Revista Art-emis
Tr?darea de ?ar? PDF Imprimare Email
Marcel B?rb?tei   
Miercuri, 26 Septembrie 2012 21:51
Mihai Go?iu
„Tr?darea de ?ar? a f?cut ca România s? devin? o colonie!"

Marcel B?rb?tei: Care este soarta unui jurnalist de provincie neînregimentat, care nu vrea s? tr?iasc? din „firimiturile" vreunui baron local, indiferent de culoarea politic? a acestuia?

Mihai Go?iu: E greu, trebuie s? strângi din din?i ?i s? încerci s? rezi?ti pân? la cap?t în perioada asta nu tocmai fericit?, când presa a fost o zon? foarte afectat? de criz? ?i b?t?lia politic?. E greu s? rezi?ti, s? ai coloan? vertebral?... Eu zic c? am mers bine ?i dac? am rezistat pân? acum, în aceste condi?ii, sunt convins c? va fi mai bine în viitor. Iar faptul c? „baronii locali" exist? peste tot, mai ales în provincie, nu face decât s?-mi dea de lucru.

M.B.: Ai trecut peste faza cu sucu', berea, p?pica la sindrofii ?i plicule?ul la buzunar în diverse ipostaze. Cum ai rezistat?

M.G.: Foarte simplu, acum mai bine de zece ani, când am început s? fac jurnalism de investiga?ie mai aprofundat, cred c? materialele pe care le-am scris ?i mesajele pe care le-am transmis au dat de în?eles c? nu este cazul s? vin? cineva cu plicule?ul la mine. Am aflat la un moment dat, în urma unei anchete, c? m? c?uta un fost baron local, actualmente pre?edintele unei federa?ii sportive interna?ionale, s?-mi dea plicule?ul. Ce s?-i faci, n-a fost s? fie, nu m-a g?sit atunci... he, he! Era vorba de Marius Vizer, ce s? ne mai ascundem dup? deget?! Sup?rare mare c? omul lui nu m-a g?sit, dar eu cred c? a fost spre binele lui c? nu m-a g?sit atunci! În rest, cred c? un jurnalist î?i face treaba atunci când transmite un mesaj destul de clar c? nu poate fi „apelat", iar riscul de a fi deturnat este dou? ori mai mare decât cel al apari?iei articolului.

M.B.: Ai demarat în ultima perioad? o serie de anchete privind devalizarea resurselor vitale ale României. În mare, dezbaterile publice s-au canalizat pe Ro?ia Montan?, gazele de ?ist - Bârlad, Ro?ia Poieni... Se pare - ceea ce b?nuiam de mult ?i f?r? s? folosesc cuvinte mari - c? „sediul materiei" este cedarea pe nimic a tuturor resurselor ??rii, cu complicitatea serviciilor de informa?ii...

M.G.: Exist? o lege a t?cerii în pres?, se ?tiu multe lucruri, exist? o gr?mad? de informa?ii pe care foarte pu?ini le fac publice. Într-adev?r, la nivelul percep?iei opiniei publice, e „la mod?" Ro?ia Montan?. S-a atras de atâtea ori aten?ia c? Ro?ia este doar vârful de lance, proiectele fiind mult mai multe, aproape to?i Apusenii fiind „acoperi?i" ?i nu doar Apusenii. Avem Baia Mare, ajungem la Arad, apoi Cara?ul... e vorba de o întreag? strategie de vânzare pe doi bani a resurselor naturale ale României, pe de alt? parte - nu mi-e fric? s-o spun - tr?darea de ?ar? a f?cut ca România s? devin? o colonie. Cineva, bazându-se pe câ?iva baroni locali care iau firimituri, profit? la maximum de resursele naturale ale unei ??ri. Ba mai mult, se ajunge inclusiv la înstr?inarea terenurilor agricole, o alt? resurs? vital?.

M.B.: Cum suntem m?cina?i m?runt?

