Revista Art-emis
Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu - Doctor Honoris Causa al universit??ii OVIDIU din Constan?a PDF Imprimare Email
Maria Diana Popescu   
Miercuri, 03 Noiembrie 2010 18:24
Buzatu Gheorghe- Revista Agero din Stuttgart este interesat? de personalit??ile care au marcat cultura ?i istoria poporului român, în spe?? ?i domnia voastr?, domnule Gheorghe Buzatu. Fi?i bine venit! Dar de unde veni?i cu fruntea plin? de lauri? Care sînt treptele pe care le-a str?luminat trecerea personalit??ii dumneavoastr? prin timp?

- În primul rând, stimat? Doamn? Maria Diana Popescu, v? mul?umesc pentru ini?iativa de a-mi lua acest interviu, v? solicit scuze pentru prea îndelunga întârziere ... dar au fost, v? asigur, obliga?iile rezultate din angajamentele luate în privin?a proiectelor mele ?tiin?ifice. V? rog s?-mi îng?dui?i a v? felicita pentru chestionarul expediat, pentru sagacitatea întreb?rilor formulate, ca ?i pentru realismul ?i actualitatea lor stringent?. V? rog s? admite?i valabilitatea clasicului adagiu c?, schimbând ce-i de schimbat, nu numaidecât stilul e omul, ci, nu mai pu?in, seria întreb?rilor Dv. Nu-mi r?mâne, de aceea, decât s?-mi doresc ca ?i replicile mele s? fie pe m?sura a?tept?rilor Dv. Pentru a ajunge, cum se spune, la... cestiune, v? m?rturisesc dintru început c? nu-s/nici n-am fost obi?nuit cu laurii, dar, oricum, sunt convins c? a?i recurs la o frumoas? figur? de stil, pentru care v? mul?umesc. Ceea ce înseamn? c?-mi place, de?i e... periculoas?, dac?, Doamne, fere?te!, a? începe s? cred în ea. Ajungând, acum, la treptele afirm?rii, trebuie s? precizez c? ele au fost precise ?i de fel fabuloase, dimpotriv?, mai precis: 1) în 1953-1956, studiile liceale la Râmnicu S?rat, cu profesori (de român?, istorie ?i geografie) cu totul deosebi?i; 2) apoi, în 1956-1961, studiile la Universitatea din Ia?i, în domeniul istoriei, cu profesori ?i modele extraordinare; 3) iar din 1962 ?i pân? ast?zi, stagiul necontenit în cercetare la Filiala din Ia?i a Academiei Române, în cursul c?ruia am aflat toate condi?iile de studiu ?i de afirmare, dar ?i Oameni, a?a precum Academicienii Cristofor Simionescu, Mihnea Gheorghiu, Constantin C. Giurescu, M. Petrescu-Dâmbovi?a, Dan Berindei, Florin Constantiniu, Profesorii Janeta Benditer, Vasile Neam?u, D. Ciurea, N. Grigora?, Constantin Cihodaru, Leonid Boicu, V. F. Dobrinescu, Emil Emandi ?.a., mul?i dintre ei, din nefericire, trecu?i de-acum în lumea umbrelor. A nu se în?elege c?, pe parcurs, n-am... beneficiat ?i de opreli?ti, dar – privind acum în urm? – ce-au contat ele în raport cu faptul c? am ajuns expert în anume probleme ale istoriei contemporane ori c? studiile ?i c?r?ile mele n-au încetat s? apar?, iar unele cu mare succes la cititori, mai precis cu tiraje între 100 000 ?i 200 000 de exemplare, ceea ce în prezent ar putea p?rea incredibil... Dar, nu insist...

- Dac? istoria ne este ascuns? în parte, dac? ea ar disp?rea în atacul coloniz?rii lumii, al globaliz?rii ei, ce ar mai r?mâne din identitatea poporul român în plan fiin?ial? – c?ci, evident, sînt multe încerc?ri de aceast? natur?... sau poate m? în?el...

