Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Maria Diana Popescu   
Miercuri, 08 August 2012 19:07
Benedict Popescu - TeraminDialoguri privilegiate

Doctor īn fizic?, cantautor de muzic? folk, Benedict Popescu este singurul romān care cīnt? la dou? instrumente mai pu?in obi?nuite, realizate de domnia sa, fer?str?ul ?i teraminul, pe līng? celelalte opt: vioar?, fluier, chitar?, ocarin?, muzicu??, claviet?, bloc fluite ?i varitorn. Dar teraminul ?i muzica sa cu inflexiuni cosmice sīnt unice. Unicitatea const? īn faptul c? la acest instrument Bebedict Popescu cānta f?r? s? īl ating?. Vibra?ia ?i energia palmelor sale ap?sa clapele aerului din jurul instrumentului. Construit din dou? oscilatoare cu frecven?e radio ?i dou? antene metalice, func?ioneaz? ?i cīnt? singur la semnalele electrice produse prin mi?carea mīinilor artistului īntre cele dou? antene direc?ionate spre difuzoare. Interpretul „atinge lumina ?i ea cīnt?". Teraminul e alimentat de la surs? electric?, iar sunetul se ob?ine din diferen?a de frecven?? dintre dou? oscilatoare, unul cu frecven?? fixat?, cel?lalt cu frecven?? variabil?. Instrumentul are dou? antene īn raza c?rora trec mīinile artistului cu mi?c?ri de dirijor, care ob?in īn?l?imea sunetului ?i volumul. Benedict Popescu abordeaz? un gen de muzic? asem?n?tor ariilor interpretate de soli?tii de oper?, precum ?i roman?e, folk, muzic? sacr?. A sus?inut zeci de concerte pe marile scene ale lumii, dar ?i īn ?ara noastr?.

Dup? absolvirea Facult??ii de Fizic? (1974), a lucrat un timp ca asistent universitar, apoi ca cercet?tor la un institut īn B?neasa. Īn 1999 a ob?inut o burs? N.A.T.O. īn Anglia, unde a luat contact pentru prima dat? cu un acest instrument muzical neobi?nuit, „theremi" sau „teramin". Dup? o īndelungat? munc?, a īnregistrat dou? CD-uri cu piese consacrate, romāne?ti ?i str?ine, cīntate la fer?str?u ?i la teramin. Printre ele se num?r?: „Love Me Tender", „Yesterday", „O Sole Mio" sau „Nabucco: Song For Liberty". Cu piesa de pe album „Ador puterea salvatoare", interpretat? la teramin, o pies? religioas?, culmea, a fost ilustrat serialului de televiziune „Amantul Marii Doamne Dracula", o ecranizare dup? romanul cu acela?i nume al lui F?nu? Neagu. Acest aparat de emis sunete a fost inventat īn 1919, cīnd electronica abia f?cea ochi, de rusul Lev Termen īn timp ce era studentul la violoncel la Conservatorului din Petrograd. Compozitorul ceh Bohuslav Martinu a scris īn 1944 „Fantezia pentru teramin, oboi, pian ?i instrumente cu coarde". Datorit? sunetului s?u prin apropiere „cosmic", teraminul a fost folosit īn anii 1950 ?i 1960 pentru a crea efecte de sunet īn filmele Science Fiction. Teraminul a fost folosit prima oar? īn concert de forma?iile Led Zeppelin, Portishead, de Jimmy Page, Jean Michel Jarre, nume cu adev?rat sonore, c?rora li se al?tur? ?i doctorul īn fizic?, Benedict Popescu, singurul romān ?i al treilea interpret din lume, ini?iat īn muzica sferelor. Este cel mai greu instrument de cīntat, el cere ureche muzical? ?i un control determinat asupra mi?c?rii mīinilor.

Invitat, la sfār?itul lunii iulie 2012, la Rāmnicu Vālcea, cu prilejul „Zilelor Rāmnicului", dr. Benedict Popescu a īncāntat publicul cu acordurile stanii, „spa?iale", emise de teraminul domniei sale.

Maria Diana Popescu: Fi?i binevenit ! Putem ?ti cīte ceva despre Benedict Popescu de ieri, despre drumul pīn? la faima dumneavoastr? de azi?