M.G.: Pot spune c? anul de pornire a fost 1995 ?i personajul în jurul c?ruia se învârt multe dintre aceste afaceri este Frank Timi?. Deloc întâmpl?tor, în 1995 el punea primele „balize" atât pe Ro?ia Montan?, pe Certej, în domeniul aurului, îns? trecea ?i în partea cealalt?, ob?inând ?i licen?ele pentru gazele de ?ist de la Bârlad. Le-a vândut apoi în 2011 c?tre Chevron prin Regal Petroleum. Nu po?i s? nu te-ntrebi cum e posibil ca un individ urm?rit, condamnat pentru trafic de stupefiante în Australia, ajunge s? de?in? informa?ii-cheie în toate domeniile ce ?in practic de siguran?a na?ional?. Când vorbim de aur-argint, de gaze de ?ist, de metale ?i materiale rare, nu mai putem discuta de o scurgere accidental? de informa?ii! Logic, totul s-a oferit de c?tre cel sau cei care au centralizat informa?iile la vârf!

M.B.: De unde atâtea firme canadiene „strategice"?

M.G.: Schema e un pic mai complex?; majoritatea acestor firme sunt listate în Canada ?i sunt subsidiare ale unor firme-mam?, cu acela?i nume, înmatriculate în paradisuri fiscale bananiere. E o întreag? încreng?tur?, nici Fiscul american n-a reu?it s? le pun? cap la cap. Pe de-o parte, exist? firme din Barbados, din Cayman, Insulele Virgine ?i-a?a mai departe, iar pe de alt? parte, ele sunt listate cu acela?i nume la Bursa din Canada. Alegerea Canadei ca loc de func?ionare a firmelor miniere, de fapt e vorba doar de sediul administrativ, e pentru c? acolo nu exist? lege care s? reglementeze func?ionarea acestor companii în afara ??rii. La începutul lui 2010, 60% dintre companiile miniere erau înregistrate în Canada ?i ele de?ineau peste 40% din totalul exploat?rilor din lume. De ce au „pui?ori" în paradisuri fiscale? E foarte simplu, acolo dispare profitul! O s? vezi c? exist? un Deva Gold cu sediul în Deva, dar mai exist? un Deva Gold cu sediul în Barbados, practic o subsidiar? a European Goldfields, preluat de Eldorado Gold, care e acum de?in?torul a 80% din proiectul de la Deva. La fel cum exist? un Gabriel Resources (care de?ine 80% din proiectul R.M.G.C. de la Ro?ia Montan?) la Toronto, un Gabriel Resources în Insulele Jersey ?i unul în Barbados.

M.B.: Vorbim acum de reprezentan?i ai statului român care au aruncat o firm? „momeal?" gen Minvest, care va disp?rea cu totul în firma investitorului „strategic"... Dincolo de teoria conspira?iei, se pare totu?i c? asasinii economici exist? ?i sunt pe ultima sut? de metri.

M.G.: În ecua?ie apare Barrick Gold, care preia tot mai multe procente din exploat?rile aurifere, concern aflat ?i în culisele încerc?rii de preluare a Cuprumin. Are în România trei firme pe care le controleaz?; Carpathian Gold, Valhalla, Samax... sunt preluate deja teritorii imense în Hunedoara, la Rovina, Cire?ata ?i Colnic - ultimele dou? denumiri de dealuri de fapt. Exist? ?i neconcordan?e, s? nu le spun altfel, între ceea ce ne prezint? Agen?ia Na?ional? a Resurselor Minerale ?i licen?ele de explorare ?i exploatare prezentate de aceste firme pe propriile site-uri oficiale. Avem cazul B?i?oara, lâng? Cluj, despre care R.M.G.C. nu ne spune nimic, dar care apare cu licen?? de explorare pe site-ul A.N.R.M.! Neconcordan?e existau ?i pe site-ul European Goldfields - tot a lui Frank Timi?, practic „fr??iorul" R.M.G.C. (Gold Corporation) -, preluat? de Eldorado Gold la începutul acestui an, beneficiara contractului de la Certej. Ac?ionar important de la sfâr?itul anului trecut la European Goldfields e emirul din Qatar, cel c?ruia, pe 29 iulie, dup? anun?area rezultatului referendumului, B?sescu îi transmitea salut?ri prin intermediul corespondentului Al Jazeera. În ceea ce prive?te legalitatea acordului de mediu primit, mie mi se pare cel pu?in dubios faptul c? o agen?ie regional? a ajuns s? dea avize de mediu pe un proiect de interes na?ional.

M.B.: Putem întocmi o hart? a sec?tuirii resurselor vitale ale României?

