Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. dr. Gic? Manole   
Joi, 30 August 2012 08:43
Prof. Gic? Manole-Stefan cel Mare, coperta„?tefan cel Mare" este titlul volumul istoric reeditat la Editura Geea, 2011. Apar?ine profesorului de istorie Gic? Manole, director al Casei Corpului Didactic din Boto?ani. Cartea reprezint? o abordare original? a vie?ii domnitorului Moldovei, care, de fapt, în opinia autorului, a fost un împ?rat al întregii ortodoxii. Pe ce se bazeaz? el când afirm? asta ?i alte câteva lucruri mai pu?in cunoscute despre „?tefan cel Mare ?i Sfânt", canonizat dup? 1990 de Biserica Ortodox? Român?, citi?i în acest interviu.

Sergiu B?l??c?u: Domnule professor, ce v-a determinat s? scrie?i aceast? carte?

Prof. Gic? Manole: Înc? din copil?rie am iubit din toat? fiin?a simbolurile noastre mari, na?ionale, eorii no?tri na?ionali. Sunt probabil demodat, pentru c? tr?im într-o lume care,deja a demitizat totul, orice. Nou?, românilor, ne este ru?ine s? punem în eviden?? pentru marea comunitate, pentru tinerii acestei na?iuni simblourile noastre na?ionale, care au fost în stare s? cl?deasc? un destin istoric neamului românesc. Dintre toate personalit??ile neamului nostru eu - ?i cred c? nu sunt deloc subiectiv - consider c? personalitatea cea mai important? a destinului istoric românesc din toate timpurile a fost ?i va r?mâne în veac ?tefan cel Mare. Ei bine, port o dragoste profund?, un respect dincolo de margini fa?? de ?tefan cel Mare ?i timpurile sale, de ?ara sa, ?ara Moldovei ca o ?ar? româneasc?.

Într-o jum?tate de secol ?ara Moldovei lui ?tefan cel Mare a reu?it s? devin?, prin munc?, prin efort militar, prin sacrificiu, o putere european? de temut. În câteva decenii a reu?it s? înfrunte puteri militare ca Regatul Ungariei, Regatul Poloniei, Marele Imperiu Mongol sau teribilul Imperiu Otoman ?i tuturora, la un loc, s? le fac? fa?? ?i s? le aplice corec?ii militare. Niciodat? în istoria românilor poporul român nu au dobândit o victorie mai covâr?itoare, total? decât cea de la Vaslui, din 10 ianuarie 1475.

S.B.: Cât timp a durat documentarea la aceast? carte ?i de ce documente, v-a?i folosit, de unde le-a?i procurat?

G.M.: Documentele epocii lui ?tefan cel Mare au fost publicate cu decenii în urm?, dac? n-a? spune chiar cu secole. Am folosit colec?ia de documente a lui Ion Bogdan, „Documentele lui ?tefan cel Mare", ap?rut? în 1913, în dou? volume ?i de asemenea, un istoric ie?ean, Mihail Cost?chescu, „Documente moldovene?ti de la ?tefan cel Mare". Nu doar atât! M-am folosit pentru documentare de toate sursele, de izvoarele narative externe ?i interne, de cronicile noastre cele mai vechi, îns??i „Cronica lui ?tefan cel Mare" scris? la porunca sa, dar ?i altele ungure?ti, italiene, turce?ti.

S.B.: ?i unde le-a?i g?sit, de unde le-a?i luat?

G.M.: Aceste izvoare narative sunt editate de c?tre speciali?ti români în limba român?. Un rol important în ceea ce prive?te cronicile poloneze, turce?ti, ruse?ti, ucrainiene, str?ine în general, l-a avut volumul publicat în 2004 la M?n?stirea Putna, „?tefan cel Mare ?i Sfînt - portret în cronic?".

S.B.: Cartea men?ionat? reprezint? un rezumat al acestor surse sau veni?i ?i dvs. cu ulele elemente noi?

G.M.: N-a? fi scris un rând dac? eu a? fi fost un oarecare scrib, a? fi preluat documente ?i m-a? fi apucat de aceast? carte. Cartea poart? în propor?ie de 85-90% pecetea originalit??ii mele. Am avut curajul s? îmi exprim puncte de vedere de la întemeierea Moldovei pân? la moartea lui ?tefan cel Mare, opinii proprii, analize istorice proprii, specula?ii proprii, toate pe marginea documentelor. Într-un cuvânt, cartea este cu totul neobi?nuit? ?i nu seam?n? cu celelalte care s-au scris despre ?tefan cel Mare.

S.B.: ?i ce are neobi?nuit fa?? de celelalte?

