Revista Art-emis
Preten?iile Budapestei - Refuzul bunei vecin?t??i PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ion Coja   
Miercuri, 15 August 2012 12:29
Prof. Univ. Dr. Ion CojaPetre Burlacu: De curând, aflat în România, Viktor Orban a reluat câteva dintre ideile de baz? ale revizionismului maghiar. A afirmat net, tran?ant, c? autonomia teritorial? pentru maghiarii din România este ?inta cea mai important? a politicii guvernului de la Budapesta! În plus, ?i-a permis s? se amestece ?i-n jocul electoral, îndemnându-i pe maghiari s?-l sus?in? pe B?sescu! Cum comenta?i, domnule profesor Ion Coja?

Prof. Univ. Dr. Ion Coja: Hai s? examin?m pu?in preten?ia la autonomie teritorial?, despre care fac atâta caz ungurii. Propaganda în sprijinul autonomiei teritoriale ei o întemeiaz? pe ideea c? în Europa mai func?ioneaz? asemenea formul? administrativ? ?i c? toat? lumea este mul?umit? în ??rile respective. Se d? exemplul Cataluniei, al unor insule nordice, al Tirolului... Exemplele acestea se potrivesc ca nuca-n perete! Nici vorb? s? semene situa?ia din Catalunia, de exemplu, cu cea din secuime!... Sau situa?ia suedezilor din Finlanda! Sunt en?pe motive pentru a nu invoca asemenea modele!

P.B.: Lua?i-le pe rând, câteva numai!

I.C.: În primul ?i în primul rând e de luat seama la rela?iile dintre cei în cauz?, dintre suedezi ?i finlandezi, bun?oar?!... Sunt rela?ii normale, de sute de ani se împac? între ei, nu s-au t?iat, nu s-au spânzurat, nu s-au otr?vit unii pe al?ii!... Suedezii care se bucur? în Finlanda de toate drepturile pe care le-au cerut, nu au s?vâr?it niciodat?, în istorie, vreun gest de adversitate fa?? de statul finlandez! Loialitatea lor civic? este deplin?, f?r? repro?! A?a cum ?i cele dou? state ?i popoare nu au nimic de împ?r?it, nu au nimic important s?-?i repro?eze. În vreme ce între români ?i maghiari exist? un contencios extrem de înc?rcat, rivalit??i vechi, netran?ate, spirit revan?ard, r?ni nevindecate ?i mai ales lipse?te dorin?a de a aplana, de a stinge vechile conflicte. Din fericire – sau din nefericire!, refuzul bunei vecin?t??i vine numai ?i numai din partea ungureasc?! A Budapestei! Exist? o întreag? literatur? maghiar? a urii, ur? stupid? ?i tâmp?, fa?? de români, fa?? de germani, fa?? de slovaci, fa?? de ceilal?i!... Nimeni nu repudiaz? în Ungaria aceast? mizerie, acest ?ovinism manifest la toate straturile sociale, generalizat ca un cancer al sufletului maghiar!... Nu putem avea nicio încredere în Ungaria, ca stat, ?i nici în a?a zi?ii reprezentan?i ai maghiarimii din România nu putem avea încredere. ?i, f?r? încredere, nimic nu se poate face durabil! Privi?i comportamentul UDMR!... Jalnic! N-au pic de demnitate! Ca ?i politicienii no?tri, desigur! Numai c? opinia public? româneasc? nu agreeaz? nicicum acest comportament, noi românii ne-am dezis cu vehemen?? de aceast? clas? politic?. În vreme ce opinia public? a maghiarilor din România practic nu îndr?zne?te s? critice, necum s? înfiereze politicianismul ?i oportunismul udemerist, atât de jalnic, de josnic ?i de dezgust?tor! Deh, UDMR lupt? pentru autonomie local?!... I se iart? orice gol?nie! Orice matrapazlîc, mai ales dac? p?gubitul este statul român!

