Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Remus Tanasa   
Sâmbătă, 13 Octombrie 2012 20:43
Roberto Fava„Trei milioane de români, împiedica?i s?-?i dezvolte propria cultur? na?ional?, asupri?i ?i zdrobi?i de greutatea celei mai teribile tiranii, gem sub jugul maghiar; alte trei milioane de români în Basarabia, Bucovina ?i Macedonia duc o lupt? titanic? pentru a-?i p?stra intacte limba ?i tradi?iile na?ionale".[1] (Roberto Fava, „Mesagerul Na?ional", 28 septembrie 1895)

Ast?zi când iredentismul maghiar î?i face tot mai sim?it? prezen?a este fundamental s? explic?m semenilor no?tri ceea ce a însemnat pentru români st?pânirea maghiar? în Transilvania: discriminare, persecu?ie ?i suferin?e. Lupta milenar? a românilor transilv?neni este unul dintre episoadele na?ionale care trebuie povestite ?i repovestite, f?r? a ne fi fric? c? am putea atinge un subiect sensibil sau c? am putea leza amintirea sau onoarea vecinilor no?tri unguri.

Italianul Roberto Fava (11.02.1859-26.10.1924) este un personaj mai pu?in cunoscut publicului românesc. Acesta a fost un fervent ap?rator al cauzei românismului, o portavoce a României în Italia ?i în Occident, un lupt?tor pentru libertatea popoarelor asuprite din Europa. N?scut la Parma, absolvent al facult??ii de litere, jurnalist de meserie, redactor-?ef la ziare precum „Il Presente" din Parma, „La Ragione" din Milano sau „L'Epoca" din Genova, va locui în România între anii 1894 ?i 1897 de unde va trimite în mod regulat pentru ziarele din Italia articole privitoare la situa?ia României ?i a românilor din jurul grani?elor. Tot în aceast? perioad? va publica la Bucure?ti „Mesagerul Na?ional, ziar septamanal popular na?ionalist" (28 septembrie 1895 ?i 23 februarie 1896). Referitor la activitatea acestui ziar vom reveni cu alt? ocazie.

Pe meleagurile natale, în Italia, publicistul R. Fava s-a remarcat ca „avocat" al cauzei românilor transilv?neni. Între 5 aprilie 1913 ?i 25 iulie 1914, sub conducerea sa va ie?i la Parma ziarul „Corrispondenza romena" (Coresponden?a româneasc?), ziar prin care se dorea informarea publicului italian cu privire la situa?ia românilor din Transilvania aflat? în componen?a Imperiului austro-ungar. Edificator în acest sens este articolul s?u intitulat „Românii din Transilvania", publicat în primul num?r din 5 aprilie 1913. Prezent?m în continuarea traducerea aproape integral? a acestui articol.

„Printre diversele lupte de na?ionalitate ce se combat în ??rile apartenente monarhiei Habsburgice cea mai vie ?i mai periculoas? este cea dintre români ?i maghiari în Transilvania ?i în comitatele orientale ale Ungariei. Aproape patru milioane de români se zbat cu energie disperat? pentru a se sustrage durei opresiuni a unei tiranii care se folose?te de orice modalitate, oricât de nemiloas? ?i violent?, pentru a reu?i s? ?tearg? ultima urm? a exiten?ei lor na?ioanale.

Marele vis al maghiarilor este s? fac? din Ungaria poliglot? un stat na?ional maghiar unitar: pentru aceast? utopie sacrific? nemilos popoarele aflate sub hegemonia lor. Maghiarii care atât de mult ?i de viguros au luptat pentru a-?i ap?ra limba ?i cultura lor incipient? în fa?a influen?ei germane, acum, din domina?i devenind dominatori, sufoc? cu arogan?? nemaiauzit? de pe buzele convie?uitorilor lor orice voce ce se face auzit? într-o alt? limb? divers? de cea ungureasc?. Croa?i ?i slovaci, sârbi, italieni ?i români, din dragoste sau prin for??, trebuie s? devin? maghiari. Mai mult, dac? pentru al?ii exist?, cel pu?in aparent, oAmintiri din ??rile Române-Roberto Fava oarecare stim?, pentru români, care ocup? primul loc ca importan?? numeric? ?i intelectual?, ?i care au opus mereu cea mai energic? rezisten?? fa?? de tendin?ele de maghiarizare, nu trebuie s? existe pic de mil?! [...]

Exclu?i aproape în totalitate din via?a politic? ?i administrativ?, comb?tu?i atunci când folosesc propria limb? în ?coal? ?i în biseric?, supu?i unor tratamente excep?ionale prin care sunt priva?i de libertatea presei ?i de dreptul de reuniune, persecuta?i, maltrata?i, fiindu-le violate averile ?i persoana, procesa?i ?i condamna?i pentru cele mai fantastice acuze, ai no?tri neferici?i fra?i de sânge sunt subiectul tuturor josniciilor unui despotism care nu cunoa?te limite. Iar condi?iile lor se vor înr?ut??i datorit? efectului reac?ionarei ?i monstruoasei legi electorale pe care domnii Lukács ?i Tisza au f?cut s? fie votat? de c?tre amabilii lor discipoli dup? ce în prealabil au alungat din aula Adun?rii legislative, prin for?? armat?, pe to?i membrii opozi?iei; dar ?i datorit? efectului noii legi ?colare pe care guvernul vrea s? o d?ruiasc? ??rii ?i care va fi lovitura decisiv? dat? ?colilor române?ti ?i a altor na?ionalit??i, prin care se urm?re?te suprimarea aproape complet? a înv???mântului confesional spre gloria maghiariz?rii. Dar românii au destul? vitalitate, destul? energie ?i for?? de rezisten?? pentru a trece peste toate primejdiile si violen?ele prin care se încearc? distrugerea lor. Ace?tia au de partea lor dreptul ?i a?a cum s-au salvat în fa?a hoardelor barbare în cele ?aptesprezece secole întunecate de când s-au desp?r?it de Roma, mama imortal? a rasei lor, tot a?a vor ?ti s? reziste în fa?a violen?elor ferocei na?iuni maghiare pân? când va veni ?i pentru ei ziua libert??ii na?ionale. Dorin?a noastr? este ca ziua repara?iilor tuturor injusti?iilor ?i opresiunilor s? vin? cât mai rapid".[2]

Roberto Fava a fost unul dintre pu?inii prieteni sinceri ai poporului român, dovad? fiind activitatea sa publicistic? ?i efortul depus pentru a face cunoscut? în Europa soarta românilor din Transilvania, Basarabia, Bucovina ?i din Balcani. Dac? pentru majoritatea occidentalilor România era doar „o insul? latin? într-o mare slav?", pentru R. Fava poporul român era fratele de sânge al na?iunii italiane, un popor care s-a opus timp de ?aptesprezece secole valurilor de invadatori care au încercat s? îl cotropeasc?, p?strându-?i nealterat? identitatea daco-roman?. Deznod?mântul Primul R?zboi Mondial, la care România a participat al?turi de Italia, a dus la un context favorabil realiz?rii unirii tuturor românilor, iar R. Fava, care a tr?it pân? în 1924, a avut bucuria s? vad? c? efortul s?u nu a fost zadarnic, suferin?ele românilor din Transilvania luând sfâr?it odat? cu realizarea Marii Uniri de la 1918.

---------------------------------------------------------------------------
[1] Claudio Isopescu, La stampa periodica romeno-italiana in Romania e in Italia, Roma, Istituto per l'Europa Orientale, 1937, p. 40.
[2] Ibidem, pp. 162-163. footer