M.G.: Încerc?m! Tot în Alba, lâng? Ro?ia Montan?, se deruleaz? un al doilea proiect, la Bucium, pentru care exist? licen?? de exploatare. Un alt proiect este la B?i?oara, în Cluj, unde exist? deocamdat? doar licen?? de explorare. Astea ar fi ale R.M.G.C.-ului. Vine apoi Eldorado Gold, despre care v-am vorbit ceva mai devreme, care a preluat European Goldfields; ei au exploatarea de la Certej... toate le au în jude?ul Hunedoara. Au concesionat acolo 59 de kilometri p?tra?i, apoi au în jurul ora?ului Brad concesiune de 338 de kilometri p?tra?i, sub numele de New Brad, ?i o alta, New Deva-Muncel, o concesiune lâng? Deva, de 137 de kilometri p?tra?i. Deci ei au concesionat o treime din jude?ul Hunedoara! Dup? care apare Carpathian Gold, cu explorare la Rovina, tot în Hunedoara. Carpathian e o firm? listat? la burs?, în spatele c?reia se afl? de fapt Barrick Gold. Tot Barrick mai e implicat în Transilvania Minerals, care, în asociere cu Valhalla, au licen?? de explorare în Arad (Bratosin) ?i Cara?-Severin. Îns? la A.N.R.M. nu mai apare nimic despre Severin. În Maramure? apare exploatarea de?eurilor din iazurile de decantare cu ni?te firme ruse?ti pe care înc? n-am apucat s? le verific. Apoi B?i?a, în jude?ul Bihor, unde apare o licen?? de explorare pentru un z?c?mânt mixt care con?ine ?i aur ?i argint, dar ?i metale ?i materiale rare.

M.B.: Care este leg?tura cu gazele de ?ist?

M.G.: Sunt dou? leg?turi. Prima e numele lui Frank Timi?, care a preluat practic aurul Apusenilor prin cele dou? proiecte care sunt într-un stadiu avansat - Ro?ia Montan? ?i Certej - ?i gazul de ?ist de la Bârlad, vândut acum Chevron-ului. Se pare c? deja ?i-a vândut toate afacerile din România pân? la urm?. A doua ?ine de aceea?i „re?et?" de tip colonialist de exploatare a resurselor naturale ale ??rii. Unde duce re?eaua dup? intermedierile ?i „vânz?rile succesive" ale lui Timi?? Din informa?iile mele, merg c?tre fosta re?ea de Securitate.

M.B.: Fosta ?i actuala re?ea... oare în mâna cui o fi, a lui Antonescu?

M.G.: Ha, ha... parc? nu se ?tie?! Dar în poveste apare ?i Arpad Paszkany. Cine sunt ac?ionarii ?i principalele nume din spatele firmelor „canadiene"? Pe de-o parte sunt firme miniere - cum e de exemplu Newont-ul sau Barrick sau Benny Steinmetz Group (B.S.G.), cu exploat?ri în Sierra Leone -, iar pe de alt? parte sunt „greii" de pe Wall Street: John Paulson, Tomas Kapplan, George Sörös, principalii juc?tori la burs? pe minele de aur. BSG are o leg?tur? cu Videanu de pe vremea când era primar, au dezvoltat un mare proiect imobiliar, Planorama, în Capital?, nu ?tiu dac? e finalizat nici pân? ast?zi.. Asta ar fi o filier?... Revenind la Barrick, ei au investit mai mult în ac?iuni ale firmelor ce se ocupau cu aurul în România, dup? ce, anul trecut, pe 14 iulie, s-a primit acordul pentru desc?rcarea de sarcin? arheologic? pentru Cârnic (Ro?ia Montan?). Dup? patru zile Barrick cump?ra masiv ac?iuni. La Carpathian a cump?rat 9% cu posibilitatea de a-?i m?ri pachetul. Pre?edintele Barrick Gold este Peter Munk, unul dintre principalii ac?ionari la TriGranit, care-l are ca asociat ?i administrator în România pe Arpad Paszkany. Au fost ?i fotografia?i amândoi la inaugurarea Polus Center din Cluj.

M.B.: Arpad Paszkany cel reevaluat de B?sescu?!

M.G.: Da, dar s? nu uit?m c? tat?l s?u, tot Arpad, f?cea parte dintr-un grup din care mai f?ceau parte un domn Voiculescu, un domn Columbeanu-tat?l, un domn Demian ?andor, ?eful TriGranit care, înainte de 1989, avea ni?te ocupa?ii similare în Ungaria cu cei pe care i-am enumerat pân? acum în România. Înseamn? c? Irinel Columbeanu-fiul nu ?i-a f?cut averea vânzând telefoane în fa?? la Inter. ?i Paszkany spune c? ?i-a f?cut avere din bi?ni?? cu deodorante...