Dup? 1996 au fost mini?tri udemeri?ti în fiecare guvern. Nici unul nu s-a putut ab?ine s? nu dea o copit? de m?gar la vreun interes românesc, s? nu fac? pe ascuns ceva care s? lezeze drepturi sau valori române?ti! Pot s? fac un lung pomelnic cu asemenea r?ut??i meschine, mici sau mari sabotaje ale unor func?ionari publici maghiari! Fenomen care s-a petrecut ?i înainte de 1990, când structurile PCR ?i ale statului socialist român erau împ?nate, în pozi?ii cheie, de comuni?ti maghiari. N-a existat niciun maghiar s? ia calea codrilor, a mun?ilor, ca s? lupte împotriva ocupantului str?in bol?evic. Cumva, în adâncul sufletului lor, maghiarii se sim?eau suflete?te mai apropia?i de ocupantul str?in, sovietic, decât de românii pe care-i ?tiau c?-s oamenii locului, p?mânteni, b??tina?i, autohtoni?!... Repet, printre partizanii din mun?i – fenomen politic de rezisten?? unic în lag?rul comunist, nu s-a aflat niciun maghiar, niciun secui, niciun sas sau svab, niciun minoritar! Este un adev?r care trebuie s? ne dea de gândit, mai ales în zilele noastre, când a fi minoritar în România este o afacere foarte rentabil?, minoritarii fiind discrimina?i pozitiv prin lege, printr-o serie întreag? de avantaje cu totul ?i cu totul nejustificate!... Mai r?u ca în anii de dup? r?zboi! S? ne aducem aminte c? la un moment dat, pe la mijlocul anilor 1950, în închisorile politice din Transilvania nu era niciun maghiar! Nu le displ?cea maghiarilor regimul de teroare instituit de comuni?tii maghiari ?i al?i minoritari! Era un regim anti-românesc, mai presus de orice alt calificativ! Trebuia sus?inut! Regimul comunist f?cea victime numai printre români!...

Unde este recunoa?terea cu regrete sincere a crimelor regimului horthyst, din perioada august 1940-octombrie 1944? În perioada interbelic? savan?ii maghiari au pus la punct un atac bacteriologic asupra României!... Era foarte probabil c? ne vom g?si în tabere adverse!... S-a aflat târziu despre aceast? tic?lo?ie! Nicio reac?ie public? sau oficial?, niciun cuvînt maghiar rostit spre a dezavua asemenea preocup?ri demente! Mereu clocesc ceva împotriva noastr?! Mi-e ?i lehamite s? le fac inventarul, un inventar incomplet, desigur, c?ci cele mai multe tic?lo?ii ?i mizerii r?mân necunoscute!... Cu un asemenea trecut în rela?iile dintre noi ?i maghiari, nu putem copia modelul finlandez. Suntem înc? departe de a avea rela?ii normale. Iar zburd?lniciile neobr?zatului Viktor Orban pe plaiurile române?ti sunt o dovad? în plus!...

P.B.: A?i scris multe texte pe tema acestor rela?ii, a acestui contencios româno-maghiar. Considera?i c? textele dumneavoastr? au avut ca efect normalizarea acestor rela?ii sau, dimpotriv?, le-au stricat ?i mai tare?

I.C.: Am, în sinea mea, înc? din copil?rie, o simpatie vie pentru maghiari. La Constan?a afli târziu, din c?r?i, despre fric?iunile dintre români ?i unguri, nu le tr?ie?ti. Limba maghiar? mi se pare dintotdeauna o limb? pl?cut? la ureche, muzical?... Am r?mas cu aceast? impresie de la primele filme ungure?ti. Filmul Mattyas Co?carul l-am v?zut de mai multe ori, iar personajul a fost un reper în copil?ria mea, în dezvoltarea mea!... Nu mi-a p?rut bine când maghiarii au pierdut campionatul mondial la fotbal!... Pe Puskas ?i Grosics i-am iubit cu mult înainte s? aflu c? a mai existat ?i un Horthy... Nu am niciun parti-pris anti-maghiar imposibil de dep??it... Nu sunt nicio clip? tentat s? explic e?ecurile noastre prin sabotajul ?i intrigile Budapestei, ale UDMR!... Dar ?tiu bine c? exist? aceast? adversitate ?i ostilitate sistematic? din partea Budapestei! ?i când zic Budapesta m? gândesc la ?ovinismul maghiar! E teribil de activ ?i de stupid! N-are egal în Europa! Viktor Orban a fost, zilele trecute, purt?torul de cuvînt al acestei ru?inoase componente a mentalului comunitar maghiar.

