seduc?tor."

lntersec?ia dintre axa vertical? aTurnului Eiffel ?i cea orizontal? a Câmpului lui Marte

Simbolul cel mai reu?it al arhitecturii moderne a Parisului r?mâne în continuare Turnul Eiffel, o sintez? str?lucit? a conceptelor de urbanism elegant al acestei mari metropole. Dispus la cap?tul de nord-vest al Câmpului lui Marte (Champ de Mars), acest Turn continu? s? impresioneze prin silueta sa impun?toare pe to?i turi?tii care se înghesuie pe terasele ingenios proiectate ale esplanadei Trocadero, care mereu ofer? o experien?? unic? ?i de neuitat diferitelor genera?ii care au avut ocazia s? o viziteze. Echipat cu cele mai performante „accesorii" tehnologice, Turnul Eiffel str?luce?te în noapte asemenea unui far în mijlocul cerului, prin sute de becuri de mare putere luminând nop?ile unui ora? fascinant ?i mereu seduc?tor.

Pia?a ?i esplanada Trocadero

În momentul când am ie?it din sta?ia de metrou Trocadero într-o sear? de aprilie, am fost convins c? voi avea parte de o experien?? cu totul deosebit?. Nu era vorba doar de un presentiment n?scut din sonoritatea acestui nume spaniol utilizat pentru un punct de referin?? din Paris, cât mai degrab? de aspectul cu totul aparte al acestui loc fermec?tor, din care po?i ajunge imediat pe esplanada cu acela?i nume, de unde po?i admira în toat? splendoarea ei frumuse?ea aparte a unuia dintre cele mai cunoscute monumente de art? urban? din lume: Turnul Eiffel.

De?i ploua destul de puternic, esplanada era plin? de turi?ti dornici s? admire iluminarea cu totul special? a turnului, care gra?ie sutelor de becuri montante la toate nivelele oferea o priveli?te de neuitat. M-am uitat în jurul meu ?i am putut distinge persoane din toate col?urile lumii a?teptând evenimentul special al orei fixe, când dintr-odat? întregul turn î?i schimba brusc aspectul datorit? trecerii pentru mai multe minute la o iluminare intermitent?, becurile stingându-se ?i aprinzându-se rapid într-o feerie asem?n?toare s?rb?torilor de sfâr?it de an. Surpriza era la fel de mare, chiar dac? te a?teptai c? se va produce, fiindc? de fiecare dat? silueta arcuit? a turnului p?rea s? explodeze într-o jerb? de lumini ce se proiectau mirific pe cerul de deasupra Parisului.

Astfel, pre? de mai multe clipe am avut impresia c? m? aflam într-o alt? dimensiune a spa?iului ?i a timpului, iar sim??mântul particip?rii la un spectacol cu totul unic îl tr?iau to?i participan?ii printr-o leg?tur? interioar? ce trecea dincolo de distan?ele geografice ale locurilor de origine. De aceea, vizionarea spectacolului de lumin? ?i culoare a Turnului Eiffel de pe esplanada Trocadero reprezint? mereu o experien?? profund? ?i tulbur?toare, conferind Parisului un aspect aparte între toate capitalele lumii.

Trocadero - numele unei victorii a trupelor franceze
În privin?a numelui „Trocadero", el aminte?te despre o b?t?lie purtat? de c?tre trupele franceze pe suprafa?a insulei cu acela?i nume din sudul Spaniei în cursul anului 1823, având drept scop restaurarea autorit??ii regelui Ferdinand al VII-lea de Bourbon, contestat? de c?tre o revolt? puternic? îndreptat? împotriva sa. Printr-o ironie a istoriei, la acea dat? Fran?a a ajutat la men?inerea regalit??ii în Spania, dup? ce în urm? cu doar o decad? înainte ea c?uta s? impun? f?r? succes regimul republican în întreaga peninsul? Iberic?.