G.M.: A scos în eviden?? puterea unui popor ?i exemplul unui b?rbat în destinul nostru na?ional, ?tefan cel Mare, de a crede nelimitat în Dumnezeul poporului lor, de a lucra, munci ?i jertfi pentru dreptate, de a avea noble?ea demnit??ii proprii. Nic?ieri nu se g?se?te un exemplu mai cutremur?tor ca la ?tefan cel Mare. Zice el, dup? biruin?a cople?itoare de la Vaslui, când am reu?it s? r?punem peste 100.000 de turci în trei zile. Pe fugari, c?l?re?ii moldoveni i-au izgonit pân? la v?rsarea Siretului în Dun?re, zice deci unui cronicar contemporan neam?, „peste 100.000 de turci au fost uci?i". Biruin?a asta cople?itoare, o armat? de r?zboinici din 45.000 de oameni, dup? ce a biruit, ?tefan cel Mare zice „nu v? l?uda?i, biruin?a asta am dobândit-o cu ajutorul Dumnezelui Nostru Atotputernic. Smeri?i-v?! Post, pâine ?i ap? patru zile ?i apoi veni?i al?turi de mine ?i haide?i s? mergem pe câmpul de lupt?, descul?i". A?a au mers dup? b?t?lie, descul?i, s? vad? miracolul pe care l-au realizat ei. Ori aceast? victorie, aten?ie, este cea mai important? pe câmp deschis ob?inut? vreodat? de o oaste cre?tin?. Nu e întâmpl?tor c? o parte a poporului român est-carpatic a biruit atunci o armat? otoman? de peste 120.000 de r?zbonici de elit?. „To?i mitropoli?ii ortodoxiei r?s?ritene l-au ridicat la rang imperial pe ?tefan cel Mare"

S.B.: Spune?i-ne unu-dou? lucruri despre care românii, moldovenii nu prea le ?tiu despre ?tefan cel Mare ?i eventual le pot descoperi în aceast? carte.

G.M.: Am un capitol special dedicat ideii imperiale la ?tefan cel Mare. Toat? lumea, manualele de istorie care nu mai exist? ast?zi, vorbesc de domnul ??rii Moldove, dar ?tefan cel Mare n-a fost doar un simplu domn. ?i aici exist? probe, documente: la 1469, la 15 august, la M?n?stirea Putna, a fost încoronat Împ?rat al Ortodoxiei R?s?ritene.

S.B.: De c?tre cine?

G.M.: To?i mitropoli?ii ortodoxiei r?s?ritene, Halici, Kiev, Târgovi?te, Constantinopol, Antiohia, din toat? ortodoxia european? au venit la Suceava, au mers la Putna ?i acolo tot acest conclav ortodox l-a ridicat la rangul imperial pe ?tefan cel Mare. De ce? Era singurul stat ortodox care a fost ?i era în m?sur? s? î?i asume responsabilit??i imperiale de lupt? împotriva celor ce distrusese a doua Rom?, Bizan?ul, deoarece la 29 mai 1453 Imperiul Bizantin a c?zut sub turci. În izvoarele turce?ti ?tefan cel Mare este denumit „Împ?rat", într-o cronic? ucrainian? de la Kiev se spune „Împ?ratul ?tefan cel Mare a ie?it la r?zboi împotriva Împ?ratului Baiazid al doilea". „Împ?ratul ?tefan cel Mare" a fost numit ?i de cronicarul Grigore Ureche ?i de cronica sa proprie. De altfel, el a întemeiat o dinastie imperial?. C?s?toriile lui, cele trei, sunt imperiale. Prima, cu Evdochia de Kiev, sora Împ?ratului de Kiev, a doua, cu Maria de Mangop, urma?? a dinastiilor imperiale bizantine a asan-paleologilor, a treia c?s?torie, e adev?rat, nu e imperial?, dar prin faptul c? o ia pe mo?tenitoarea Basarabilor, unific? cele dou? dinastii domnitoare române?ti, Bogd?ne?tii ?i Basarabii. Polonezii prima oar? i-au spus „cel Mare"

S.B.: A?i amintit de c?s?torii. Sunt multe voci care contest? calitatea de sfânt a lui ?tefan cel Mare tocmai prin faptul c? a fost c?s?torit de mai multe ori.