M.B.: Mai era unu' Cataram?, care zicea prin anii 90' c? s-a pricopsit dup? ce vânduse vreo ?ase motociclete.

M.G.: He, he...

M.B.: Se mai simplific? lucrurile. În?elegem de ce func?ioneaz? atât de bine Diktatul axei Bruxelles-Washington.

M.G.: Pot da doar o parte din informa?ii, pentru c? mai am o parte în verificare. Acte prin care se vede cum firme de lobby ?i public-relation din New York recomand? companiei Gabriel Resources s? lucreze cu ni?te firme germane, una produc?toare de cianur?, alta specializat? în închiderea minelor, pentru a se ob?ine sprijinul ambasadorului Germaniei în România.

M.B.: Aceste fiind zise, mai avem ceva de f?cut când Serviciile au luat-o „pe ar?tur?"?

M.G.: Cel mai bun lucru pe care-l putem face este s? ne opunem, a?a cum s-a întâmplat în cazul Ro?ia Montan?. Foarte mult? lume e acum disperat? ?i demoralizat? dup? acest aviz de mediu de la Certej, dar trebuie continuat? lupta în justi?ie ?i mai ales pentru aplicarea hot?rârilor judec?tore?ti. Povestea de la Ro?ia era terminat? de mult dac? se respectau hot?rârile definitive ?i irevocabile.

M.B.: Dar mai avem judec?tori ne?antajabili cu dosare din arhiva SIPA?

M.G.: Da, mai avem ?i oricum, pân? la urm?, presiunea public? din România a oprit o lege special? de expropiere în favoarea companiilor miniere care trecuse de Senat ?i ar fi trebuit s? fie votat? înc? de anul trecut în Camera Deputa?ilor. Peste 100.000 de semn?turi ?i fiecare deputat contactat (mail, telefon etc.) ?i avertizat de zeci, sute, mii de cet??eni din colegiilor lor c? dac? voteaz? legea se vor „arde" definitiv, uite c? i-a oprit, cel pu?in pân? la ora la care vorbim. Uite c? nici la Certej n-au toate propriet??ile pe care ar trebui s?-?i desf??oare proiectul. Oricum, oamenii de acolo, care se opun, trebuie s? ?tie c? vor fi sprijini?i de cei din societatea civil? care au luptat ?i pân? acum la Ro?ia Montan?, de la profesori universitari ?i academicieni pân? la (nu în ultimul rând) he, he... membri ai galeriilor de fotbal.

M.B.: Nu ?i-e un pic fric?, sau mai bine zis, ai ce pierde din toat? povestea asta? Cum stai cu declara?ia de avere?

M.G.: Am o ma?in? de litraj mic c?reia i-au t?iat de trei ori cauciucurile pân? acum. A fost ?i atacat? cu ou? la Ro?ia Montan? de agen?ii de paz? de la R.M.G.C. - nu ?tiu ce i se poate întâmpla mai mult, c? e o ma?inu?? de 1,2, acum i s-a spart ?i toba, dar „opera" asta din urm? îmi apar?ine, pe drumurile din Ro?ia. Despre conturile mele, dac? g?sesc hackerii ceva prin ele, îi felicit, m?car s?-mi spun? ?i mie c-am avut ceva. Oricum, mai bine te lipse?ti de orice ban numai s? vezi ceva unic în lume. În Muntele Cârnic, sub p?mânt, ce vor ??tia s? distrug?... s?-?i imaginezi doar pe?terile din Moria, din „St?pânul Inelelor". Ei, a?a ceva exist? în realitate! De la galeriile romane ?i pân? la exploat?rile recente, închipuie-?i camerele cu coloane pe 24 de etaje. ?iruri, ?iruri de coloane ?i de camere, ?i labirinturi. Ca în?l?ime sunt câteva blocuri turn unul peste altul. E un palat interior. A?a ceva nu exist? nic?ieri în lume!
---------------------------------------------------------------------------------

[1] http://www.cotidianul.ro/tradarea-de-tara-a-facut-ca-romania-sa-devina-o-colonie-193547/

footer