Dar acest nume nu este întâmpl?tor în peisajul cosmopolit al Parisului, fiindc? pia?a ?i esplanada Trocadero se afl? în prelungirea unei „axe" imaginare care începe din dreptul vastului complex de cl?diri al ?colii Militare, se continu? de-a lungul unui spa?iu verde amenajat ca un parc imens cunoscut sub numele de „Champ de Mars", sau „Câmpul lui Marte", la cap?tul c?ruia se afl? dispus Turnul Eiffel. Aceast? aliniere a cel pu?in trei monumente urbanistice am constatat c? reprezint? o regul? în Paris, definindu-se linii de for?? în peisajul original al acestei metropole înc?rcate de amintirea evenimentelor din istoria modern? ?i contemporan?.

Palatul Trocadero ren?scut sub forma Palatului Chaillot

Esplanada Trocadero se afl? dispus? între aripile pavilioanelor ce compun actualul Palat Chaillot, care a fost construit cu ocazia Expozi?iei Interna?ionale din anul 1937, în acest sens fiind demolat un palat mai vechi datând din anul 1878, ridicat pentru Expozi?ia Universal? din acea perioad?. Din diferitele fotografii ale vechiului palat, am putut distinge un profil similar celui existent în ce prive?te dispunerea pe dou? aripi a structurii ansamblului, la mijloc fiind îns? prev?zut? o cl?dire impun?toare într-un stil eclectic având încorporate elemente de art? maur? ?i bizantin?.

Actualul palat este diferit, fiind o construc?ie modern? cu o esplanad? care s? permit? admirarea Turnului Eiffel ?i a parcului Champ de Mars de c?tre un num?r mare de vizitatori. În plus, dinspre ?coala Militar? aspectul palatului este aparte, permi?ând o nea?teptat? perspectiv? când prive?ti c?tre mijlocul acestui ansamblu, unde nu se afl? nici un fel de cl?dire dominant? între cele dou? aripi ce flancheaz? esplanada, conferind senza?ia nea?teptat? a saltului c?tre cer printr-o ingenioas? sugestie arhitectonic?.

În acest moment, nu pot s? nu m? gândesc la lipsa de gust a celor care au ridicat un Palat al Parlamentului în Bucure?ti f?r? a respecta regulile de bun gust ?i de stil ale construirii unui astfel de edificiu, fiind cu totul inoportun? supraîn?l?area de structuri peste structuri într-o tendin?? megalomanic? a „umbririi" cerului ?i perspectivei. În mod clar, doar culturile ?i civiliza?iile avansate pot ridica palate care s? î?i merite numele, iar la Paris orice turist român va avea ocazia de a în?elege cu adev?rat ce înseamn? stilul ?i bunul gust în aspectul urbanistic al unui ora?.

Turnul Eiffel ca simbol modern ?i sintetic al Parisului

Ini?ial destinat pentru a „decora" temporar Expozi?ia Universal? din anul 1889, acest monument din o?el a fost ulterior men?inut, devenind în timp unul dintre reperele unice ale Parisului. Având o în?l?ime de 320 de metri, silueta sa domin? întreaga metropol?, fiind vizibil din multe locuri ale ora?ului ?i oferind cele mai interesante perspective. De?i ridicarea sa a fost contestat? de c?tre comunitatea arti?tilor din Paris, ulterior s-a dovedit c? nu a fost o gre?eal? construirea ?i amplasarea sa la cel?lalt cap?t al parcului Champ de Mars, fa?? în fa?? cu ?coala Militar?.

De fapt, aceast? capodoper? de art? industrial? urban? te trimite imediat cu gândul la c?r?ile lui Jules Verne, aspectul fiind completat de jocurile de lumini dispuse în întregul turn ?i de „farul" puternic din vârf, care se rote?te c?tre toate direc?iile semnificând o universalitate a triumfului ?tiin?ei, tehnologiei ?i cunoa?terii. ?i nu întâmpl?tor, aspectul s?u este destinat s? ofere o perspectiv? sintetic? asupra acestei noi „puteri" a epocii moderne, prin sinteza unor elemente de stil arhitectonic deja prezente în peisajul parizian.