- Iat? o întrebare foarte bun?, mai ales în contextul actual. Câ?i nu vorbesc despre sfâr?itul istoriei, mai cu seam? prin SUA sau Anglia? Vor s? ?ocheze sau vor s? se înscrie în tradi?ia lui Nostradamus? De re?inut, c? unii vorbesc chiar la modul serios, în vreme ce al?ii, cei mai numero?i, se gândesc doar la posibilit??i, la variante, la scenarii. Dar, aten?ie, a?a ceva a mai fost! Dup? R?zboiul Mondial din 1914-1918, de pild?, se vorbea insistent despre „declinul civiliza?iei", iar azi, dup? R?zboiul Rece, în plin? „epoc? a haosului planetar", de ce n-am discuta despre ireparabil? Dv. face?i o conexiune logic? între asemenea ... discu?ii, care, dac? sunt f?r? efect în planul real, totu?i nu-s lipsite de anume consecin?e, ajungându-se – cum sugera?i - la „ascunderea istoriei, a trecutului, a tradi?iilor unor popoare" etc., etc. ... ?i, aici, ave?i perfect? dreptate, întrucât, f??i? ori nu, chiar se urm?re?te a?a ceva, în unele locuri cu o agresivitate sporit?. În ?ar?, de exemplu, în emisiunile TV au disp?rut temele de istorie, iar în ?coli se preconizeaz? reducerea la limita de jos (o or? pe s?pt?mân?) a disciplinei, în vreme ce Facult??ile de Istorie intr? în agonie, iar la Academia de Înalte Studii Militare din Bucure?ti, Istoria, pur ?i simplu, a disp?rut, fiind „înghi?it?" de Geopolitic?, Geostrategie ?.a., de?i lucrurile trebuie s? stea exact pe dos! Toate acestea, desigur, pe moment, în sensul tendin?elor actuale integratoare, globalizatoare, dar nu numai atât. Se va reveni la cursul firesc, întrucât din istorie nu pot disp?rea, nu pot fi desfiin?ate popoare ?i, deopotriv?, nici cel român. Domnii care se gândesc la a?a ceva, în fond, au viziuni „de laborator", ?i a?a ceva, vai!, au mai practicat Hitler sau Stalin, Truman la Hiro?ima ?i Nagasaki, Gorbaciov la Cernobîl ?.a.m.d. Dar e cazul s? m?
opresc... Dv. m-a?i provocat...

- Stimate domnule profesor Gheorghe Buzatu, dac? una din marile puteri ale lumii ar fi procedat la o reîmp?r?ire a zonelor de influen?? (dac? nu cumva s-a ?i petrecut), c?rui stat european crede?i c? i-ar fi trasat ordinul: „Ocup?-te de Europa!, cu restul lumii m? descurc eu !"...

- Din nou, excelent pus? problema ?i în concordan?? cu adev?rurile rezultate din aprofundarea studiilor istorice! Dac? nu m? în?el, Lordul Palmerston - ?i, dup? el, câ?i al?ii nu l-au imitat – s-a exprimat cât se poate de franc ?i de ... nuan?at: Marile Puteri au numai interese, sentimente - nu! Sfâr?itul mileniului trecut, (dar nici cu debutul celui actual nu trebuie s? ne fie ru?ine !) a fost plin de împ?r?iri/reîmp?r?iri ale a?a-ziselor zone de influen?? pe mapamond, detaliile ?i actorii fiind, gra?ie istoricilor, bine cunoscu?i azi de mai toat? lumea – Bismarck ?i Wilhelm II, Churchill ?i Roosevelt, Hitler ?i Stalin, Bush ?i Gorbaciov. Ac?iunile lor au fost ?i sunt, evident, blamate de opinia public?, c?ci cine se mai poate îndoi de faptul c? toate „târgurile" au condus sau conduc lumea la r?zboi, de regul? la conflicte mondiale. Dv. îmi propune?i un „scenariu" precis ?i lapidar formulat. A?a ceva a survenit în ultima vreme: cineva (?) a dat, iar altcineva (?) a primit. Voi fi obligat, a?adar, s? v? r?spund la fel: Târgul (?ubred din toate punctele de vedere) a intervenit în ultimii 2-3 ani: SUA au avut ini?iativa ?i, dac?-i a?a, ele nu concep s? transmit? ceva altcuiva ci decât Marii Britanii. A?adar, „în familie", nicidecum Uniunii Europene, Japoniei ?.a. Numai c?, în perspectiv? istoric?, ce conteaz?, din cel pu?in dou? puncte de vedere: 1) China deja este dincoace de limitele orizontului; 2) Regretatul mare istoric francez Jean-Baptiste Duroselle a dovedit în chip str?lucit c? orice Imperiu este menit s? dispar?!

