Revista Art-emis
Obedien?a extern? a complotului din 1989 PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Vineri, 18 Mai 2012 07:47
1989, dintr-o iarna în alta...
Obedien?a extern? a complotului din 1989
De la Iliescu ?i M?gureanu la Dinescu ?i Ple?u.[1]

Genera?ia ofi?erilor de informa?ii care ?i-au f?cut datoria fa?? de ?ar? ?i sub dictatur? ?i dup? instaurarea falsei democra?ii î?i spune, în sfâr?it, cuvântul. Dup? 20 de ani de a?teptare, m?rturii, date ?i documente despre evenimentele premerg?toare loviturii de stat din decembrie 1989 sunt scoase la lumin? de generalul de brigad? (r) Aurel Rogojan. O carte care va da insomnii multor figuran?i ?i actori ai „revolu?iei", dar ?i scenari?tilor ?i regizorilor ei. Fost ?ef de cabinet al generalului Iulian Vlad la momentul adopt?rii „solu?iei violente" pentru România, profesorul de contraspionaj a contribuit la edificarea noilor structuri de ap?rare a securit??ii na?ionale în m?sura în care diversele regimuri succedate dup? 1989 ?i-au dorit acest lucru. Sintagma „na?ional" a devenit îns?, în ace?ti ultimi 20 de ani, din ce în ce mai acut, un concept proscris. Dac? succesoarea comunismului, globalizarea for?at? a lumii, va continua în acela?i ritm, dragostea de ?ar? va fi în curând interzis? prin lege, impus? „democratic" de la Bruxelles, Washington sau Moscova. Generalul Rogojan demonstreaz? îns? c? românii au înc? suficiente resorturi ale rezisten?ei. Unul dintre acestea este informa?ia. „Facem parte din genera?iile care au ?ansa s? poat? în?elege mai bine prezentul, prin prisma experien?ei trecutului, iar asta înseamn? c? viitorul mai depinde, înc?, ?i de noi. Altfel, vom l?sa urma?ilor o lume ?i mai nesigur?... Este momentul s? ajut?m istoria s? se elibereze de cenzura înving?torilor momentani, care nu sunt niciodat? cei definitivi", ne spune, încurajator, generalul Aurel Rogojan. Pentru recuperarea adev?rului istoric, prezent?m un extras din volumul „1989. Dintr-o iarn?-n alta... România în resorturile secrete ale istoriei", Bucure?ti, Editura Proema, urmând ca într-o viitoare edi?ie s? revenim cu detalii inedite, publicate în premier?, despre generalul Iulian Vlad ?i ultima noapte a regimului Ceau?escu. (Victor Roncea - Ziari?tii Online)

Adev?ratele con?tiin?e revolu?ionare s-au retras discret

Evenimentele din decembrie 1989 au avut ca suport ini?ial dezordinile ?i violen?ele stradale. Apoi, au ap?rut „deta?amente" ale tinerilor care, bine organiza?i ?i disciplina?i, au chemat popula?ia s? li se al?ture, scandând „F?r? violen??!". Asta ?i în replic? la excesele unor agita?i pu?i pe distrugeri ?i provoc?ri. Desigur, în ceea ce prive?te participan?ii la evenimente, au existat ?i excep?ii notabile, dar numai cu titlu de excep?ie. Con?tiin?ele revolu?ionare aveau s? apar? în cel de-al doilea ?i al treilea val al evenimentelor, pentru ca ulterior s? se retrag?... În fapt îns? s-au confirmat înv???mintele evenimentelor istorice similare în care ceea ce un important protagonist al evenimentelor avea s? numeasc? „pegra social? obsedat? de c???rarea în fotoliile puterii" constituie suportul oric?rei insurgen?e, numai c? „pegra avid? de o nou? dictatur?, a str?zii, nu trebuie s? se ca?ere în acele fotolii". F?r? comentarii. Acest crez l-a c?l?uzit pe respectivul protagonist atât ante, cât ?i post factum comploturilor în i?ele c?rora s-a aflat ori s-a implicat. Nu sunt pu?ini cei care ?tiu ?i partea de adev?r pe care cel în cauz? nu ?i-o mai aminte?te.