Astfel, structura turnului are trei componente majore, fiind simetric? spre toate cele patru laturi ale sale. Pornind de la nivelul solului se pot distinge patru arcuri ogivale u?or turtite, similar arcadelor cl?dirilor publice medievale în genul catedralelor sau palatelor regale. Aceste linii arcuite sunt încadrate lateral de patru piloni oblici a?eza?i pe ni?te blocuri înalte de beton dispuse simetric asemenea t?lpilor unei imense „viet??i" tetrapodice, adic? având patru picioare, oferind stabilitate mecanic? ?i comunicând o puternic? impresie de siguran?? ce eman? din aspectul impun?tor al în?l?imii construc?iei.

A doua component? se continu? armonios, stilizând într-un mod interesant profilul special al Arcului de Triumf, într-o manier? inegal? pe axa vertical?, dar conferind o perspectiv? artistic? special? prin propulsarea c?tre cer a conceptului arhitectonic al acestui monument. Iar a treia component? este similar? unui imens obelisc, ce se ridic? puternic ?i îndr?zne? c?tre cer, având în vârf o siluet? de minaret, asemenea unui punct de observare situat la mare în?l?ime sau chiar a unui far ce î?i proiecteaz? lumina c?tre toate direc?iile orizontului.

Cu siguran?? c? Turnul Eiffel nu a fost rezultatul simplei proiect?ri mecanice a unei structuri robuste din o?el, ci deopotriv? al contribu?iei stilistice a unor arhitec?i de renume, care au încorporat ?i verticalizat simboluri deja consacrate din peisajul urbanistic al Parisului, conturând triumful ?tiin?ei ?i cunoa?terii în efortul perpetuu al omului de a se în?l?a c?tre ceruri prin for?a tehnologiei. O astfel de concep?ie arhitectonic? era conform? cu inten?ia expozi?iilor universale ce s-au desf??urat la Paris de-a lungul unei perioade romantice a descoperirilor ?i inven?iilor ce au stat la baza evolu?iei industriale moderne.

Câmpul lui Marte dintre ?coala Militar? ?i Turnul Eiffel

Istoria parcului Champ de Mars este legat? de cea a ?colii Militare, care a fost construit? între anii 1752 ?i 1760, fiind destinat? instruirii cade?ilor ce urmau s? devin? ofi?eri. Ini?ial Champ de Mars a fost conceput ca un loc de antrenament ?i exerci?ii ata?at ?colii Militare, dar ulterior el a fost deschis publicului larg, în acest loc desf??urându-se de-a lungul timpului o mul?ime de festivaluri, expozi?ii sau evenimente în aer liber. Astfel, aici s-a celebrat pentru prima dat? „C?derea Bastiliei" într-o atmosfer? plin? de bucurie ?i exuberan?? colectiv? din neuitata zi de 14 iulie 1790. De asemenea, pavilioanele expozi?iilor universale din anii 1867, 1879, 1889 ?i 1900 s-au în?l?at de-a lungul „Câmpului lui Marte" schimbând definitiv destina?ia „militar?" a locului.

De fapt, cele dou? monumente arhitectonice plasate la capetele lui Champ de Mars sugereaz? o tranzi?ie simbolic? de la arta r?zboiului la progresul ?tiin?ei la nivel interna?ional. Fiindc? nu întâmpl?tor, Turnul Eiffel este un simbol al p?cii ?i unit??ii întregii umanit??i în numele progresului, solidarit??ii ?i desprinderii de violen?a veacurilor trecute. Acesta a fost ?i traseul Parisului, care de la o cetate medieval? destinat? ap?r?rii în fa?a invadatorilor a devenit ulterior o metropol? deschis?, f?r? ziduri, un loc destinat artei ?i ?tiin?ei, cu greu desprinse din supersti?ia ?i ignoran?a veacurilor de întuneric ale umanit??ii.