- Care ar fi, pe scurt, istoria organiza?iilor non-române?ti (eventual, secrete) care, din interiorul statului, au influen?at, de-a lungul timpului sau într-un moment anume, soarta na?iunii noastre?

- Este de la sine în?eles c? nu voi intra în detalii. De altfel, observ c? Dv. personal a?i formulat o parte din r?spuns, întrucât m? chestiona?i în privin?a Grupului Bilderberg. M? voi referi, în rest, la organisme ?i institu?ii ale c?ror interven?ii ?i rosturi s-au desprins cu exactitate în urma investiga?iilor istorice ?i v? rog s? ave?i în vedere c? am f?cut cercet?ri asupra perioadei de dup? 1918 în toate marile biblioteci ?i arhive din lume, mai precis din SUA, Marea Britanie, Germania, Fran?a, Italia ?i Rusia, iar rezultatele le-am valorificat în bun? m?sur?. În atare condi?ii, r?spunsul meu are în vedere, în ordinea lor strict cronologic? ?i dezordinele provocate: Masoneria, B´nai B´rithul, Cominternul ?i Cominformul, Coloana a 5-a nazist?, Alian?a nociv? ultra-secret? Washington-Moscova. Despre rest, trimit la o carte ce se bucur? de mare succes chiar în aceste zile în ?ar?: Istoria societ??ilor secrete a lui Michael Streeler (traducere, Bucure?ti, Editura Litera Interna?ional, 2009, 240 p.).

- Ce nu ?tie prea bine cet??eanul roman sau ce nu ?tie deloc despre istoria noastr??

- Foarte multe lucruri ?i realit??i. Dintre acestea, voi re?ine, în acest context, numai dou?. În prima ordine, m? gândesc la faimosul American dream neîmplinit, cât timp românii tot viseaz? de peste o jum?tate de veac s? vin? americanii, dar ei doar s-au ar?tat, manevreaz? politica Bucure?tilor, România e în NATO ?i lupt? în Irak sau în Afganistan, dar yankei – not yet! În cel de-al doilea rând, dup? aproape 300 de ani de la vizita lui Petru cel Mare la Ia?i în 1711, succedat? de nu mai pu?in de 13 invazii ?i ocupa?ii (?!), cet??eanul român înc? nu realizeaz? semnifica?ia unei butade celebre în sensul c?: Suntem prea aproape de Rusia, ?i prea departe de Dumnezeu! Cât prive?te situa?ia prezent?, dup? pr?bu?irea comunismului ?i revolu?ie, dup? intrarea în NATO ?i în UE, dup? evenimentele recente din Basarabia, ce mai - în urma unor atâ?ia de dup?, cred c? epigramistul (George Zarafu) a surprins cel mai bine esen?a faptelor ?i fenomenelor:

Pe soldatu-acela rus,
Ridicat atât de sus,
L-am mutat ?i-a doua oar?
Îns?... nu l-am scos din ?ar?!

- Au habar na?iunile lumii asupra a ceea ce le preg?tesc interesele oculte din zona invizibil? a politicii mondiale? Sau e numai exerci?iul meu de imagina?ie?