Dr. Benedict Popescu: Bine v-am g?sit! Ce s-ar putea spune despre Benedict Popescu de ieri sau chiar de-alalt?ieri? Era un copil ambi?ios, venind dintr-o familie de preo?i (cu tat?l absolvent al Seminarului orfanilor de r?zboi din Cīmpulung Muscel). Spre ?ansa lui (adic? a mea) mo?tenea de la tat?l s?u ceea ce acesta avea mai bun: o voce frumoas?, cald?, o memorie muzical? foarte bun?, un spirit practic ie?it din comun ?i, mai mult decīt atīt, puterea de a fi „autodidact" īn orice īntreprinde. Tata, v?zīnd īnclina?iile mele c?tre muzic?, m-a dat la ?coala de muzic? din Pite?ti (se īntīmpla īn anul 1963). Am trecut cu „brio" examenul de admitere, dar nu mi s-a permis s? urmez ?coala din motive de origine social?. Momentul acela m-a marcat pentru toat? via?a ?i m-a f?cut s? fiu ?i mai ambi?ios. Pe parcursul a vreo zece ani am īnv??at singur s? cīnt la vreo opt instrumente. Si totu?i, c?tre sfīr?itul liceului am optat pentru o profesie „mai serioas?": cea de fizician, a?a c? am urmat Facultatea de Fizic? (pe care am absolvit-o īn anul 1974). M-am mi?cat timp de cīteva zeci de ani prin diverse medii: ?coala primar?, cea secundar?, liceul, facultatea, stagiul īn produc?ie la o īntreprindere de prospec?iuni de petrol, stagiul militar, colaborator al facult??ii īn calitate de cadru didactic asociat, cercet?tor la un institut la B?neasa, doctorand īn Fizic?. Timp de vreo zece ani (īntre 1973 si 1983) am activat ca autor ?i interpret de muzic? folk, reu?ind s? īnregistrez īn studiourile Radiodifuziunii ?i Televiziunii īn jur de 30 de piese originale, s? am numeroase difuz?ri ale pieselor mele pe posturile de Radio, s? apar de mai mult de 100 de ori la Televiziune ?i s? fiu prezent īn mai mult de 300 de spectacole cu public. Am cunoscut, personal, īn acea perioad?, nume mari din muzica popular?, u?oar? ?i clasic? romāneasc?, actori, poe?i, scriitori, pictori sau graficieni, oameni de pres?, profesori, oameni de ?tiin??. Vede?i, toate acestea au f?cut s? fiu, īn momentul de fa??, o persoan? cunoscut? sau, mai degrab?, relativ cunoscut?, n-a? spune „faimoas?" – a?a cum considera?i dumneavoastr?.

MDP: Sīnte?i fiu de preot ?i absolvent al Facult??ii de Fizic? – de unde pasiunea pentru un gen de muzic? mai pu?in practicat īn lume?

B.P.: Vede?i dumneavoastr?, dac? a? fi īncercat s? cīnt, s? zicem, la acordeon, a? fi fost, poate, unul dintre cei cīteva mii care cīnt? īn Romānia la acest instrument. Iubesc neobi?nuitul. De aceea descoperirea fer?str?ului muzical (s-a īntīmplat īnc? pe vremea cīnd eram copil – prin 1963) ?i a teraminului (mult mai tīrziu – īn 1999) au fost pentru mine momente cu totul ?i cu totul deosebite: am avut senza?ia unor mari descoperiri...

MDP: Prin anii 70-80 era?i cunoscut ca interpret de muzic? folk. Cum a?i f?cut trecerea la aceste instrumente muzicale neobi?nuite: fer?str?ul muzical ?i teraminul?