Alinierea simbolic? de la Sud-Est c?tre Nord-Vest

Într-un mod surprinz?tor, dar nu ?i întâmpl?tor, marile axe urbanistice ale Parisului urmeaz? „linia" conferit? de c?tre curgerea Senei de la punctul ei de intrare în ora? pân? în dreptul Pie?ei Concorde, de unde î?i schimb? imediat cursul începând un lung ?ir de meandre ce se continu? aproape la nesfâr?it, îns? urmând o aceea?i progresiv? avansare c?tre nord-vest. Similar, axa istoric? a ora?ului preia în „punctul de tangen??" din Pia?a Concorde linia oferit? de c?tre Sena ?i o proiecteaz? sintetic c?tre Arcul de Triumf, iar ulterior c?tre Arcul La Defense dispus la mare distan?? fa?? de acesta.

În plus, ?coala Militar?, Turnul Eiffel ?i Palatul Chaillot sugereaz? o alt? ax? care de?i nu este aliniat? cu cea „istoric?", men?ine totu?i avansarea dinspre sud-est c?tre nord-vest a Senei, mai precis c?tre unirea cu marele Ocean Atlantic. Acest lucru l-am remarcat cel mai bine atunci când am vizitat Insula Cet??ii, aliniat? cel mai bine cu acest curs ascendent, care imprim? sensul devenirii ?i progresului marii „cet??i" a Parisului. Aceast? tendin?? geografic? natural? a fost urmat? ?i de arhitec?ii aspectului modern al Parisului, conferind convergen??, simetrie ?i armonie tras?rii marilor bulevarde, precum ?i dispunerii diferitelor monumente sau ansambluri de cl?diri care compun întreaga metropol?.

Revin la peisajul „anti-arhitectural" al Bucure?tiului „revizuit" în anii comunismului, când forme artificiale de relief au fost ad?ugate, iar regula conform?rii cu tendin?ele naturale a fost în mod sistematic ignorat? de c?tre cei care se credeau egali cu zeii, mai presus decât s?rmanii muritori. De aceea, lec?ia de urbanism pe care ne-o ofer? Parisul une?te bunul gust cu decen?a ?i cu integrarea construc?iilor în cadrul liniilor naturale ale formelor de relief, ce confer? sensul primordial al oric?rei a?ez?ri omene?ti.

Axa vertical? a modernit??ii Parisului

M? opresc cu gândurile ?i impresiile tr?ite în preajma acestui monument al modernit??ii, dar nu înainte de a eviden?ia axa vertical? a Turnului Eiffel, care sugereaz? o devenire ascendent? ?i progresiv?, un triumf al spiritului uman asupra vicisitudinilor unei realit??i ce se opune mereu efortului de ridicare a umanit??ii. Din acest punct de vedere, sec?iunea medieval? a preg?tit fundamentele dezvolt?rii moderne, care la rândul ei ne conduce la saltul c?tre infinit al civiliza?iei contemporane, care sub o form? sau alta va continua la nesfâr?it.

Mergând pe sub arcadele imense ale Turnului Eiffel, am retr?it elanul pionierilor ?tiin?ei ?i tehnologiei moderne, am sim?it imensele sacrificii depuse pentru dep??irea ignoran?ei acumulate de-a lungul mileniilor de istorie întunecat? marcate de durere, disperare ?i neputin??. ?i atunci am realizat mai bine decât oricând imensul poten?ial al creativit??ii umane, aceast? for?? de excep?ie ce poate schimba fa?a naturii ?i transforma un mediu neprielnic într-un adev?rat paradis. Într-un fel sau altul, acesta cred c? reprezint? sensul existen?ei rasei umane, iar vizitarea Parisului mi-a oferit lec?ii pre?ioase privind leg?tura simbiotic? dintre om ?i natur?, precum ?i unirea indisolubil? care subzist? dintre etapele trecute, prezente ?i viitoare din evolu?ia civiliza?iei umane. footer