- Nu, cu siguran??, nu v? în?ela?i! Este cu totul adev?rat c?, în domeniul politicii mondiale, interac?iunea for?elor oculte rezerv? umanit??ii un viitor nesigur. Certitudinile nu se mai afl?, din p?cate, în raza speran?elor noastre. Faptul reprezint? o prob? esen?ial? în sensul c? am intrat – a?a cum am mai subliniat – în epoca haosului. Criza actual? îi apar?ine... De altfel, în urm? cu mai mul?i ani, am tip?rit volumul România sub Imperiul Haosului, 1939-1945 (Bucure?ti, Editura RAO, 2007, 700 p.). Men?ionez c? a fost vorba de primul volum dintr-o serie, str?duindu-m? acolo s? justific c?, în fapt, de la 1914, o dat? cu declan?area Primului R?zboi Mondial, omenirea a intrat în era haosului, c?reia îi sunt proprii mai multe faze, adic?: 1914-1939; 1939-1945; 1945-1989; dup? 1989, astfel c? ciclul complet se încheie peste 4-5 ani, deci la împlinirea unui secol de la debutul celei dintâi conflagra?ii mondiale din 1914-1918. Sub acest raport, argumentam eu, vom consemna (dac? va fi cazul!) sfâr?itul celui de al doilea r?zboi de o sut? de ani, desf??urat integral sub zodia haosului planetar. La urma urmelor, nu este a?a, suntem în deplin acord cu d-l Alain Joxe, profesor la ?coala de înalte Studii de ?tiin?e Sociale din Paris ?i fiul fostului ministru al lui Charles de Gaulle, în privin?a faptului c? – dup? cum am mai precizat – tr?im sub Imperiul Haosului, factor decisiv ce semnific? cum, în raport cu „barbaria" conflictelor anterioare, „se poate ?i mai r?u, totul este posibil"; comparativ cu epoca actual?, îns??i lumea R?zboiului Rece ne apare drept una... „ordonat?", astfel c?, din ea, mai mult decât sigur, „va mu?ca Istoria cu poft?" (vezi Alain Joxe, Imperiul Haosului, Bucure?ti, Editura Corint, 2003, passim – traducere dup? edi?iile ap?rute simultan în Fran?a ?i SUA: L´Empire du Chaos/ Empire of Disorder, 2002).

- Ce probleme grave pentru omenire ar mai putea fi stopate?

- În situa?ia existent?, nici una. Fiind o nenorocire c? s-au acumulat atâtea surse esen?iale de conflict, agravate de problema terorismului mondial, care – pus? prost ?i f?r? ?anse de solu?ionare corespunz?tor – conduce la un r?zboi al tuturor împotriva tuturor... Ce se poate rezolva într-un atare context? Nu mai vorbesc de fapt c?, spre deosebire categoric? de alte momente decisive din trecut, în prezent lipsesc liderii mondiali, cei de veritabil? capacitate ?i autoritate. A?a c? solu?ionarea problemelor r?mâne în aten?ia tuturora, mai precis a nici unui factor responsabil.

- Stimate domnule Gheorghe Buzatu, á propos de intrarea în UE (de parc? nu am fi fost de istorii stat în Europa ?i am fi luat România în spate s? intr?m cu ea pe poarta Europei), ce implica?ii pe termen lung are pentru ?ara noastr? mult trîmbi?ata aderare?

- Înainte de-a ne gândi la consecin?ele „pe termen lung" ale primirii României în UE, trebuie s? avem în vedere soliditatea pe viitor a organismului, seriozitatea abord?rii integr?rii de c?tre ambele p?r?i, eliminarea multor bariere (reale ?i ireale). A?a dup? cum a dovedit-o Charles de Gaulle, unul dintre marii fondatori, Europa Unit?, (posibil) de la Atlantic ?i pân? la Urali, s-a f?urit greu ?i, evident, se va men?ine ?i mai greu... Abia dup? aceea vom putea vorbi de fapte, de realiz?ri, de consecin?e... Nici nu îndr?znim a ne gândi ?i la o cale întoars?... F?r? discu?ie, tragedia Europei!

- UE, „patria na?iunilor" sau to?i o ap? ?i-un p?mînt?

- A?a ar trebui s? fie, cum s-a negociat ?i s-a stabilit din prima ?i pân? în ultima clip?. Altfel, altfel tocmai ce-am vorbit despre tragedia Europei... S?-n?elegem c? nu va fi un nou sacrificiu al b?trânului continent?