Se men?ioneaz? în diverse referiri, mai mult sau mai pu?in de luat în seam?, despre conspira?iile ?i conspiratorii împotriva lui Nicolae Ceau?escu. În istoria regimurilor politice de sorginte comunist? asumat?, luptele interne fratricide pentru putere au fost regula, iar nu excep?ia. Nu toate persoanele despre care s-a acreditat ideea c? au fost disiden?i întruneau condi?ia esen?ial? necesar? pentru acest statut. (...) Filosofia politic? ?i ac?iunea de opozi?ie cu logo-ul „Ridic?-te tu, s? m? a?ez eu" nu genereaz? disiden?i, ci oportuni?ti.

Iliescu, alesul lui Gorbaciov

Ion Iliescu era men?ionat public ca posibil succesor al lui Nicolae Ceausescu, dup? un articol din „Time Magazine", într-o edi?ie special? „Who's Who" pentru România - editat?, în 1989, în R.F. Germania, de Juliusz Stroyanowski - în care la pozi?ia „519, Ion Iliescu" se men?iona „(...)în septembrie 1987,într-un articol de o pagin?, publicat în s?pt?mânalul Uniunii Scriitorilor din România - «România Literar?» - a cerut o mai mare libertate a informa?iei ?i schimb?ri în rela?iile sociale ?i politice în scopul învingerii iner?iei ?i alien?rii. Se zvone?te c? Iliescu ar fi alesul lui Gorbaciov la succesiunea P.C.R.". Cu mai mul?i ani în urm? îns?, când era prim-secretar al Comitetului Jude?ean Ia?i al P.C.R., Ion Iliescu a înconjurat de câteva ori Copoul, purtând o lung? convorbire cu academicianul Cristofor Simionescu. Acesta, entuziasmat, s-a confesat laudativ c? a avut marele privilegiu de a avea o convorbire remarcabil? cu primul secretar, în care el îl intuie?te pe viitorul pre?edinte al României. Comentariul a ajuns la urechile Elenei Ceau?escu...
Ori de câte ori se punea pe undeva problema unei alternative la Ceau?escu, existau ?i „suspec?ii de serviciu". Ion Iliescu a fost cel mai longeviv ?i norocos dintre ei.
Cazul lui Mircea Dinescu era unul aparte. Tot timpul a existat supozi?ia, cu nimic r?sturnat? pân? în prezent, c? „disiden?a" sa era partea vizibil? - ?i de ac?iune - a cuplului reprezentat de socrii s?i, Ludmila Loghinovskaia ?i Albert Kovacs, ale c?ror antecedente ?i rela?ii erau de mare interes. Structural, M.D. era un risc permanent pentru activitatea secret? a oric?rui serviciu. Pentru ac?iuni f??i? diversioniste ?i provoc?ri era îns? operatorul aproape ideal. (...)

La Uniunea Scriitorilor era un nucleu de „front" al K.G.B.- ului

Surprinz?tor, nucleul era alc?tuit din tineri scriitori, dar ?i responsabili de cinematografe, cronicari de film ?.a., pretin?i critici ai lui Ceua?escu, pentru c? nu-i l?sa s? scrie despre transform?rile ?i noile realit??i din Uniunea Sovietic?. Unii s-au legat cu lan?uri de grilajul por?ii Uniunii Scriitorilor ?i au chemat la fa?a locului coresponden?ii presei sovietice, acredita?i la Bucure?ti. (Cazul Mircea Popa - nota red) Azi, unii din acel nucleu se afl? în prospere rela?ii cu „fo?ti" ai serviciilor sovietice... Îl aduc pe fratele Kondiakov la Palatul Victoria, fac privatiz?ri de succes, se angajeaz? ca mercenari -"anali?ti" ?i „consultan?i" - prin partide, staffuri electorale ?i pe lâng? lideri politici...(...) Cum erau recompensa?i unii dintre ace?ti „activi?ti de front" ai K.G.B-ului? Primeau periodic (cam la dou? s?pt?mâni) co?ul cu produsele alimentare mult râvnite în acele vremuri de numeroase „lipsuri ?i greut??i" (caviar, votc?, mezeluri, carne, batog, ulei, fructe exotice, cafea, dulciuri etc.), livrat în fa?a por?ii dintr-o ma?in? cu nr. T.C. (Taxi Creditar) a Ambasadei U.R.S.S. Chiar ?i numai acest fapt în sine exprima pân? unde au întins ru?ii coarda...

