Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Nicolae Negru, Chi?in?u   
Miercuri, 05 Septembrie 2012 19:05
Nicolae NegruNumai ni?te mincino?i sau naivi, slabi de minte, ar putea nega ast?zi c? hotarul de pe Prut separ? acela?i popor. Dup? ce sârma ghimpat? a fost scoas? în sfâr?it de pe malul Prutului, a venit timpul s? o scoatem ?i din capetele noastre. E timpul s? ne reîntâlnim, s? ne recunoa?tem, s? ne îmbr??i??m ?i s? fim împreun?. E anacronic ?i de neîn?eles de ce mai r?mânem separa?i acum, în era comunic?rii, a globaliz?rii, a satului planetar, în contextul integr?rii europene, când popoare care s-au du?m?nit secole de-a rândul î?i dau mâna ca s? construiasc? împreun? un viitor mai bun. Unirea este un ideal nobil, m?re?, de justi?ie istoric?. Realizat? de înainta?ii no?tri în 1918, trebuie doar s-o reconfirm?m, s? o repet?m, în mod pa?nic, democratic, în condi?iile zilei de azi.[1]

Din punctul nostru de vedere, un mar?, am mai spus-o, nu apropie reunirea, r?mânând un gest de valoare simbolic?, dac? voin?a noastr? nu se materializeaz? în ac?iuni concrete de ordin cultural, spiritual, economic, politic. Îns? nimeni nu are dreptul s? interzic? aceste gesturi de liber? exprimare, s? amenin?e, s? arunce cu pietre, s? ne spun? cine suntem ?i ce limb? vorbim. ?i cu atât mai mult, nimeni nu are dreptul s? ne alunge, s? ne spun? s? mergem peste Prut. Noi suntem acas?. Acest mesaj îl vom transmite, în mod pa?nic, civilizat, românofobilor, for?elor r?ului, ale învr?jbirii ?i dezbin?rii, care s-au activizat în ultima vreme ?i încearc? s? ne dicteze din nou, s? ne închid? gura. Participarea la mar?ul din 16 septembrie este un act de demnitate ?i libertate a exprim?rii, în primul rând.

Rogozin îi r?spunde lui Merkel?

În discursul s?u la Chi?in?u, Angela Merkel s-a declarat convins? c? problema transnistrean? poate fi solu?ionat?, c? „nu exist? niciun motiv valabil ca s? a?tept?m condi?ii mai bune". Ea nu a explicat pe ce se bazeaz? aceast? convingere, dar a precizat c? implicarea Germaniei în procesul de negocieri nu se rezum? doar la „ini?iativa Meseberg", în cadrul c?reia Germania ?i Rusia, prin pre?edintele de atunci, Dmitri Medvedev, au convenit asupra unor eforturi comune în reglementarea transnistrean?. Anticipând posibilele suspiciuni c? ar fi vorba de federalizarea RM, dorit? de Rusia, Merkel a subliniat c? Germania sprijin? „integritatea teritorial? ?i suveranitatea Republicii Moldova, în cadrul frontierelor recunoscute pe plan interna?ional, cu un statut special pentru Transnistria".

Voin?? ?i compromis

Ea a vorbit despre voin?? ?i capacitatea de a face compromisuri", necesare pentru a ob?ine „un stat func?ional", printr-o „îmbinare echilibrat? între un guvern central eficient ?i libertatea local?". Îndemnându-ne la „compromisuri", cancelarul german nu crede c? de dragul Transnistriei noi va trebui s? renun??m la U.E.. Din punctul ei de vedere, „identificarea unei solu?ii viabile pentru problema transnistrean? ?i apropierea Republicii Moldova de Uniunea European? sunt procese care nu sunt contradictorii", ci dimpotriv?, „fe?e ale aceleia?i monede". U.E. ?i Germania vor contribui financiar la realizarea unor proiecte care vor conduce „la dep??irea separ?rii de facto".

Atractivitatea Republicii Moldova

Viitoarea zon? de liber schimb aprofundat ?i cuprinz?tor cu UE va cuprinde întregul teritoriu al Republicii Moldova. La fel ?i liberalizarea regimului de vize îi vizeaz? pe „to?i cet??enii Republicii Moldova", a subliniat Merkel. „Cu cât mai multe succese vor fi ob?inute în politica de reforme de la Chi?in?u ?i în procesul de apropiere de Europa, cu atât mai atractiv? va deveni perspectiva unei reunific?ri ?i pentru cet??enii de la Tiraspol", consider? ea. Iar dac? vor fi înl?turate barierele artificiale dintre cele dou? maluri ale Nistrului, aceasta va face RM mai atractiv? pentru investitorii str?ini ?i va facilita cre?terea economic? ?i prosperitatea de care vor beneficia „to?i cet??enii Republicii Moldova", a afirmat cancelarul german.