- Ce ne poate înv??a istoria despre eventualitatea instaur?rii unei noi ordini mondiale unice, pe care de exemplu, o avanseaz? grupul Bilderberg?

- Nu am încredere. Dup? exact 55 de ani de la fondarea Clubului, dar având în seam? ?i experien?ele anterioare, am putea consemna c? trecutul în ansamblu a atestat pilduitor cum c?, pretutindeni ?i oricând, Marii Lumina?i au dovedit suficient? fantezie, penurie de for?? în ac?iune ?i lips? de imagina?ie în practic?; de unde ?i realiz?rile... Ca s? r?spund precis la întrebare, de ce v-a? ascunde c? m? gândesc uneori la „eventualitatea" – vorba Dv. – a unei instal?ri a „ordinii unice", da, cum s? nu, dar numai atunci când, pe planet?, va r?mâne... un singur om! O, nu!

- Întorcîndu-mi aten?ia spre biografia de plumb a personalit??ii dumneavoastr?, ?tiu c? v? poart? cu onoare numele un impresionant num?r de titluri: peste 55 de c?r?i în nume propriu; 70 de volume coordonate sau în colaborare; sînte?i autor a peste 500 de studii ?i micromonografii, articole, eseuri, prefe?e, note et caetera. Coordona?i de mul?i ani prestigioasa colec?ie „Românii în istoria universal?", edi?ie ajuns? la volumul cu num?rul 138. A?adar, stimate domnule Gheorghe Buzatu, o via?? dedicat? ?tiin?ei, cercet?rii, catedrei, poporului roman ?i valorilor istorice care l-au consacrat ca na?iune în universal. Cum a?i reu?it aceste performan?e de prestigiu?

- V? m?rturisesc, iar??i, cu sinceritate ?i admira?ie: S? ?ti?i c?-mi place expresia Dv. - „biografie de plumb"... N-am folosit-o niciodat?, de?i m-am ocupat de biografiile unor lideri „grei" ai istoriei noastre – N. Iorga, N. Titulescu, Ion Antonescu, Vintil? I. C. Br?tianu, Iuliu Maniu, N. Ceau?escu ?.a. Cât prive?te ra?iunile performan?ei, voi fi cât se poate de sincer ?i concis: munc? ?i consecven?? în studiul istoriei, plus aceea ce (dar cine ?tie, precis, cât?) am primit de la natur?.

- Ce trebuie s? cunoasc? na?iunea român? la ceas de cump?n? mondial??

- ... S? se acomodeze condi?iilor iar nu s? îngenunche în fa?a împrejur?rilor, s? valorifice la maximum lec?iile desprinse din trecut, s? impun? ?i s?-?i urmeze liderii politici veritabili, s? abjure tr?d?rile, s? lupte pentru cauzele proprii, s? nu se epuizeze de dragul unor proiecte ambi?ioase sau ireale...

- V? rog, în final o întrebare la care a?i dori s? r?spunde?i ?i nu am fost inspirat? s? o formulez...

- A?i fost, dimpotriv?, extrem de inspirat?... Voi preciza, totu?i, în final c?, în prezent, dup? editarea primului tom (1940-1941) în 2008, lucrez la definitivarea pentru tipar a volumelor II (1942-1943) ?i III (1943-1944) din Jurnalul Mare?alului Ion Antonescu, incontestabil unul dintre Marii Români cârmuitori ai destinelor lor permanente, cum l-a calificat definitiv un sondaj na?ional de acum trei ani.

Mult Stimat? Doamn? Maria Diana Popescu,

V? asigur c? am fost onorat s? r?spund întreb?rilor dumneavoastr? pentru prestigioasa publica?ie la care lucra?i. Trebuie s? ?ti?i c? am fost sincer, mul?umindu-v? ?i în cadrul interviului acordat, dup? cum, din nou, v? prezint scuze pentru întârziere. Cu alt prilej, îmi voi lua... „revan?a". Cu mul?umiri, cu ur?ri de s?n?tate ?i fericire ?i asigur?ri de deosebit? considera?ie,
Gh. Buzatu
footer