B.P.: Totul s-a produs aproape pe nesim?ite. Cīntam muzic? folk „la modul serios" cam din 1973 īntr-o perioad? īn care am fost student, apoi am efectuat un stagiu īn produc?ie ?i cel militar (timp de vreo cinci ani), dup? care am ajuns īntr-un institut de cercet?ri (la īnceputul anului 1980). In 1983 s-a īntīmplat accidentul īntr-un spectacol al Cenaclului Flac?ra pe Stadionul din Ploie?ti, dup? care nu s-a mai permis apari?ia celor care cīntau muzic? folk īn forma simpl? „voce ?i chitar?". Eu asta f?ceam. Intrasem īntr-un institut de cercet?ri ?i luasem admiterea la doctorat (īn 1982), a?a c?, īn 1983, am ie?it „cu fruntea sus" din fenomenul folk (a?a cum se desf??ura el īn acea vreme). Am f?cut exact ceea ce fac mul?i sportivi: se retrag „īn plin? glorie". In 1982 am reu?it s? cump?r un fer?str?u muzical. A urmat o perioad? de vreun an de intense „exerci?ii" la fer?str?u, dup? care am reu?it sa īnregistrez īn studiourile Televiziunii Romāne prima mea pies? la fer?str?u. Mai mult de zece ani mi-am dedicat aproape īntreaga energie profesiunii mele de fizician, cu apari?ii sporadice īn calitate de cīnt?re? la fer?str?u: numai īntr-o emisiune la TV – o parad? a instrumentelor (īn 1986) ?i īntr-un spectacol īn sala Radiodifuziunii (un an mai tīrziu). Totu?i a fost o perioad? de īndelungi c?ut?ri, atīt īn ceea ce prive?te tehnicile de interpretare, cīt ?i de descoperire a unor piese care s? se potriveasc? a fi interpretate la acest instrument...

MDP: Cīnta?i, a?adar, de 26 de ani la fer?str?ul muzical. Ne da?i cīteva detalii despre instrument ?

B.P.: Desigur. Fer?str?ul muzical este, dup? p?rerea mea unul „plin de personalitate". Dac? auzi o dat? sunetul acestui instrument, nu-l mai ui?i timp de mul?i ani, poate niciodat?. Este un sunet extrem de p?trunz?tor ?i „inconfundabil". Se poate cīnta, īn principiu, la orice „cross-cut" – cum īi spun englezii sau americanii, dar, pu?in ciudat, „joag?r" – cum īi spun romānii. Singurul dezavantaj īn acest caz este registrul relativ īngust de numai o octav? ?i jum?tate – nepermi?īnd interpretarea a prea multe piese. De aceea cīnt?re?ii de fer?str?u serio?i (i-a? numi chiar „profesioni?ti") ī?i achizi?ioneaz? instrumente fabricate īn mod special pentru a cīnta. Acestea se deosebesc de cele despre care am vorbit mai īnainte prin faptul ca au lama ceva mai sub?ire, mai lung? ?i mai īngust? la vīrf. Aceasta configura?ie a lamei l?rge?te registrul instrumentului la ceva mai mult de dou? octave, permi?īnd o extindere sim?itoare a num?rului de piese care pot fi cīntate la acest instrument. Cīt prive?te num?rul celor care cīnt? la fer?str?u, dup? estim?rile mele exist? cam un cīnt?re? la 10-15 milioane de locuitori. Spre exemplu, īn China (?ar? cu mai mult de un miliard de locuitori) sīnt cam o mie de cīnt?re?i la fer?str?u.

MDP: Īn timpul unei burse NATO īn Anglia a?i luat contact cu instrumentul muzical numit teramin, care ast?zi se leag? implacabil de numele dumneavoastr?...

B.P.: Cīnd am descoperit teraminul (se īntīmpla īn anul 1999) am fost pur ?i simplu fascinat. Teraminul este, dup? p?rerea mea, Benedict-Popescu - Fier?str?ucel mai ingenios instrument conceput vreodat? de o minte omeneasca. Am petrecut vreo doi ani de zile construind primul meu teramin ?i īncercīnd s?-i īmbun?t?tesc performan?ele. De atunci pīn? acum am mai construit īnc? dou? teramine ?i sīnt acum la al patrulea. Din experien?a mea de pīn? acum vreau sa v? spun c? a construi un bun instrument nu este un „job" atīt de simplu. Fiecare dintre instrumentele construite de mine pīn? acum are anumite p?r?i bune, dar ?i alte p?r?i care necesit? īnc? īmbun?t??iri. Nu exist?, pīn? īn momentul de fa??, nimeni īn lume care s? fi reu?it s? proiecteze si sa construiasc? un teramin perfect (a?a cum este, de exemplu, „Stradivarius" īn cazul viorilor).