Andrei Ple?u, conferen?iar la Securitate

De departe, filosoful ?i esteticianul Andrei Ple?u era cel mai solid în concepte. Inteligen?a sa, receptiv? la persuasiunile „ofi?erului de caz", l-a determinat la un gest de „spovedanie a unui învins", nu în sensul în care a f?cut-o Panait Istrati, dar cu cert efect de „captatio benevolentie". A fost invitat s? conferen?ieze în fa?a ofi?erilor din Securitate, la Casa de Cultur? a Ministerului de Interne, despre curente ?i tendin?e în art?. A avut o bun? audien?? ?i s-a bucurat de aprecieri sincere. I s-a rezervat „un exil" confortabil la Tescani. Ce f?cuse periculos? Îl înso?ea pe Mircea Dinescu la diversele întâlniri prilejuite de evenimentele organizate de ambasadele occidentale la Bucure?ti, deoarece poetul, de?i beneficiase de o burs? postacademic? în Marea Britanie, nu deprinsese limba ?i avea nevoie de un interpret cu ?taif.

M?gureanu, „?la cu Trabantul"

„?la cu Trabantul", cum îl ?tia Elena Ceau?escu pe domnul Virgil M?gureanu - c? de la ea i s-a tras -, a fost „deta?at" la Muzeul Jude?ean din Foc?ani pentru ca s? nu-l mai întâlneasc? pe Ion Iliescu, dar mai ales pe generalul Militaru. Deoarece fusese „în sistem", exact acolo de unde - dup? cum spune legenda - „se iese numai cu picioarele înainte", domnului Virgil M?gureanu nu i s-a dat importan??... A fost ini?ial omis. Îns? cineva l-a pârât Cabinetului 2 ?i Elena Ceau?escu a întrebat: „Da' ?la cu Trabantul care-i?". „Îl c?ut?m, nu-i avem identitatea complet?" - a fost r?spunsul. Par?ial exact, fiindc? un ofi?er - din exces de zel, dar ?i din comoditate - i-a schimbat na?ionalitatea, iar ?eful Departamentului Securit??ii Statului i-a trimis pe ofi?erii superficiali la arhiva actelor de stare civil?, pentru a-i reconstitui arborele genealogic.

Troika Iliescu-M?gureanu-Militaru ?i cuplul informativ Ple?u-Dinescu

Individual, fiecare dintre cei men?iona?i „se afla în ni?te c?r?i". ?i... atât. Dup? prinderea în flagrant a re?elei complotiste coordonate de Vladimir Volodin, ?i difuzarea „scrisorii celor ?ase", erau anticipate ?i alte evenimente. Ceau?escu a considerat c?, preventiv, Iliescu-M?gureanu-Militaru ?i Dinescu-Ple?u trebuie împiedica?i s? se întâlneasc?, pentru a nu se organiza. Dislocarea din Capital? a domnilor Ple?u ?i M?gureanu, ca ?i a altora afla?i în situa?ii relativ asem?n?toare, a fost o decizie politico-administrativ?, dispus? pe linie de partid, ca ?i în cazul a câtorva dintre semnatarii scrisorii celor ?ase. (...)

Horia Sima a avertizat România c? urmeaz? o lovitur? de stat violent?

Cu prilejul particip?rii lui Horia Sima la ?edin?a de la Paris a „Consiliului Secret", conducerea legionar? a fost pus? în tem? c? României i se rezervase solu?ia violent? a schimb?rii regimului ?i c?, dintre to?i pilonii de rezisten?? ai acestuia, numai Securitatea urma s? se afle pe direc?ia loviturilor principale. Comandantul Horia Sima, alias profesorul Georgescu Lugojanu, a f?cut ca acest avertisment s? ajung? în ?ar?.
---------------------------------------
[1] „1989. Dintr-o iarn?-n alta... România în resorturile secrete ale istoriei" - Bucure?ti, Editura Proema footer