Poate c?, de câteva ori, s? fi s?rit ?i eu calul! Cunosc repro?ul pe care mi l-au f?cut ni?te tineri maghiari na?ionali?ti, dup? apari?ia c?r?ii Transilvania – Invincibile Argumentum. Mi l-au transmis prin Marian Munteanu. Un repro? întemeiat, în sine. Poate c? am gre?it când am f?cut anumite aprecieri cu privire la c?s?toriile mixte, apelând la compara?ia cu modelul sabinelor din vechime. Era mai degrab? un truc literar, stilistic! Dar parc? nu-mi mai vine s? fiu prea exigent cu mine însumi când aflu, zilele acestea, c? activi?tii maghiari ai revizionismului fac propagand? disperat? împotriva c?s?toriilor mixte. Au constatat ei c? din aceste c?s?torii copiii care se nasc trag mai mult spre a fi ?i a se considera români!...
Voi fi gre?it uneori la nuan?e, dar nu m-am dep?rtat propriu zis de adev?r! În niciun caz cu bun??tiin??! Adic? nu am min?it niciodat?! Nu am falsificat datele! A?a cum fac mercenarii istoriografiei maghiare f?r? s? clipeasc?! ?i f?r? excep?ie!

P.B.: Altceva?

I.C.: D?-mi voie s? continui cu r?spunsul la întrebarea dumitale!... Dimpotriv?, pot s? spun, pot s? m? laud c? prin publicistica mea, de dragul adev?rului ?i cu riscuri mari pentru numitul Ion Coja, le-am luat ap?rarea maghiarilor, etniei bozgore?ti, a?a cum nu ?tiu s-o mai fi f?cut cineva. M? refer la textul pus de mine pe internet, pe site-ul meu, prin care exoneram maghiarimea de „crima cea mai abject? din istoria lumii": trimiterea la moarte, la exterminare, a peste cinci sute de mii de evrei! Am preluat demonstra?ia de la al?i autori, istorici serio?i ai Holocaustului, care sus?in ?i dovedesc implicarea sionist? în deportarea evreilor din Ungaria, jocul murdar ?i criminal al unor evrei nebuni, a c?ror responsabilitate a fost trecut? pe umerii maghiarilor. Am produs un text în care am vorbit mai clar decât al?ii despre nedreptatea care li se face maghiarilor de c?tre cei care pun pe seama autorit??ilor ungure?ti ?i a maghiarimii, în general, exterminarea a sute de mii de evrei!.. Eu nu ?in nici cu maghiarii, nici cu evreii!... A? putea spune c? nu ?in nici cu românii! În sensul c? nu sunt în stare s? deformez adev?rul în favoarea sau defavoarea cuiva! Nici tat? s?-mi fie! ...Am eu p?cate destule, dar pe acesta, al minciunii, nu-l am!... Recunosc adev?rul chiar ?i atunci când acesta este favorabil adversarilor mei! ?i sunt foarte mul?umit c? prin acest comportament normal ?i onorabil m? înscriu în tradi?ia istoriografiei române, a mentalului comunitar românesc! A sufletului etnic românesc!... Nu cred c? exist? publicist maghiar de anvergura mea care s? poat? spune ?i el, despre sine, asemenea cuvinte!

P.B.: Frumoase cuvinte!