Nota bene

Îns?, nota bene, ea vorbe?te numai despre „apropierea", nu intrarea în UE, de?i nu neag? „perspectiva european?" a Republicii Moldova. Sugereaz? ea c? suntem proscri?i, c? f?r? Transnistria nu avem ?anse de integrare european?, cum a declarat ?i Traian B?sescu înainte de referendum?

Doamna Merkel vrea s? lupte pentru sufletele transnistrenilor, ceea ce e bine. Îns? nici Rusia nu va sta cu bra?ele încruci?ate. Ea îi între?ine pe separati?ti, Tiraspolul îi datoreaz? deja circa 3 miliarde de dolari ?i poate majora f?r? mari eforturi subsidiile c?tre Transnistria.

A ne ?ine la u?a Uniunii Europene, pân? transnistrenii decid s? se reintegreze în Republica Moldova, înseamn? a l?sa mersul procesului de negocieri sub controlul deplin al Rusiei. Astfel, soarta Republicii Moldova r?mâne în mâinile Moscovei, Transnistria fiind lesa sau „coada" prin intermediul c?reia Kremlinul limiteaz? mi?c?rile „câinelui" moldovenesc. Mai r?mâne de v?zut dac? UE dispune de pârghii care s? determine Rusia s? ne lase s? ne mi?c?m în voie, în libertate, s? ie?im din sfera ei de influen??, care exist? în pofida faptului c? S.U.A. ?i U.E. nu accept? sfere de influen??.

Contraoferta lui Rogozin

De altfel, r?spunsul Moscovei la ofertele Angelei Merkel c?tre transnistreni nu s-a l?sat mult a?teptat. „Rusia ?ine mâna pe pulsul reglement?rii transnistrene", a declarat vicepremierul Dmitri Rogozin într-un apel video c?tre separati?tii care marcau aniversarea a 22-a de la separare. „Noi trebuie s? gândim azi la ?ara mare, la spa?iul eurasiatic unic, la uniunea vamal? comun?, la organiza?ia tratatelor securit??ii colective, care se vor extinde, pentru c? lumii noastre eurasiatice enorme îi este predestinat s? fie împreun?" - le-a promis el transnistrenilor. Cu alte cuvinte, în timp ce Merkel le propune transnistrenilor s? se integreze în spa?iul Republicii Moldova, pentru a se apropia, împreun?, de Europa, Rogozin vine cu o contraofert?, chemându-i s? nu renun?e la obsesia lor, s? se gândeasc? în continuare la „?ara mare".

O gubernie a Rusiei

Ca într-o fabul? a lui Krîlov despre motanul Vaska, el le sugereaz? transnistrenilor s? nu se abat? de la scopurile separatiste. Mesajul s?u e c? nu Transnistria trebuie s? se mi?te spre Vest, ci Republica Moldova - spre Est. De facto, Rusia trateaz? Transnistria ca pe o gubernie proprie, independent? de Republica Moldova. Numirea lui Dmitri Rogozin în func?ia de reprezentant special pentru Transnistria, în pofida anemicului protest din partea Chi?in?ului, consfin?e?te formal atitudinea dispre?uitoare fa?? de integritatea teritorial? ?i suveranitatea Republicii Moldova, recunoscute în mod oficial de Rusia.

Riscurile „pa?ilor mici"

Exist? riscul ca „tactica pa?ilor mici", adoptat? de Chi?in?u în contextul dialogului germano-rus, s? contribuie la „gubernizarea" Transnistriei, acordându-i independen?? real? în diverse domenii de activitate. Ar fi o pierdere strategic? pentru Republica Moldova, dac?, aflat sub imperiul unui impuls nobil, Chi?in?ul nu va fi atent la „liniile" de demarca?ie a suveranit??ii ?i integrit??ii teritoriale a Republicii Moldova. (Un exemplu: eventuala deschidere a unui consulat rus la Tiraspol, a c?rui securitate s? fie asigurat? de serviciile transnistrene.) A facilita circula?ia, comunicarea între ambele maluri ale Nistrului nu înseamn? s? fii orb la ac?iunile separatiste ale lui ?evciuk, s? tolerezi gesturile impertinente ale lui Rogozin sau ale altor reprezentan?i ru?i.

---------------------------------------------------------------------
[1] http://www.rgnpress.ro/rgn_12/categorii/analize-interviuri/6756-nicolae-negru-de-ce-trebuie-s-participm-la-marul-din-16-septembrie.html footer