MDP: Am avut pl?cerea s? v? ascult micro-concertul la teramin – instrumentul care cīnt? f?r? s? īl atinge?i. V? rog, īi putem l?muri ?i pe cititori cum func?ioneaz? ?

B.P.: Pentru a īn?elege cum func?ioneaz? teraminul sīnt necesare cuno?tinte destul de temeinice de electronic? ?i de matematic?. Totu?i, pe scurt, func?ionarea teraminului se bazeaz? pe „principiul oscilatoarelor cu frecven?? de b?t?i" sau pe binecunoscutul efect „heterodin?" din radiofonie. Ideea este c? īntre p?r?ile metalice ale teraminului, care joac? rolul de antene (emi?īnd unde electromagnetice īn gamele de unde radio lungi sau medii) ?i mīinile celui care cīnt? se formeaz? mici capacit??i electrice. Atunci cīnd cel care cīnt? mi?c? mīinile īn jurul acestor antene, se modific? aceste mici capacit??i, care, la rīndul lor, modific? frecven?ele de oscila?ie ale oscilatoarelor de īnalt? frecven?? din interiorul teraminului. Rezultatul este exact ceea ce auzim ca modific?ri ale īn?l?imii ?i intensit??ii sunetului produs de teramin.

MDP: Cīnd a fost inventat teraminul ?i cīt de r?spīndit este ast?zi ?

B.P.: R?spunsul o s? surprind? pe mul?i. Teraminul a fost inventat cu mul?i ani īn urm?, mai exact īn anul 1919, cīnd electronica era īnc? aproape de īnceputurile ei. A fost īn fapt prima sintez? a unui sunet folosind poten?ialul electronicii. Inventatorul teraminului, rusul Lev Termen, este acum recunoscut ca fiind „p?rintele" actualelor sintetizatoare electronice (fie ele analogice sau digitale). Toate „produc?iile" electronice legate de nume ca Jean Michelle Jarre, Vanghelis sau Isao Tomita ī?i au r?d?cinile īn ceea ce Lev Termen a conceput īn 1919 ?i īn dezvolt?rile acestei idei care au urmat vreo 12-13 ani dup? aceea. Teraminul a fost folosit, pe la mijlocul secolului trecut, mai degrab? pentru a crea efecte sonore īn filmele de „Science-Fiction". Totu?i, grupuri ca Led Zepelin sau Portished au folosit teraminul īn muzica lor. Cam din 1993, dup? moartea inventatorului ?i odat? cu dezvoltarea internetului, teraminul a revenit īn actualitate – desigur variante moderne ale acestuia. Se organizeaz? deja concerte ?i festivaluri, cel mai recent a avut loc vara trecut? – īn Septembrie – īntr-un ora? relativ mic (Lipstadt) din Germania.

MDP: Este u?or de cīntat la acest instrument, este greu ?

B.P.: Eu cīnt la mai multe instrumente: vioar?, chitar?, fluier, ocarin?, block-flutte, muzicu??, claviet?, variton (un instrument electronic proiectat ?i realizat de mine) ?i la cele dou? despre care vorbim: fer?str?u ?i teramin. Teraminul este unul dintre instrumentele la care se cīnt? cel mai greu. Nu exist? nici un fel de clape, corzi, oricum ceva care s? sim?i īn mīinile tale. Trebuie s? mi?ti mīinile prin aer cu mare precizie ?i vitez? ?i s? reu?e?ti, īn acela?i timp, s? mai pui ceva ?i „de la inim?", lucru pe care nu-l reu?esc prea mul?i dintre cei care abordeaz? acest instrument.

MDP: Ce cuprinde repertoriul dumneavoastr??

B.P.: La fer?str?u muzical ?i la teramin nimeni nu va fi vreodat? capabil sa cīnte un brīu sau o geampara, sa fi?i siguri de asta. La cele dou? instrumente se pot cīnta, īn general, melodii lente ?i f?r? salturi prea mari īn linia melodic?. Astfel piesele pot fi teme folclorice, roman?e, balade pop sau rock, piese religioase (inclusiv colinde) sau teme din muzica clasic?.

MDP: Domnule Benedict Popescu, unde a?i sus?inut concerte pīn? acum ?