G.M.: Este ru?inos, degradant pentru contemporanii mei care cu atâta incon?tien?? ?i mârl?nie de secol al XXI-lea pot s? murd?reasc? o icoan? moral? a neamului nostru. Trei c?s?torii, atât permitea Biserica Ortodox?, dar primele dou? c?snicii s-au desf?cut prin moartea so?iilor sale. Evdochia de Kiev a murit în 1467 ?i se c?s?torise în 1463. Maria de Mangop s-a c?s?torit în 1472 ?i moare în 1477. El s-a c?s?torit fiindc? a intrat în rând cu legea, ori la români legea însemna credin?a ortodox?. Nimic mai degradant, nimic mai murdar decât a te crampona de asemenea lucruri cu totul ?i cu totul irelevante ?i a pune în balan?? sacrificul unui popor, munca ?i efortul s?u cu aceste chestiuni cu totul ?i cu totul lipsite de relevan??. Practic, ?tefan cel Mare n-a fost demitizat. ?i nu numai el. ?i Antonescu, ?i Mihai Viteazu, ?i Petru Rare?, ?i Traian, ?i Decebal, ?i Avram Iancu, n-au fost demitiza?i. De ce? Pentru c? nu sunt cunocu?i. Demitizezi ceva când scazi pe cineva în anvergura sa eroic? când îl cuno?ti cu adev?rat, ori tu nu ai ce demitiza când nobilul român, ca s? nu zic cuvinte dure, nefericitul popor român, prostit, manipulat printr-o diversiune cretinoid? nu mai crede în nimic, nici în Dumnezeu. Marii no?tri oameni au fost în stare s? ne c?ldeasc? cândva un destin istoric excep?ional, care ast?zi este ast?zi aruncat în derizoriu. Nu eu, Xenopol, istoricul nostru important, în marea lui sintez?, „Istoria românilor din Dacia Traian?", când sfâr?e?te capitolul cu ?tefan cel Mare spune: „?tefan cel Mare este unic în felul lui în istoria lumii. Poate fi comparat cu Carol al XII-lea al Suediei, cu Cezar ?i chiar cu Alexandru Macedon". Ce spune cronica de la Mân?stirea Hustînskaya - Kiev, atunci când a murit ?tefan cel Mare, pe 2 iulie 1504? „A murit Împ?ratul ?tefan ca un al doilea Alexandru Macedon ce a fost". Asta o spun str?inii. ?i pentru c? tot abord?m chestiunea demitiz?rii, înc? o dat?, nu este demitizare, ci dispre? fa?? de propriile valori, „cel Mare" l-au f?cut str?inii. În 1531, pe 3 februarie, Sigismund, Regele Poloniei, îi scrie lui Petru Rare? într-o scrisoare „noi nu ne-am în?eles în privin?a Pocu?iei în timpul tat?lui domniei tale Stefanus ide Magnus". Polonezii prima oar? i-au spus „cel Mare". El a fost un b?rbat mic, 1,56 metri, dup? m?sur?torile din cripta voievodal? de la Putna, locul nostru sacru.

S.B.: Se spunea c? avea nevoie de ajutor ca s? urce pe cal.

G.M.: ?i ce, e o ru?ine s? ceri ajutorul cuiva? Sufletul lui a fost... nu ?tiu cum s? spun... el n-a murit... documente, câte c?r?i s-au mai scris, îl simt viu, îl simt c? el a iubit poporul acesta, credin?a acestui popor, dreptatea. A urât tr?darea! ?i a fost în stare, ?i de asta este bine s? amintim, a fost în stare s? pedepseasc? pe oricine a atentat la demnitatea ?i libertatea noastr?. Praf ?i pulbere s-au ales de toate armatele care au invadat ?ara Moldovei.

S.B.: De ce acum, la peste 500 de ani de la moartea lui ?tefan cel Mare, nu mai avem conduc?torii de atunci? Noi moldovenii, noi românii.

G.M.: Din nefericire, la 500 de ani, în 2004, România era condus? de un agent K.G.B., Ion Iliescu. Un individ care a vândut din nou Basarabia în 1991 prin tratatul cu ru?ii, a abandonat-o, a avut obr?znicia ?i infamia s? pozeze în conduc?tor patriot român, s? omagieze pe unicul nostru împ?rat. Dar a?a de bine a omagiat personalitatea lui ?tefan cel Mare încât în momentul celor cinci secole, cât s-au împlinit pe 2 iulie 2004, pictura interioar? a Bisericii M?n?stirea Putna nu exista, era doar ciment negru. O ru?ine na?ional?! De ce nu avem conduc?torii pe m?sura celor din trecut? Pentru c? ace?tia nu ?tiu, nu cunosc istorie? A?adar, nu ?tiu, nu cunosc istorie, n-au avut nimic comun cu neamul acesta, doar atâta au în comun cu noi: vorbesc aceea?i limb?. Nu cunosc munca ?i sacrificiile acestui popor, nu ?tiu cât de mult? umilin?? am suportat noi ?i nu ?tiu c? libertatea ?i demnitatea noastr?, trebuiesc ocrotite de ei.

A consemnat Sergiu B?l??c?u footer