Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Maria Diana Popescu   
Duminică, 24 Octombrie 2010 22:23
Dican GheorgheMaria Diana Popescu: Stimate domnule Gheorghe Dican, fi?i binevenit īn paginile revistei Agero! Am presentimentul unui dialog de zile mari, pentru c? am īn fa?? un interlocutor redutabil. Mi-ar fi pl?cut s? intru pe furi? īn atelier, s? cercetez comorile din l?zile dumneavoastr? de zestre. Cum mi-e cu neputin?? s? fiu ho?, dumneavoastr? ve?i fi bun s?-mi vorbi?i despre ele. Mai īntīi, v? rog, haide?i s? r?sfoim un pic biografia pīn? la borna prezentului.
Gheorghe Dican: Atelierul unui artist este lumea īn care acesta tr?ie?te, este chiar via?a lui. De acolo īi vin toate energiile, reac?ii īn care el este actorul principal, iar opera devine īntruchiparea a tot ceea ce se īntāmpl? īn jurul lui. A p?trunde īn sufletul unui artist nu este un lucru simplu. Mai simplu este s?-i „cite?ti" opera. Asta pentru c? artistul nu este un om īn afara lumii īn care tr?ie?te, el este pur ?i simplu un cronicar al vremii sale. Folosind limbajul specific artei sale, el red? nu neap?rat ceea ce vede ci, mai degrab?, ceea ce ?tie despre lumea īn care tr?ie?te.

Opera artistului este legat? de biografia lui, de st?rile, de emo?iile, de īntāmpl?rile prin care trece. De aceea, de multe ori, simpla īn?iruire de date ce constituie biografia unui artist poate p?rea ?i chiar poate fi destul de pu?in interesant?. Dac? biografia prive?te activitatea artistului, parcursul ?i devenirea sa, atunci cred c? cel mai important lucru nu ar fi multitudinea evenimentelor la care acesta a participat ?i pe care īn mod obligatoriu le g?sim īn C.V.-ul oric?rui artist, ci consisten?a crea?iei lui.

Imersa?i īntr-o lume a grijilor cotidiene, zapīnd existen?a de la un program la altul, uit?m de arti?tii de līng? noi. Dilogul nostru vine s? aminteasc? iubitorilor de art? ?i de frumos, c? printre noi tr?ie?te, cu mare art?, maestrul Gheorghe Dican, care a realizat īn sfera monumentalului lucr?ri de prob? ?i de rezisten?? īn timp. Am īn vedere cupola Bibliotecii Jude?ene Vālcea, considerat cel mai mare vitraliu īn form? de cupol?, din Romānia...
Cupola vitrat? de la Biblioteca Jude?ean? Vālcea a fost o mare provocare pentru mine. Cred c? orice artist ?i-ar dori ca, pe parcursul vie?ii sale, s? aib? ?ansa realiz?rii unei astfel de lucr?ri. Eu am avut acest noroc de?i nu mi-a fost foarte u?or deoarece din punct de vedere tehnic o astfel de lucrare nu se mai realizase īn Romānia. Cupola are 142 mp ?i este realizat? īn tehnica veche a vitraliului, iar noutatea const? īn faptul c? aceast? cupol? vitrat? este chiar acoperi?, atāt ca func?iune cāt ?i ca pozi?ionare. Pentru a rezista intemperiilor ?i pentru a realiza efectul de termo ?i hidroizolare vitraliul este introdus īntre dou? geamuri termopan, aceste dou? geamuri fiind geamuri duplex. Lucrarea se intituleaz? „Facerea lumii" ?i are īn centrul ei motivul solar, acesta fiind īnconjurat de dou?sprezece module ovale cu tot atātea tipuri de scrieri arhaice, scrieri care au influen?at cunoa?terea, cultura īn general, din cele mai vechi timpuri ?i pān? ast?zi.

Brāncu?i spunea c?, dac? vrei s? fii artist bun, trebuie s? munce?ti ca un sclav, pentru ca apoi s? st?pīne?ti ca un rege. Maestre, cum stau lucrurile īn cazul domniei voastre?

N-am ajuns īnc? s? st?pānesc ca un rege, dar sigur, de foarte mult? vreme, muncesc ca un sclav. Īn atelierul s?u, artistul este simultan sclav ?i rege. Este īns? adev?rat? afirma?ia pe care nu mai ?tiu cine a f?cut-o, c? īn actul de crea?ie 1% īnseamn? inspira?ie sau talent, restul de 99% fiind fiind transpira?ie, adic? munc?. Consider c?, indiferent de cāt talent ?i-a dat Dumnezeu, f?r? munc? ?i f?r? perseveren?? nu po?i face performan??. De-a lungul activit??ii mele am cunoscut persoane foarte talentate dar care n-au confirmat a?tept?rile pe parcurs, tocmai din cauza lipsei de consecven??, de perseveren??, de efort sus?inut.