B.P.: Cu pu?in? durere īn suflet vreau s? v? m?rturisesc c? posturile noastre de televiziune (de stat sau particulare) nu fac prea mult pentru „popularizarea" celor dou? instrumente. Merg īn str?in?tate de cel pu?in dou? ori pe an ?i m? īntorc de fiecare dat? cu impresia c? atīt fer?str?ul muzical cīt ?i teraminul sīnt de cel pu?in 50 de ori mai cunoscute decīt la noi. Unde am sus?inut concerte pīn? acum ? V? dau un singur exemplu: īn sala Ansamblului „Tinerimea Roman?" (līng? Podul Izvor) din Bucuresti – un concert instrumental oferit īmpreun? cu Grupul „Blue Leaves". Au fost prezen?i aproape 300 de spectatori – de vīrste ?i profesii dintre cele mai diverse. Un mare succes. Am fost bisa?i de 5-6 ori. S-a comentat īn jurul nostru c? sala nu mai fusese a?a de plin? decīt la un spectacol oferit de Ion ?i Ionu? Dol?nescu cu dou? sau trei s?pt?mīni īnaintea noastr?...

MDP: Este c?utat? muzica dumneavoastr? ?

B.P.: Da ?i nu prea. Din experien?a mea, dac? lu?m, s? zicem, 100 de posibili ascult?tori, exist? un procent relativ mic (cam 2-3 %) care nu suport? (din motive fiziologice) o astfel de muzic?. Mergīnd c?tre cealalt? extrem?, vor exista desigur persoane la care acest gen de muzic? le va pl?cea mai pu?in sau mai mult. Spre norocul meu, la extrema opus? am g?sit īntotdeauna alte 2-3 persoane care ar asculta astfel de muzic? f?r? s? se sature. Ace?tia sīnt cei care īmi cump?r? compact-discurile...

MDP: Prin ce se remarc? muzica promovat? de dumneavoastr??

B.P.: Printr-un „sound" cu totul ?i cu totul particular, a? zice chiar inconfundabil. Cīntatul la fer?str?u muzical ?i la teramin exceleaz? prin efectele de „glissando", adic? intonarea notelor unei linii melodice trecīnd prin toate frecven?ele intermediare. Dac? acest lucru este f?cut cu m?iestrie se poate crea o muzic? de o mare expresivitate. Comparīnd īntre ele cele dou? instrumente, īn timp ce fer?str?ul muzical are un sunet mai natural (rezultat din vibra?ia acustic? a lamei sale din o?el), teraminul poate genera un sunet mai expresiv, care se aude mai bine pe fondul muzicii de acompaniament.

MDP: Domnule Benedict Popescu, sīnte?i primul roman care cīnt?, integral, piese la aceste instrumente. Cum ī?i poate procura iubitorul de gen, muzica dumneavoastr? ?

B.P.: Am īnregistrat īn urm? cu cī?iva ani dou? compact-discuri, fiecare con?inīnd acelea?i 20 de piese. Pe primul am interpretat liniile melodice la fer?str?u muzical, iar pe cel de-al doilea la teramin. Din p?cate nu am g?sit o form? de a comercializa aceste CD-uri īn ?ar?. Cei ce sīnt realmente interesa?i de acest gen de muzic?, īmi pot vizita site-ul pe internet la www.benedict-popescu.ro, m? pot contacta personal ?i se poate g?si īn fiecare caz o cale de a intra in posesia ei.

MDP: Despre ce proiecte ne pute?i vorbi?

B.P.: Īncerc, atīt cīt reu?esc, s? aduc cele dou? instrumente cīt mai mult īn fa?a publicului. Īnregistrez, īn aceast? perioad?, a doua pereche de CD-uri, care vor con?ine alte 20 de piese: de la teme din muzica noastr? popular? sau a altor popoare pīn? la teme din muzica clasic?. Pe primul CD voi interpreta melodiile la fer?str?u muzical, iar pe al doilea voi interpreta acelea?i melodii la teramin. Sper s? finalizez acest proiect īn prim?vara anului viitor. Voi lucra, desigur, īn aceea?i perioad?, la cel de-al patrulea teramin. Cīt despre concerte: poate un nou concert īmpreun? cu grupul „Blue Leaves", anul viitor īn aprilie sau mai, la care ve?i fi desigur invita?i...

Grafica - Ion M?ld?rescu
footer