I.C.: Ar mai fi multe de spus. M? limitez la teza maghiar? potrivit c?reia la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, românii ar fi f?cut o serie de promisiuni maghiarilor pe care apoi le-au uitat!... Un repro? prostesc, complet neîntemeiat! L-a reluat ?i acest Orban zilele trecute. Desigur, nu-i vina lui c? spune a?a de mari prostii, are ?i el ni?te consilieri, probabil. Deci, pe adresa acestor consilieri budapestani fac urm?toarele preciz?ri colegiale: la Alba Iulia românii au prezentat, prin Proclama?ia solemn? rostit? în fa?a a 100.000 de „congresmeni" ardeleni, un program politic generos, prin care doreau s? îngroape definitiv contenciosul româno-maghiar! Acel program nu putea fi aplicat îns? unilateral, ci numaidecât prin însu?irea lui ?i de c?tre cel?lalt partener, adic? prin asumarea solemn? a acelui program ?i de c?tre reprezentan?ii magiarimii. În urma tratatului de la Trianon mai r?mâneau câteva sute de mii de români în nou înfiin?atul stat ungar. Cu gândul la acei fra?i ai lor, românii au formulat la Alba Iulia un program politic generos pentru orice minoritate etnic?. Un program prin care minoritarii s?-?i poat? salva fiin?a na?ional?! Ce a urmat dup? 1 Decembrie în Ungaria ?i în România?

Domnule Orban, num?rul maghiarilor din România a crescut dup? 1 Decembrie 1918, a crescut într-un ritm ?i într-o propor?ie care dep??e?te ritmul de cre?tere al popula?iei maghiare din Ungaria aceleia?i perioade de timp: 1919 - 1940! Sau, dac? vre?i, 1919 - 1990! În schimb, num?rul românilor din Ungaria a sc?zut dramatic, nu prin exterminare fizic?, ci prin aplicarea celei mai agresive politici de dezna?ionalizare din Europa modern?, o maghiarizare for?at?, pe toate c?ile imaginabile, la care s-au dedat patrio?ii maghiari din Ungaria! ?inta au fost în primul rând românii ?i germanii din Ungaria, din Transilvania... Num?rul românilor, al cet??enilor unguri care mai aveau curajul s? se declare români, a sc?zut de la aproape o jum?tate de milion, la câteva zeci de mii... Cum comenta?i aceste cifre, domnule prim ministru?!

Cum mai ave?i obraz, domnule Orban, s? deplânge?i soarta maghiarilor din România?! V? bate Dumnezeu pentru atâta minciun? ?i neru?inare! Ve?i avea mult de pierdut dac? nu reu?i?i s? vede?i leg?tura dintre declinul demografic al maghiarimii ?i practicile incorecte, deseori criminale, ale politicii ungure?ti de dezna?ionalizare a altor popoare! Politic? pe care o duce?i de peste un veac ?i jum?tate. N-a?i reu?it prin aceste metode barbare s? v? spori?i cifra demografic?! Ci doar atâta a?i reu?it: s? stârni?i repulsie în jurul vostru ?i s? v? face?i vou? în?iv? r?ul cel mai mare! Sunte?i, în momentul de fa??, poporul european cel mai expus extinc?iei demografice, dispari?iei! ?i continua?i totu?i s? merge?i pe aceea?i cale, folosind acelea?i metode ?i sloganuri care v-au dus pe marginea pr?pastiei! Explica?ia este pentru mine una singur?: nu a?i reu?it s? v? cre?tina?i nici pân? azi, domnule Orban! Acolo, la Budapesta.

P.B.: Spune?i-mi, ce ecou a avut printre maghiari demonstra?ia pe care a?i f?cut-o cu privire la adev?ra?ii vinova?i de deportarea la Auschwitz a sute de mii de evrei din Ungaria?

I.C.: Nu cunosc. ?tiu doar c? am primit dou? mesaje pe site semnate de doi maghiari! Relativ respectuoase ?i amicale. Pentru început nu-i r?u! Mi-ar fi pl?cut s? fie m?car trei... Dar de unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere!

Bucure?ti, 8 august 2012
A consemnat Petre Burlacu footer