C? sīnte?i d?ruit cu har, e o certitudine. Opera dumneavoastr? este o dovad? situat? deasupra eviden?elor, dar īntotdeauna au existat oameni care ne-au luminat r?d?cinile devenirii. Pute?i „da vina", metaforic, pe ei sau aminti?i-v? īnc? o dat? de ei, spre cinstirea lor.

Cel mai important rol īn afirmarea oric?rui artist īl au, bineīn?eles, profesorii. Ar fi nedrept īns? din partea mea s?-i amintesc pe unii, uitāndu-i pe al?ii, cum sigur s-ar īntāmpla, pentru c? niciodat? nu ?i-i po?i aminti pe to?i. Am s? fac o singur? excep?ie ?i o s?-l amintesc pe unchiul meu, profesorul Gheorghe M. Dican, care a fost primul meu dasc?l ?i care, din nefericire, nu se mai afl? printre noi. El a avut un rol foarte important īn formarea mea ca artist ?i este cel care mi-a īndrumat pa?ii c?tre acest domeniu, fapt pentru care īi voi r?māne ve?nic recunosc?tor.

Maestre, ce cuprinde patrimoniul dumneavoastr? artistic?

Patrimoniul oric?rui artist este opera lui. Pentru c? m? apropii de vārsta de 50 de ani, cred c? am suficiente motive s? consider, īn virtutea faptului c? abordez munca mea cu o foarte mare seriozitate, c? patrimoniul personal con?ine destul de multe lucr?ri care vor trece ceea ce se nume?te proba timpului. De altfel cred c? nu exist? artist care s? nu cocheteze, īntr-un fel sau altul, cu eternitatea.

Considera?i c? actuala critic? de art? reflect? cu loialitate atributul valorii?

Din p?cate īn Romānia nu se īntāmpl? acest lucru. Majoritatea criticilor de art? de la noi sunt istorici de art? ?i nu critici de art?. Acesta este ?i motivul pentru care īn arta romāneasc? ierarhiile nu sunt tocmai corect stabilite. Dac? sunt.

Care este datoria unui pictor fa?? de el īnsu?i ?i fa?? de cultura poporului din care face parte?

Aceea de a fi sincer cu sine. Restul vine firesc.

Cum arat? atelierul maestrului Gheorghe Dican? Am citit c? Cezanne folosea un perete de sticl? orientat spre Nord, acoperit cu tente gri, pentru a modera soarele puternic din Provence. Ave?i o metod? de lucru anume?

Pictez noaptea, fac desene chiar ?i la crā?m? uneori, īn pat, deci atelierul meu este pretudindeni dac? am inspira?ie. M-am eschivat glumind pu?in, f?r? īns? ca s? mint, deoarece atelierul meu este īn lucru ?i sper c? anul acesta va fi gata. Asta dac? recesiunea nu ne va afecta īntr-un mod categoric.

Maestre, integrarea european? ofer? mari perspective pentru arti?tii romāni?

Cel mai important lucru este dreptul la libera circula?ie a persoanelor ?i a bunurilor. Īn rest exist? a?teptarea noastr? ?i speran?a de a fi introdu?i īn „c?r?ile" artei plastice europene contemporane.

Pe unde, prin lume, a poposit īncoronat? de lauri, arta maestrului Gheorge Dican?

Am expus īn foarte multe galerii din īntreaga lume: Fran?a, Belgia, Germania, Olanda, China, America, Cehia, etc.

Ca s? func?ioneze optim, ce ar trebui evacuat din societatea cultural?-artsistic??

Festivismul ?i prostul gust.

Dumnezeu, perseveren?a, harul sau cine face parte din ecua?ia reu?itelor dumneavoastr? artsistice? Sau crede?i, precum ilustrul Cioran, īn „totala predestinare"?

Tot ceea ce aminti?i sunt valabile pentru crea?ia oric?rui artist. Nu-mi permit s?-l contrazic pe Cioran dar, dup? cum am explicat mai devreme, pentru reu?it? este nevoie de toate: Dumnezeu, har, perseveren??. Poate c? exist? ?i aceast? „total? predestinare", dar consider c? acest fel de a pune problema este acela?i lucru cu recunoa?terea prezen?ei divine īn tot ceea ce se īntāmpl? īn Univers, inclusiv īn actul de crea?ie.

Fi?i bun, dezv?lui?i cīte ceva despre particip?rile, interne ?i interna?ionale, despre succesele repurtate, despre premiile pe care le-a?i primit... ?tiu c? sīnt multe ?i ele v? īnscriu onorant ?i cu majuscul? numele pe frontispiciul artei plastice romāne?ti. Opera v? este a?ezat? īn numeroase colec?ii private din ?ar? ?i din str?in?tate. Ave?i o frumoas? ?i impresionant? fi?? biografic?!

Ceea ce īmi cere?i se afl? īn C.V.-ul meu, e greu īns? s? desprinzi din biografie momentele mai importante. Asta pentru c? fiecare īntālnire cu publicul este un moment special, fie c? se īntāmpl? īn galerii din Romānia sau din str?in?tate. Momentul īntālnirii cu publicul t?u este, de fiecare dat?, unic. Poate c? expozi?ia de la Parlamentul European unde am expus al?turi de nume ilustre ale artei plastice romāne?ti s? fi fost un astfel de moment; poate expozi?ia arti?tilor vālceni pe care i-am reprezentat la Kromeriz, īn Cehia, organizat? la Palatul Arhiepiscopal; sau, poate, expozi?ia personal? itinerant?, īn care am expus al?turi de prietenul meu, sculptorul Vasile Soponariu, īn trei muzee din Romānia: Muzeul de Art? „Jean Mihail" din Craiova, Muzeul de Art? Constan?a ?i Muzeul Jude?ean Vālcea. Premii? Au fost. Mai mult sau mai pu?in importante. Unul mi se pare a fi foarte important, c?ci pentru mine este mai mult decāt un premiu: faptul c? am fost invitat de c?tre scriitorul George Astalo?, unul dintre cei mai importan?i scriitori romāni din diaspora, s? ilustrez cu picturile mele setul de ?apte volume intitulat „Etic ?i estetic" care va ap?rea la Paris anul acesta, īn edi?ie de lux, īn limba francez? ?i care va cuprinde o culegere de poezii ale unor poe?i romāni din diaspora.

Maestre, v? rog, da?i-mi argumente, ca eu, c?l?tor prin muzee, s? v? achizi?ionez o pictur?.

Borges avea dreptate ?i eu am afirmat mai sus unele lucruri īn sensul acesta. Criticii de specialitate m-au īncadrat īntr-un curent definit ca fiind gestualist-abstract. Īntradev?r, am mari leg?turi cu curentul abstract ?i cu gestualismul ?i cred c? recuperarea nonfigurativului se poate īncadra īn tipul de c?ut?ri ale artistului actual, chiar dac? atunci cānd se vorbe?te despre curente contemporane īn arta plastic? artistul este adesea plasat īn rolul de „artist militant", de intelectual care reac?ioneaz? prin arta sa, īntr-un mod foarte direct ?i foarte evident, la societatea īn care tr?ie?te. Personal nu cred īn acest gen de activism, nu cred īn acest gen de „art? militant?", dar nici n-o neg ?i nici n-o dispre?uiesc. Cred c? atunci cānd un artist spune sincer ce are de spus, indiferent de maniera īn care lucreaz?, arta lui rezist?. Cred c? noutatea cu care vine artistul contemporan īn vremea īn care tr?im este sim?irea, sinceritatea.

Care este lumina care ar r?mīne cu dumneavoastr?, indiferent de schimb?rile din via???

Lumina cunoa?erii. Aceasta este lumina divin?.

Maestre, ce se va īntīmpla sub tr?s?tura de penel ?i semn?tura dumneavoastr?, īn viitorul foarte apropiat?

Nu ?tiu dac? al?i confra?i ai mei pot previzona īntāmpl?rile personale viitoare īn plan artistic. Cu siguran?? eu nu pot. Ce pot īns? afirma este faptul c? eu cred īn ceea ce fac cu toat? t?ria ?i sper ca efortul sus?inut ?i c?ut?rile permanente īn plan artistic s? aib? īn continuare ca rezultat ceea ce orice artist ī?i dore?te: o oper? consistent?, autentic?, universal?. Care s? r?mān? indiferent de „moda" dintr-o anume epoc?, efemer? precum tot ceea ce este definit de acest cuvānt. S? l?s?m timpul s? vorbeasc?. footer